65,252 matches
-
-n turle, se subție, Podeaua mică, netezită Se-ntinde-n lung și-n latul lumii. Poteca ta către minune Oriunde -ai fi, crește sub pasul Care te duce parcă singur, Atât de sfânt e-acum pământul... Contur Cum se transformă închisoarea într-o chilie de monah? Cum chemi în carceră lumina Când nu mai știi nici un cuvânt? Aprinzi în gând o lumânare Și desenezi pe zid un geam, Fără să lași însă vreo urmă Care să-l piardă în mărunt. Nici
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/11932_a_13257]
-
Ca să constate, foarte repede după abolirea monarhiei și proclamarea Republicii Populare Române, cum noii tovarăși se comportă în disprețul oricărei norme morale, intrând cu bocancii în viața oamenilor, făcând liste negre, conducând ședințe demascatoare, organizând procese publice și trimițând în închisoare aproape întreaga elită a țării. Ion D. Sîrbu a făcut o primă opțiune etică atunci când a refuzat să depună mărturie mincinoasă pentru acuzarea lui Lucian Blaga. Solidar cu profesorul și mentorul său, el și-a sacrificat interesele pentru a nu
"Scrisori către bunul Dumnezeu" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/11904_a_13229]
-
optat din nou, refuzând să devină martor al acuzării într-un proces înscenat. Vorbind "ca Danton" în apărarea colegului Ștefan Aug. Doinaș, el a intrat în rândul acuzaților, fiind condamnat pentru mai multe delicte politice și făcând șapte ani de închisoare. Și mai apoi a refuzat să se dea pe brazda strâmbă a regimului, alegând în locul complicității morale profitabile un statut marginal, cu toate consecințele dureroase implicate: existență izolată și, într-un anume sens, "invizibilă", stări depresive și un tot mai
"Scrisori către bunul Dumnezeu" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/11904_a_13229]
-
-se de excesive subtilități parabolice și paralogice. De remarcat evoluția interioară a scriitorului, de la gratuitatea estetică a prozelor de tinerețe (Compartiment, Păcatul fratelui Vasile, Enuresis nocturna) la miza majoră pusă în paginile de mai târziu, acelea scrise după ieșirea din închisoare. Echivocul ludic și satiric, calamburul căutat și ironia acidă, verbul făcut să provoace și să întrețină râsul devin, treptat, subansamble ale unei depline gravități scriitoricești. Problemele cu adevărat importante i se par acelea legate de soarta națiunii comunizate cu forța
"Scrisori către bunul Dumnezeu" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/11904_a_13229]
-
idee clară, nici un personaj, nici o poveste." Dacă politicul și literarul fac una, într-o logică estetică, fundamentul întregii construcții ridicate de Ion D. Sîrbu este cel al vieții sale, trăite periculos și liber. E mirabil cum, după șapte ani de închisoare și un sfert de veac de domiciliu obligatoriu în Isarlîk-ul craiovean, acest scriitor de esență tare reușește să-și păstreze spiritul atât de viu. Biografia este asumată cu toate răscrucile și fracturile sale, scriitorul făcând din ea un fir rezistent
"Scrisori către bunul Dumnezeu" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/11904_a_13229]
-
unui jurnalist fără jurnal adâncește perspectiva și dă tuturor acestor tribulații un sens. Copilăria petrileană și tinerețea sibiană, studenția petrecută în tranșee de ilegalistul comunist, profesoratul într-o epocă de tragice schimbări sociale, marginalitatea din "obsedantul deceniu" și anii de închisoare, trădarea primei soții și iubirea fortificatoare a celei de-a doua, apăsătorul domiciliu obligatoriu și întârzierea cu care își vede operele publicate, nefericirea de a nu putea avea un copil, disperarea ce-l inundă în ultimii ani, cei mai triști
"Scrisori către bunul Dumnezeu" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/11904_a_13229]
-
LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Istorie > IONUȚ ȚENE - VASILE GAFENCU - TATĂL SFÂNTULUI ÎNCHISORILOR Autor: Ionuț Țene Publicat în: Ediția nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Știu că poate părea ușor forțată abordarea vieții istorice a mucenicului Valeriu Gafencu prin prisma existenței istorice a familiei sale. Sigur că un sfânt popular
