995 matches
-
patului și a mesei, așezându-se Într-o ecuație necunoscută. Costumele se agitau alături, cuprinse de furnicături. Pantalonii se bâțâiau În aer, tremurând din toate Încheieturile. La mijloc, Învârtindu-se În cerc, se afla rochia Mathildei. Cinicul Își ținea mâinile Încleștate de poalele ei. Penitentul Îl biciuia cu cravașa peste coapse. Sus, jos. Jos, sus. Stânga, dreapta. Înainte, Înapoi. Fără auz, fără vedere. Asemenea unei cârtițe ce ar Înainta printr-o galerie lopătând nu pământ, ci carne vie. O lume otova
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
în doi adolescenți... aproape goi! Răsuflările noastre haotice ca niște flăcări își completau perfect ardoarea. În liniștea senină și-n țipetele nopții luna scânteia prin cameră, frângea acoperișuri. Eu fierbeam răscolit, nu mai aveam glas. Ochii săi verzi s-au încleștat în mine, sufletele se-nfiorau, trosneau la fiecare zvâcnitură. Nu mai auzeam decât gâfâielile noastre dezordonate căzute peste amândoi... fremătam, ne volatilizasem! Bluzița ei galbenă, cu un desen de Picasso abstract, dispăruse! Sânii săi minunați mă mângâiau dansând în așteptare
V?rsta prescris? by Aurel Avram Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83733_a_85058]
-
cu zâmbet obraznic pe chip, cântându-i tărăgănat: Nu-ți dau voie! Nu-ți dau voie! De data aceasta, Viviana se retrase la marginea drumului, așeză cu grijă sticla într-un loc ferit, apoi veni în fața lui Toma cu mâinile încleștate în pumnișori și-i îndesă de două-trei ori cu sete în mutrișoara obraznică a acestuia. Toma rămase mirat, nevenindu-i să creadă îndrăzneala ei, după care, începuse să strige cât îl țineau puterile alergând înspre curte: Bunica! Bunica! M-a
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
armată și mai mare decat aceasta . În cele din urmă apăru și Carol cu un coif de fier pe cap , cu mănuși de fier în mâini , cu pieptul și umerii acoperiți de o cuirasa de fier , în vreme ce dreapta-i era încleștată pe o sabie . Cei ce mergeau înaintea monarhului , cei ce mergeau alături de el și cei care-l urmau erau la fel înarmați . Fierul acoperea câmpiile și drumurile ; soarele se răsfrângea în mii de sulițe de fier . Iar acest fier atât
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
displacă, și cu aceste cuvinte a plecat. Dar, înainte de a se face nevazută, ea a aruncat monstrului o bucată de ceară și l-a legat cu o funie plină de lațuri. Fiara a inhățat momeala și, pomenindu-se cu colții încleștați în ceară a început să salte furioasă încurcându-se în lațurile funiei, pe care le înoda strâns în juru-i prin zvârcolirile sale, astfel ca abia de mai putea mișca o labă. O alta greutate se ridica acum în calea lui
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
hotărât să folosească un șiretlic.El s-a trântit la pământ , ca și cum și-ar fi pierdut cunoștința din pricina rănilor primite, și, la apropierea grifonului, îi dădu o lovitură prin cre i-a retezat una din apripi. Dar căzând, monstrul îl încleștă în ghearele-i lungi și ascuțite ca niște pumnale, străpungându-i platoșa și zalele; atunci Rolando i-a mai înfipt o dată sabia în trup, cu furia deznădejdei și aceasta a fost lovitura de grație. Rinaldo a intrat apoi în peștreă
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
se măsura cu cei mai viteji cavaleri din tabăra Angelicăi și-i învingea unul după altul. În cele din urmă el s-a întîlnit cu Roland și cei doi cavaleri își împutară cu furie cauza pe care fiecare o adoptase, încleștându-se într-o luptă pe viață și pe moarte. Roland călărea pe Bayard, calul lui Rinaldo, care ajunse întâmplător în stăpânirea lui Agrican, iar Roland l-a luat ca preț al victoriewi sale. Bayard nu voia să lupte contra stăpânului
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
pripon, o luase și el la fugă,Rinaldo încercând să-l prindă a ajuns într-o pădure deasă, depărtându-se asatfel de Rogero. Rogero, căutându-și și el calul în îmbulzeală, a ajunas într-un loc unde doi tineri erau încleștați într-oluptă pe viață și pe moarte. Deși nu-i cunoștea, el a observat totuși că unul dintre ei era păgân, iar celălalt creștin; împins de spiritul cavalerismului s-a apropiat de ei exclamând Acela dintre dumneavoastră care se închină lui
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
