1,721 matches
-
de acord? Că fata... știu că vrea și ea! - Și eu vreau, nea Petrică și sunt fericită că ai venit..., dar cuuuu...., știi matale, ce zici?... Ești de acord? Toate privirile au trecut pe chipul omului care înghițea în sec, încordat și încruntat. Părea că nu și-a revenit din surpriză. Emoțiile îl învăluiseră vizibil. A mai înghițit în sec de două ori, și-a dres vocea și a vorbit aproape șoptit. - Eu știu ce e mai bine să fac?! Mi-
DARUL DE CRĂCIUN (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376700_a_378029]
-
comuniunii): “Fără familie, fără prieteni, hai, mai treacă-meargă, dar și fără credință în Dumnezeu! Asta e chiar hieroglifă a hieroglifei, singurătate a singurătății...”; “...or eu, recunosc, mi-am blindat cu funinginea necredinței toate intrările. Ce vrei? Cu toată voința mea încordată ca un arc, nu reușesc să fiu mai mult decât o fantoșă de atee, care spune ‘Ajută, Doamne, necredinței mele!’“ (Păsările zăpezii). Încercarea timidă de a găsi un aliat în filozofia existențialistă (“greața”, Camus) nu-i furnizează eului nici o soluție
EUGEN DORCESCU, PROZA UNEI LUMI INTERMEDIARE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374703_a_376032]
-
fac încă un pas în negură. - Cum v-ați dat seama că mi-este frică? am întrebat eu mirată la auzul cuvintelor teamă și pericol. Pentru câteva momente s-a așternut tăcerea, eu rămânând țeapăna cu picioarele ușor depărtate și încordate, ca de oțel. Inconștient, am întins mâinile, cu degetele răsfirate, mișcându-le aleatoriu, nutrind speranța de a-l dibui pe cel căruia îi adresasem întrebarea. Însă planul meu a fost sortit eșecului, nimic material nestingherindu-mă să-mi plimb mâinile
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 7 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371674_a_373003]
-
cu atenție, cu precizie, dar destul de repede și lucrările lor erau aproape complete, reușite și chiar frumoase. Prin comparație, observam că Violetta Petre și Mara Vișan erau vizibil stângace, în timp ce Mariana Bendou și Mihaela Suciu lucrau forțat, cu mușchii feței încordați, temându-se parcă să traseze fiecare linie în parte. Degajate mi s-au părut a fi și doamnele Lăcrămioara Cristea, Luminița Vătavului și Liliana Todirașcu, dar viteza de lucru era mai înceată. Cât despre Rodica Rodean, ce să spun, lucra
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371652_a_372981]
-
copacii maiestuoși ai parcului, pătrunși până în adâncul sufletului de importanța momentului și intensitatea sentimentelor ce-i răscoleau, cei doi îndrăgostiți se întoarseră cuminți la mașină, scuzându-se pentru așteptarea la care-l supuseseră pe bravul lor șofer. Acasă, așteptarea devenise încordată și emoțiile creșteau, odată cu kilometri parcurși de bolidul neînduplecat. Liviu își petrecuse timpul împărtășind soției la telefon, toate impresiile și constatările făcute, descriind cu lux de amănunte impactul pe care-l avusese asupra lui, întâlnirea cu noul personaj. Insistă mai
DILEME ( FRAGMENT 33) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375661_a_376990]
-
prescură și încă ceva uleios care se scurgea pe asfaltul murdar și peticit de plombe asfaltice în care, când și când, se mai împiedicau enoriașii care ieșeau de la sfânta slujbă. Stătea cu capul plecat, adus de umeri, cu corpul parcă încordat și care tremura convulsiv la intervale regulate, își înălța aritmic capul bolborosind scuze, probabil că nu le mulțumește îndeajuns generoșilor trecători sau enoriași care împărțeau, în dreapta și în stânga, „boțuri” de colivă învelite în hârtie velină ca să nu se scurgă pasta
de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369272_a_370601]
-
