964 matches
-
o amiazăzi și alta sau să-mi închipui un număr, trebuie să-mi fixez în cuget aceste reprezentații varie una după alta. Dar dac-aș pierde mereu din cuget reprezentația antecedentă (primele părți ale liniei, părțile premergătoare ale timpului, unitățile închipuite dupăolaltă) si dacă nu le-aș reproduce în vremea ce progresez la cele următoare, atunci nu mi-ar putea succede nici o reprezentație întreagă și [nici] una din sus numitele cugetări, ba nu s-ar putea isca nici cele mai pure
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pe înșiși autorii ei, în speranța că va putea stârpi răul din rădăcină pe viitor. Aceia însă cari au dat semnalul mai întîi, cari, târâți de pasiunile lor politice, nu s-au sfiit să acuze pe "protivnici" de toate infamiile închipuite, făcând pe lume să creadă că nu mai există om onest și patriot dezinteresat în această țară, aceia cari au împins licența polemicei până a insinua asasinatul și a provoca detronarea suveranului, aceia nu au dreptul de a se erige
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
alegătorilor, stătea sub paza sentinelelor. Bandele de bătăuși rămaseră singure stăpâne pe situațiune în ziua de 25. Atunci se făcu planul a se inventa un nou biurou nelegal; pe la orele 2 p. m. se votă fără control și se proclamară niște închipuiți aleși ai colegiului III. Numele cetățenilor cu deosebire stâlciți de bătăuși plătiți sunt următoarele: 1. Tudor Mihail are capul spart drept în creștet. 2. Haralamb Dobrea are capul spart de șapte centimetre și sîngele-i curgea șiroaie. 3. Tudor Mihăilescu are
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
fusese de ajuns pentru a-l bloca pe spion și a-l împiedica să-și dea seama că, în timp ce el vorbea cu șefii psiacului, se punea la cale un atac nimicitor asupra planetei Z. Șestov se folosise de răgazul ședinței închipuite pentru a coordona atacul. Riscaseră alegând un operator care ar fi putut fi chiar el spionul, dar așa cum spunea Oksana, dimensiunile victoriilor erau întotdeauna proporționale cu cele ale riscurilor. "Știu că gândurile mele nu o să le convină Johanssonilor. Eu însămi
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
de către localitate, religie, națiune, rasă, ocupație sau cruciadă. Arhetipul ei, atât istoric cât și simbolic, este familia iar în aproape orice tip de comunitate veritabilă nomenclatura familiei este proeminentă." (Nisbet, 1993: 48) Fundamentală pentru forța comunității este imaginea reală sau închipuită a antitezei existente într-o aceeași structură socială între relațiile comunitare și cele non-comunitare, care prin relativa lor impersonalitate și anonimitate luminează strânsele legături personale ale comunității. Familia reapare și la Nisbet ca arhetip al comunității, ceea ce provoacă din perspectiva
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
pot avea aplicabilitate practică imediată în organizația respectivă (Neuman, 1997). Totuși, aceste particularități ale problemelor nu epuizează imensa lor diversitate. Astfel, problemele de cercetat pot constitui preocuparea psihologului sau pot fi impuse de către conducerea organizației respective, pot fi reale sau închipuite, pot fi cercetabile sau nu, episodice sau continue, personale sau colective etc. În alegerea problemei de cercetat trebuie să se țină cont de aceste aspecte după următorul principiu simplu: orice cercetare întreprinsă în practică trebuie să aducă un maxim de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
am rămas la părerea mea. Gide și, la enormă distanță ca valoare, dar depășindu-l, am impresia, ca influență, Amiel au dat multor grafomani iluzia că pot fi „cazuri interesante”, că tot scormonindu-și bizareriile, morburile și „trăirile”, reale sau închipuite, au o așa-numită „viață interioară” și fac, dragă Doamne, „introspecție”. Acuitate, subtilitate, „scalpel pătrunzător” și așa mai departe: mofturi! Eugenio D’Ors vorbea odată de „mitul lugubru al vieții interioare”; de asemenea, la noi, T. Mazilu în același admirabil
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
dacă prinzi curaj, nu există nici un motiv să nu spui sincer că nu ai citit o carte sau alta, nici să te abții să Îți spui părerea despre ea. Să nu fi citit o carte este cel mai obișnuit caz Închipuit, precum și să accepți fără jenă o etapă de pregătire ca să te interesezi de ceea ce face cu adevărat miza jocului, nu o carte, ci o situație complexă a discursului, În care cartea este mai puțin un obiect, ci o consecință. Într-
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
acestui aforism este confirmat de comportamentul timizilor autentici, care recurg deseori la acțiuni de bravadă pentru a se iluziona că nu le este teamă de a fi dezinvolți În societate. Totuși un astfel de curaj este neautentic, este un curaj Închipuit... Μ O gândire, cu cât ține mai mult la individualitatea ei, cu atât trebuie să aibă grijă să fie și rezonabilă. Μ Nu numai cultura, dar și morala determină nivelul gândirii: nu cultura, ci morala face, de exemplu, ca gândirea