frânseră lănciile și au revenit la atac, apoi și-au âncrucișat spadele. Lupta a fost lungă și nehotărâtâ, dar la un moment dat, Mandricardo, vrând să-i pună capăt cu orice preț, l-a cuprins pe Gradasso cu brațele și încleștându-l într-o strânsoare de fier, ambii au căzut la pământ. Mandricardo a venit însă deasupra și păstrându-și superioritatea l-a silit pe Gradasso să se dea bătut. Tânăra fată a venit atunci între ei felicitându-l pe învingător
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
apoi Angelicăi să coboare. Când și-a revenit din emoțiile prin care trecuse, Angelica, aruncând o peivire în jos, a văzut pe degetul său acel inel prețios ale cărei către locul de unde venea acest zgomot și a descoperit doi bărbați încleștați într-o luptă pe viață și pe moarte. Unul dintre ei era cavaler de nobilă și bărbătească înfățișare, celălalt, un uriaș feroce. Cavalerul se apăra cu dibăcie de bâta grea a uriașului, sărind la timp sau parându-i loviturile când
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
bucată de drum în această pădure când a auzit un zgomot în dreapta sa și, ascultând cu luare aminte, a deslușit ceva ca un zgomot de arme. S-a îndreptat către locul de unde venea acest zgomot și a descoperit doi bărbați încleștați într-o luptă pe viață și pe moarte. Unul dintre ei era cavaler de nobilă și bărbătească înfățișare, celălalt, un uriaș feroce. Cavalerul se apăra cu dibăcie de bâta grea a uriașului, sărind la timp sau parându-i loviturile când
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
numai cu violența cuvintelor, ci și cu fapte barbare, doborârea sfintelor altare. În acest moment trist și dureros al despărțirii, gândul nostru ne poartă înapoi și, ca la lumina unui fulger, vedem toată drama acestui camarad, toată drama unui neam încleștat în lupta cu cea mai feroce apariție a tuturor veacurilor, comunismul, dușman al omului și al lui Dumnezeu, la care Gheorghe Mântulescu răspunde: prezent. De tânăr, la douăzeci de ani, elev al Școlii de Aviație Marele Voievod de Alba Iulia
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
recepție, da’ a recepționat cam multă zeamă tare. Acum recepționează niște vise în caiacul ăla ovreiesc. Cum se face că ăștia toți conduc Cadillac-uri? Dacă ești detectiv ar trebui să dai un răspuns la asta, nu?” Danny își simți pumnii încleștându-se în buzunare, semn că trebuia s-o lase moale. „Habar n-am. Cum te cheamă?” „Ralph Carter, adică—” „Ralph, ai mai pregătit până acum vreun cadavru pentru autopsie?” Carter hohoti. „Băiete, am făcut de toate, și pe toți. L-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
degetele lui Danny. Booth Conklin îi arse una peste fund cu lemnul. Violu’ scheună, se dădu înapoi și se lăsă pe spate, frecându-și spinarea pe pământ, cu toate cele patru labe zvâcnindu-i în aer. Danny își simți pumnii încleștându-se. Conklin îndesă bățul în gura câinelui. Pitbullul își încleștă fălcile. Conklin îl ridică, ținându-l în aer la înălțimea brațului. Danny rămase cu gura căscată în fața unei asemenea demonstrații de forță. Conklin vorbea foarte calm, de parcă nu era nici o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
cu lemnul. Violu’ scheună, se dădu înapoi și se lăsă pe spate, frecându-și spinarea pe pământ, cu toate cele patru labe zvâcnindu-i în aer. Danny își simți pumnii încleștându-se. Conklin îndesă bățul în gura câinelui. Pitbullul își încleștă fălcile. Conklin îl ridică, ținându-l în aer la înălțimea brațului. Danny rămase cu gura căscată în fața unei asemenea demonstrații de forță. Conklin vorbea foarte calm, de parcă nu era nici o scofală să ții suspendate peste treizeci și cinci de kilograme de câine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
și îi trecu prin cap că un polițist ud leoarcă nu prea mai putea rezolva o problemă de medicină legală pentru care Vollmer sau Maslick ar fi făcut moarte de om. Închise robinetul și se scutură de apă, cu mâinile încleștate pe marginea chiuvetei. Telefonul sună. Danny îl auzi ca pe o împușcătură. Scoase pistolul și îl aținti în gol. Alt țârâit, liniște, apoi un al treilea. Danny ridică receptorul. — Da? Karen? Fata avea lecția învățată. — Trei cadavre. Două femei albe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
bețe zoot, cu ochii smulși din orbite, cu intestinele mușcate. Vorbim despre șantaj, spargeri, jazz și tipi cu fețe arse, iar dumneata crezi că mă poți jigni numindu-mă naiv? Crezi că... Danny se opri când văzu falca lui Gordean încleștându-se. Omul se zgâia la podea. Danny se întrebă dacă atinsese cumva vreun punct sensibil sau pur și simplu îi provocase repulsie. — Care-i problema? Spuneți-mi. Gordean își ridică privirea. — Îmi pare rău. Am un nivel de toleranță extrem de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