TATĂL SFÂNTULUI ÎNCHISORILOR de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380602_a_381931]
-
istorică a vieții martirului anticomunist Valeriu Gafencu. Tatăl lui Valeriu Gafencu a fost arhetipul creștinului și românului absolut în spiritul filosofiei lui Constantin Noica. Încadrarea istoriografică a lui Valeriu Gafencu se conturează complementar pe baza unor mărturii testimoniale. Tatăl Sfântului Închisorilor a fost Vasile Gafencu, care s-a născut pe 1 februarie 1886 la Sîngerei, Bălți, dintr-o familie românească numeroasă, specific epocii. De copil a învățat bine în sat și a fost considerat un băiat dezghețat care i-a plăcut
TATĂL SFÂNTULUI ÎNCHISORILOR de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380602_a_381931]
-
Elena, casnică, și femeie fără școală, dar cu dragoste de țară și creștină pentru „fecioria” și curăția sa sufletească: „Tu ai ceva ales, tu ai fecioria. Ești curată” (Cezarina Condurache, „Chipuri ale demnității românești, eroi ai neamului și sfinți ai închisorilor”, Editura Evdokimos, 2015, București). Deși făcuse studii la politehnica din Iași, pe care nu le-a absolvit, Vasile Gafencu rămâne învățător în sat, devenind un reper moral al satului Sângerei și arealului administrativ Bălți. Accede la funcția de președinte al
TATĂL SFÂNTULUI ÎNCHISORILOR de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380602_a_381931]
-
aș ridica ochii la cer dacă și eu și alții ca mine, care până acum am luptat pentru afirmarea sufletului românesc pe acest pământ, am fugit din calea asupritorilor și n-am luat parte la suferința care ne așteaptă” („Sfântul Închisorilor”, mărturii adunate de Monahul Moise, Editura Reîntregirea, Alba-Iulia, 2007). Înainte să treacă Prutul înapoi în Basarabia ocupată, Vasile i-a transmis următorul mesaj lui Valeriu Gafencu: „vor veni și vremuri mai bune, dar acum e nevoie de jertfă.” Vasile Gafencu
TATĂL SFÂNTULUI ÎNCHISORILOR de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380602_a_381931]
-
Vasile Gafencu a fost o înălțare spirituală la ceruri, esențială ca o sculptură a lui Brâncuși inspirată din soarta țăranului român, care l-a atras înspre o viață dumnezeiască pe fiul său, mucenicul Valeriu Gafencu, recunoscut de români ca Sfântul Închisorilor. ----------------------- Ionuț ȚENE Cluj-Napoca 14 ianuarie 2016 Referință Bibliografică: Ionuț ȚENE - VASILE GAFENCU - TATĂL SFÂNTULUI ÎNCHISORILOR / Ionuț Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1840, Anul VI, 14 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ionuț Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
TATĂL SFÂNTULUI ÎNCHISORILOR de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380602_a_381931]
-
Brâncuși inspirată din soarta țăranului român, care l-a atras înspre o viață dumnezeiască pe fiul său, mucenicul Valeriu Gafencu, recunoscut de români ca Sfântul Închisorilor. ----------------------- Ionuț ȚENE Cluj-Napoca 14 ianuarie 2016 Referință Bibliografică: Ionuț ȚENE - VASILE GAFENCU - TATĂL SFÂNTULUI ÎNCHISORILOR / Ionuț Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1840, Anul VI, 14 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ionuț Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
TATĂL SFÂNTULUI ÎNCHISORILOR de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380602_a_381931]
-
Nistrului de către trupele Rusești, blocajele economice și energetice din partea Rusiei etc.), care au influențat procesele din acest colț de țară „cu oameni harnici dar cu conducători proști” (M. Eminescu). De jure sclavul sovietic de ieri, trecut prin deportări, gulaguri, foamete, închisori, colectivizare forțată și deznaționalizare acerbă, devenise liber. Nu însă și de facto. Imperiul sovietic nu era dispus să cedeze atât de ușor ceea ce a acaparat tătuca Stalin. KGB-ul și-a infiltrat oamenii săi în conducerea Mișcării Naționale, care mai
25 DE ANI DE INDEPENDENŢĂ? de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380636_a_381965]