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Mitologia românească este o importantă sursă de inspirație, figuri ale istoriei aflate „sub zodia Traciei” găsindu-și reprezentarea în versul lui M. El cultivă și poezia cu formă fixă în culegerea Îngândurat ca muntele de sare (1996), subintitulată Ultimele sonete închipuite ale lui V. Voiculescu în traducere imaginară. În contextul generației sale, scriitorul face o figură aparte prin opoziția declarată față de mijloacele de înnoire ale poeziei actuale. SCRIERI: Nunta în sâmbure, Iași, 1975; Amiaza câmpiei, Iași, 1977; Sub zodia Traciei, Iași
MARCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288006_a_289335]
-
de înnoire ale poeziei actuale. SCRIERI: Nunta în sâmbure, Iași, 1975; Amiaza câmpiei, Iași, 1977; Sub zodia Traciei, Iași, 1979; Neliniștea singurătății, Iași, 1982; Sigiliul toamnei, Iași, 1987; Lecție pe Ostrov, Iași, 1995; Îngândurat ca muntele de sare. Ultimele sonete închipuite ale lui V. Voiculescu în traducere imaginară, Timișoara, 1996; La porțile singurătății, Iași, 1997; Flori pentru Augusta, Timișoara, 1999; Scoica sonoră, Iași, 2000; Umbra și îngerul, Timișoara, 2000; Fețele insomniei, Timișoara, 2001; Muzeu de sate, Iași, 2001; Atlet moldav, Timișoara
MARCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288006_a_289335]
-
și din anul următor până în 1953 funcționează ca profesor secundar la Baia de Aramă și Turnu Severin. Din 1955 devine cercetător la Societatea de Științe Filologice din București. În 1958 va fi arestat, înscenându-i-se un proces politic. Este condamnat pentru închipuite delicte de „huliganism politic” și „uneltire contra orânduirii socialiste”. Eliberat în 1962, va lucra câțiva ani ca muncitor pe un șantier de construcții. În 1964 se angajează ca redactor-documentarist la Editura Muzicală, iar din 1967 devine cercetător la Institutul de
MANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287996_a_289325]
-
metodei și finalit)ții propuse de el: ,,O sociologie istoric) a politicii internaționale trebuie s) încerce s) studieze sistemele internaționale care au ap)rut în istorie exact în aceeași manier) în care politologii studiaz) sisteme politice interne reale (în contrast cu cele închipuite)”. El consider) cert) existența sistemelor interne; cea a sistemelor internaționale e ,,mai mult ipotetic)”. Cel care studiaz) politică internațional) trebuie, a fortiori, s) porneasc) în mod sincer în c)utarea realit)ții. El trebuie s) se uite dup) relații între
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
de sfeșnic”: „Să-mi cadă dreapta, limba să se usuce-n mine/ de te-oi lua vreodată-n deșert, Ierusalime”(Herța, VI). Peisajul nu este însă bucolic, dimpotrivă: peste apa amintirii, prezentul rescrie urâtul. Simbolul seminței timpului prezent este concret, închipuit plastic prin volume mari, în mișcare lentă: „Trec porcii, cei cu suflet de baltă, spre noroi/ trec porci urâți, să doarmă stupid într-o băltoacă -/ ca haosul din lume din nou să se desfacă” (Herța, V), ca într-o apocaliptică
FUNDOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
o excursie unde sunt și bărbați nu e deloc un motiv de îngrijorare, alții dezvoltă gânduri negre când aleasa inimii dansează mai strâns cu cineva. Distincția dintre tipurile de gelozie prezintă importanță în tratamentul ei(terapeutic sau autoterapeutic): gelozia nefondată (închipuită, irațională) este o problemă a individului în cauză și necesită un anumit tip de intervenție, iar cea reactivă și cea realistă (fondată) constituie o problemă de relație. Soluția preferabilă ar fi renunțarea la „partea a treia”, altfel, în mod obișnuit
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
studii postuniversitare, 68% și respectiv 55%, cred În diavol 17. Mai mult de o treime din toți americanii cred În Biblie ad litteram, crezând că fiecare rând al acesteia este cuvântul Domnului și nu numai o interpretare inspirată sau povești Închipuite 18. (Apropo, 93% dintre americani au o Biblie 19.) Credința religioasă profundă a Americii a intrat În conflict cu educația seculară americană, Încă de la Începutul școlii publice. Nicăieri lupta dintre cele două nu a fost mai aprigă decât În conflictul
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
America! (1994) este jurnalul liric al unui emigrant inadaptabil, înregistrând, cu impresii cotidiene și stări depresive, refuzul noii condiții. Percepția lumii libere, diferită de aceea a „autorilor de jurnale comerciale” și a „memorialiștilor de ocazie” („America nu este ceea ce vă închipuiți boieri dumneavoastră”), reflectă perspectiva înstrăinatului. Un lung poem inaugural se încheie cu un strigăt, amintind de Allen Ginsberg: „America! America! strigă colacele de salvare fără supraviețuitori/ America! America! strigă fiica mea nenăscută/ Din burta mamei sale/ America! America! am strigat
STANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289873_a_291202]
-
se acordă Premiul Uniunii Scriitorilor în 1997. Pentru eseistul din Simbol sau vedenie (1995) literatura înseamnă „propunerea unei religii”, „șoc transformator sau demolator”. Între literatura „prilej de virtuozitate” și cea scrisă „prost”, dar animată de „o credință mistuitoare în fantasmele închipuite”, S. o preferă pe cea de-a doua. Ceea ce afirmă despre marea poezie se poate extinde și asupra prozei: mijloc de a „dezvălui chipul cel mai ascuns al divinității”și de a pătrunde în miezul originar unde „Ființa se întrepătrunde
STANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289861_a_291190]
-
Aur și nisip, București, 1962; Mâhnirea e mai grea decât marea (Tălmăciri din lirica veche a Irlandei), îngr. trad., pref. Mihail Stănescu, București, 1974; Eternă bucurie-i frumusețea (Antologie de poezie britanică), îngr. și pref. trad., Cluj-Napoca, 1977; Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere imaginară de V. Voiculescu - Shakespeare’s Last Sonnets as Fancied in an Immaginary Romanian Translation by V. Voiculescu, ed. bilingvă, îngr. trad., cu ilustrațiile traducătoarei, București, 1982. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, XI, 202-203; Nicolae Manolescu
STERIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289925_a_291254]
-
Ilie Constantin Omul, de Ion Alexandru Cu omul din spatele meu ducem împreună o ușă - lemnul din care-i închipuită brutal e ud și greu de zgîriat. Ca și cum toate bătăliile absurde ale lumii cu cai, săgeți și coifuri ar fi avut nemijlocit loc pe întinsurile ei. Cîmpia mucedă ne hărțuie din urmă. Sîntem în zori și coborîm o pantă. Azi-noapte
Două poeme de la sfârșitul anilor '60 by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17144_a_18469]
-
între două universuri din dimensiuni matematice diferite, examinăm această povară anevoie de purtat, către un misterios "undeva" ("Mergem încet spre cine știe unde"); ea seamănă cu un sicriu dar, în plan orizontal, ușa pare și o planisferă, de vreme ce: Lemnul din care-i Închipuită brutal e ud și greu și zgâriat, Ca și cum toate bătăliile absurde ale lumii Cu cai, săgeți și coifuri ar fi avut nemijlocit Loc pe întinsurile ei. O mare parte din atenția celui ce se exprimă în poem e consacrată "colegului
Două poeme de la sfârșitul anilor '60 by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17144_a_18469]
-
iei apărarea spurcăciunii? / Îmi strigă cei ce privesc / Muta noastră conviețuire...” Deznodământ blajin). Cu Judecătorul de păpuși (1980; Premiul pentru poezie al Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca), universul de frăgezimi primăvăratice, lumea exuberantă de plante și animale, de jucării și personaje închipuite își precizează net configurația și caracterul de vis suav și fantast într-o formulă ludică și fantezist livrescă. Însă, în ciclul final (Judecătorul pleacă), apar și semnele unei schimbări de tonalitate. Virajul către notele grave, renunțarea la muzicalitate, apelul la
BOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285798_a_287127]
-
1998, 19; Mircea Bârsilă, Mitul parantezei, „Calende”, 1998, 6; Nicolae Oprea, „Fac consecvent politica scrierilor mele egotiste și inactuale” (interviu cu Mircea Horia Simionescu), „Calende”, 1998, 6; Ioan Ștefan Ghilimescu, „Înseși nevăzutele fiind viață, nu știu ce firișor de energie sau formă închipuită ar putea rămâne în afara interesului literaturii” (interviu cu Mircea Horia Simionescu), „Calende”, 1998, 6; Glodeanu, Dimensiuni, 164-171; Cărtărescu, Postmodernismul, 160-162, 343-351, passim; Dicț. analitic, II, 163-166, IV, 608-611; Gheorghe Glodeanu, Mircea Horia Simionescu sau Comedia literaturii, JL, 2000, 13-14; C.
SIMIONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
doar pretexte pentru reliefarea conflictelor morale. Are loc o înfruntare de atitudini etice, urmărită în capitole lungi, dăunătoare echilibrului compozițional. Intenția este și aici de a proba că excesele de orice natură sunt funeste. Se recurge la o intrigă sumar închipuită și la întâmplări în care anacronismele sunt înadins solicitate, spre a se sugera o atmosferă marcată de ritualuri mistice. Pe alt plan se situează romanele Corbei (publicat în 1906-1907 în „Tribuna”), Cel din urmă Armaș (1923) și Din păcat în
SLAVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
Goga, care semnează poemul Cântăreților de la oraș și căruia i se reproduc versuri apărute în „Luceafărul” ș.a. Se alătură Corneliu Moldovanu, D. Nanu, la îndemnul înflăcărat al lui Iorga. Istoricul, adus în redacție de Ilarie Chendi, semnează texte precum Rostul închipuit și cel adevărat al literaturii (34/1903), în care poetul român este îndemnat „să stea cu luare-aminte, ca unul care ar aștepta să i se coboare o revelație, pentru a cuprinde în el sufletul celor din țara, din neamul, din
SAMANATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289452_a_290781]