cum, de altfel, a făcut-o și Claire De Haven. Tatăl ei lucrase ca avocat pentru cei din industria cinematografiei, iar ea zicea că intenționează să exploateze și... și... Mintea lui Mal se înfierbântă. — Și ce? Spune-mi! Eisler își încleștă din nou mâinile. Mal insistă: — Spune-mi! Să exploateze și mai ce? — Să seducă! Claire a crescut în preajma celor din industria filmului și cunoștea actori și tehnicieni care pofteau la ea încă de când era fetiță! I-a sedus, făcându-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
cu o voce cântată: — Refuz să răspund, pentru că răspunsurile mele s-ar putea să mă incrimineze, dar n-am făcut rău nimănui și nici prietenii mei n-au făcut, așa că vă implor să nu ne faceți nici un rău! Mal își încleștă pumnul cu inelul cu sigiliu de la Stanford pe el, pregătindu-se să producă maximum de daune. Buzz își duse o mână la propriul lui pumn și îl strânse - alt semnal: Nu-l lovi, că te lovesc și eu. Mal se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Nu era de la mine. Mă reped, o ridic și-ntreb (tremuram și mă făcusem tot o apă, deși eram rece ca gheața ― acu' mă mir și eu cum de-am mai putut să articulez un cuvânt, că parcă mi se-ncleștase limba în gură): "De la cine e?" Ea se făcuse roșie ca macul. Mi-a plăcut însă c-a fost sinceră și n-a mai căutat s-o ocolească: "De la... Cornel Ionescu", zice. "Cum așa?" am sărit eu în sus. "Cum
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
pe culmea Șuriei. În limbajul războiului, mongolii cer retragerea. - Retragerea cui? Alte două săgeți aprinse porniră de pe culme trecând pe deasupra capului lui Alexandru. Era limpede. Mongolii aveau să Încerce acoperirea cu săgeți a retragerii vânătorilor domnești. Dar nici unul dintre cei Încleștați În luptă nu observă semnalul. * - Poate că e prea târziu... spuse Oană, Încercând să vadă ce se Întâmplă În luminiș. Mai avea aproape două mii de pași până să ajungă În preajma voievodului. Ajunsese pe culmea muntelui din spatele răzeșilor. - Erina, ce se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
vede decât spatele plin de noroi, dus în jos de ape, continuându-și drumul pe care ea i l-a întrerupt cu câteva ore în urmă. Pagină separată În 1918, Agra era un oraș de trei sute de mii de locuitori, încleștat în jurul unei meandre a râului Jamuna. Mare și leneș, râul curgea alene spre sud-est, unde, în cele din urmă, întâlnea Gangele și se vărsau împreună în golful Bengal. Acest oraș, unul dintre multele întemeiate pe malurile râului, era un furnicar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
întoarce, mai face un pas, încă unul. Încet, iese din pădure. Aude un zgomot în spate. Se întoarce instantaneu. Este maiorul, ca o stafie, fantomatic în lumina fosforescentă. Rana de la cap îi sângerează și strânge pușca în mâini, cu degetele încleștate pe trăgaci. — Băiatul meu, zice cu o voce slabă și încordată. Nu sunt băiatul tău, îi răspunde Pran. Maiorul deschide ochii mari, uimit, cade în genunchi și pușca îi scapă din mâini. Apoi, cu o mișcare infinit mai lentă se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
pe pretinșii ghizi, ajutându-i pe turiști să urce treptele șerpuitoare de piatră. Vorbește doar când începe să le arate peșterile. După ce se termină urcatul, figurile monumentale, cioplite în piatră, îi reduc la tăcere până și pe vizitatorii cu mâinile încleștate pe broșurile edificatoare, cel puțin pentru o clipă sau două. Își conduce însoțitorii pe lângă Shiva cel cu trei capete de la intrare și le arată figura hermafrodită a lui Dumnezeu, bărbat pe o parte, femeie pe cealaltă. Se dă un pas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
privind comportamentul lor în China? Ei au pretenții de la Fiul Cerului! Cum îndrăznești să le ții partea barbarilor?! Reprezinți pe Majestatea Sa, împăratul Chinei sau pe regina Angliei? — Su Shun! chipul prințului Kung a devenit roșu, iar mâinile i se încleștează. E de datoria mea să o slujesc pe Majestatea Sa cu bună credință! Su Shun se apropie de împăratul Hsien Feng: — Majestatea Voastră, prințul Kung trebuie oprit. El a înșelat Curtea. El și socrul lui s-au ocupat de toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]