-
aud cu tristețea brațelor rotunjite peste aduceri aminte între întunericul luminii și cuvânt oglinzi coapte sub limbile Gheenei rotesc cărările îndoielii și speranței e atâta ceață încerc să mă adun din mine victimă și călău beată de iluzia înțelegerii cu închisorile sfărâmate beau sânge de lună din noaptea răsturnată-n corbi sălbatică înflorire vis și țărână volbură și flori mi-e atâta sete de tine Citește mai mult M-am așezat pe marginea sufletuluisă înfloresc lumini din hăue atât de frig
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
la răspântiile dureriicrabi cu cleștii de aramădecupează altare uităriiîi văd îi audcu tristețea brațelor rotunjitepeste aduceri aminteîntre întunericul luminii și cuvântoglinzi coaptesub limbile Gheeneirotesc cărările îndoielii și speranțeie atâta ceațăîncerc să mă adun din minevictimă și călăubeată de iluzia înțelegeriicu închisorile sfărâmatebeau sânge de lunădin noaptea răsturnată-n corbisălbatică înflorirevis și țărânăvolbură și florimi-e atâta sete de tine... VIII. MAI SPUNE-MI O DATĂ..., de Agafia Drăgan , publicat în Ediția nr. 2283 din 01 aprilie 2017. mai spune-mi o dată cum se
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
realitatea / Mă cutremur constatând cât de neagră-i libertatea // Cu noianul de-ntâmplări ce le buchisesc din carte / Retrăiesc dezamăgit Ziua Viselor Deșarte / În zadar m-am străduit pe trecut s-aștern uitare / Într-un secol când pământul devenit-a închisoare!” (Retrăiri). Dacă vei căuta grăuntele de aur în muntele de steril, cu stăruință și răbdare și fără idei preconcepute, poți afla în cărțile lui Virgil Ciucă, acea năzuință spre o lume mai bună, eliberată de viclenie, neadevăr și înșelătorie, în
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
exemplul extraordinar pe care l-au dat intelectualilor europeni scriitorii cehi care după invadarea Cehoslovaciei de către trupele sovietice, în august '68, au acceptat să facă orice în viața lor particulară pentru a-și păstra puritatea. Unii au plecat direct în închisoare, în frunte cu Havel, alții au ajuns șoferi, spălători de geamuri etc. În schimb, în vremea aceea nu exista nici un scriitor român (cu câteva excepții de rezistență și dizidență, dacă n-ar fi să pomenim decât de Paul Goma și
Virgil Ierunca: "... chiar când România se afla într-un regim totalitar, adevărata literatură se scria în țară" by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/10202_a_11527]
-
în asemenea momente, este o eclipsă a beletristicii pure și atenția se concentrează asupra memoriei. Lupta cu memoria e mai urgentă în România decât aiurea. Marea revelație sunt, în fond, doi autori și două cărți. Cea mai bună carte asupra închisorilor românești este semnată de un om care înainte n-a scris nici un rând, e de altfel exilat; este în sfârșit marele aport al exilului în epoca aceasta de libertate, după decembrie '89. Este vorba de Ion Ioanid și de Închisoarea
Virgil Ierunca: "... chiar când România se afla într-un regim totalitar, adevărata literatură se scria în țară" by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/10202_a_11527]
-
închisorilor românești este semnată de un om care înainte n-a scris nici un rând, e de altfel exilat; este în sfârșit marele aport al exilului în epoca aceasta de libertate, după decembrie '89. Este vorba de Ion Ioanid și de Închisoarea noastră cea de toate zilele. Primele trei volume au apărut la București, iar autorul trăiește în Germania. Sunt memoriile lui "pure", dar este și o adevărată frescă a regimului concentrațional. În același timp a apărut Jurnalul fericirii de N. Steinhardt
Virgil Ierunca: "... chiar când România se afla într-un regim totalitar, adevărata literatură se scria în țară" by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/10202_a_11527]
-
diferite publicații. Nimeni însă n-a fost la curent cu existența Jurnalului, afară de mine, fiindcă, puțin înainte de a muri, el mi-a trimis acest jurnal pe niște căi foarte ocolite. A fost un jurnal scris după ce el a ieșit din închisoare: un jurnal reconstituit. Spre deosebire de Ion Ioanid, forța acestui jurnal nu constă în fapte, ci în semnificații. De ce în semnificații? Pentru că acest eseist, de origine evreiască, a devenit creștin și s-a călugărit după ieșirea sa din închisoare (fenomenul nu este
Virgil Ierunca: "... chiar când România se afla într-un regim totalitar, adevărata literatură se scria în țară" by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/10202_a_11527]
-
a ieșit din închisoare: un jurnal reconstituit. Spre deosebire de Ion Ioanid, forța acestui jurnal nu constă în fapte, ci în semnificații. De ce în semnificații? Pentru că acest eseist, de origine evreiască, a devenit creștin și s-a călugărit după ieșirea sa din închisoare (fenomenul nu este chiar atât de singular, fiindcă pentru mulți inși închisoarea era un fel de academie, iar pentru el a devenit altar). Omul acesta care înainte, începând din 1939, scria eseuri într-o manieră detașată, odată ajuns în închisoare
Virgil Ierunca: "... chiar când România se afla într-un regim totalitar, adevărata literatură se scria în țară" by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/10202_a_11527]
-
jurnal nu constă în fapte, ci în semnificații. De ce în semnificații? Pentru că acest eseist, de origine evreiască, a devenit creștin și s-a călugărit după ieșirea sa din închisoare (fenomenul nu este chiar atât de singular, fiindcă pentru mulți inși închisoarea era un fel de academie, iar pentru el a devenit altar). Omul acesta care înainte, începând din 1939, scria eseuri într-o manieră detașată, odată ajuns în închisoare și suferind alături de ceilalți, a trăit o experiență spirituală așa de extraordinară
Virgil Ierunca: "... chiar când România se afla într-un regim totalitar, adevărata literatură se scria în țară" by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/10202_a_11527]
-
închisoare (fenomenul nu este chiar atât de singular, fiindcă pentru mulți inși închisoarea era un fel de academie, iar pentru el a devenit altar). Omul acesta care înainte, începând din 1939, scria eseuri într-o manieră detașată, odată ajuns în închisoare și suferind alături de ceilalți, a trăit o experiență spirituală așa de extraordinară, încât a scris Jurnalul fericirii - care este, înainte de toate, jurnalul unei regăsiri a spiritualității. Fie că ești creștin, fie că ești agnostic, fie că ești necreștin, paginile lui
Virgil Ierunca: "... chiar când România se afla într-un regim totalitar, adevărata literatură se scria în țară" by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/10202_a_11527]
-
că ești creștin, fie că ești agnostic, fie că ești necreștin, paginile lui sunt zguduitoare. De fapt, paginile cele mai frumoase și cele mai temeinice despre spiritualitatea românească nu sunt scrise de filozofi-specialiști, ci de omul acesta. Steinhardt găsește în închisoare două valori supreme pentru el, care îi modifică viața și existența: creștinismul și spiritualitatea românească, cu tot ceea ce are ea mai uman și mai luminos, în forma pură și atemporală. Este o aventură trăită și expusă după aceea într-o
Virgil Ierunca: "... chiar când România se afla într-un regim totalitar, adevărata literatură se scria în țară" by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/10202_a_11527]
-
le fusese îngăduită victimelor campaniilor de epurare comuniste. Iordan Datcu întocmește "dosarele " acestora și respinge hotărât "capetele de acuzare " formulate împotriva lor (,activitate antidemocratică, fascistă și reacționară "). Au avut de suferit cei mai mulți dintre sociologi (Anton Golopenția, Mircea Vulcănescu, morți în închisorile comuniste, ca și Barbu Slătineanu, Tr. Herseni și Ernest Bernea, condamnați la ani grei de pușcărie), în frunte cu mentorul lor, profesorul Dimitrie Gusti, fost președinte al Academiei Române, expropriat și umilit, dar și folcloriști și etnografi de marcă precum D.
Recuperări by Nicolae Constantin () [Corola-journal/Journalistic/10222_a_11547]