și referințe despre Praznicul Intrării Domnului nostru Iisus Iisus Hristos în Ierusalim - Duminica Floriilor ... Moto: Stăteau față în față. El, Mirele, și ea, răsfățata fiică a ionului. De pe Muntele Măslinilor, de unde privea Hristos, cetatea Ierusalimului se desena la orizont semeață, încordată, cu toate simțurile ascuțite. El, Mesia cel promis, venea la ultima întâlnire însoțit de vuietul mulțimii care-I calcă pe urme, încă din Metania. Alaiul acesta ca de nuntă se agățase cu cerbicie de persoana Mântuitorului încă de la episodul învierii
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362091_a_363420]
-
și referințe despre Praznicul Intrării Domnului nostru Iisus Iisus Hristos în Ierusalim - Duminica Floriilor ... Moto: Stăteau față în față. El, Mirele, și ea, răsfățata fiică a ionului. De pe Muntele Măslinilor, de unde privea Hristos, cetatea Ierusalimului se desena la orizont semeață, încordată, cu toate simțurile ascuțite. El, Mesia cel promis, venea la ultima întâlnire însoțit de vuietul mulțimii care-I calcă pe urme, încă din Metania. Alaiul acesta ca de nuntă se agățase cu cerbicie de persoana Mântuitorului încă de la episodul învierii
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
bogăție și măestrie cunoscută de toți. Putem zice că un ceas am fost aproape de fericirea posibilă. Conștiința noastră avea ținută în veghere numai două scopuri, departe de orice alt zgomot al marei lumi subiective. Întâi, să-și păstreze în acțiune încordată nervii centripetali, spre a conduce vorbele cu, înțelesul expus la inteligință; al doilea, spre a-și stăpâni nervii centrifugali ca să nu producă, printr-o mișcare involuntară, aplauze, făcând astfel să se piarză o vorbă, un mărgăritar, o rază necesară în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
se va depune la biurou, însă e adevărat că majoritatea este hotărâtă a se revolta în contra Marelui Vizir daca acesta nu va hărăzi toate portofoliile la membri din marele partid, rezervîndu-și pe cel de Interne și prezidenția. Cu toată hotărârea încordată a vânătorilor de portofoliuri, d. Brătianu, pe cât aflăm, va păstra pe d. V. Boerescu; cât despre d. Cogălniceanu, se crede că va fi jertfit pe altarul constituționalismului, pentru a se împăca furia votatorilor. Nu se știe ce va urma apoi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
două roluri principale din Daniel Rochat. Publicului însă nu-i pasă de asemenea motive. El vine la teatru să guste deliciul curat al artei, astfel că sporadicele situațiuni gingașe, frumoase și bine esecutate nu-l pot despăgubi de tributul atențiunii încordate ce este silit să plătească unor controverse religioase trăgănite, nesărate și șterse de coloarea locală. [ 1 octombrie 1880] {EminescuOpXI 481} ["DOMNII LIBERALI... Domnii liberali, cari obicinuiesc a face din fiece atribuție a puterii statului o armă politică pentru serviciul corporației
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
acestor detașamente, a tuturor acestor forțe, noi n-am fi putut să obținem succesele mărețe pe care le avem astăzi. (Vii aplauze). Știm că, în primii ani ai puterii populare, organele noastre de securitate au avut de dus o luptă încordată, dând și jertfe pe frontul lor de luptă. Firește, jertfe a dat întregul nostru popor; mulți muncitori au căzut în lupta cu dușmanul, mulți țărani, mulți intelectuali și, alături de ei, mulți dintre dumneavoastră au dovedit, cu jertfa vieții lor, că
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
navelor aparținând puterilor pe care ea le considera amice. Or, printre acestea din urmă, nu s-a numărat în 1853 și Rusia. Cele două convenții puneau Turcia sub garanția colectivă a marilor puteri. Interesant este că în acele împrejurări de încordată activitate politică, Rusia și Austria au semnat, la 13/25 iulie 1840, la Petersburg, o convenție privitoare la navigația pe Dunăre, prin care se extindeau principiile Actului final de la Viena (1815) și asupra Dunării de Jos. Era un act de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și corzile sînt răsucite și întinse; apoi cei slabi Lucrarea și-o încep, si multe plase-s împletite, întinse multe Plase, si multe Spirite sînt prinse; nenumărate plasele, 160 Nenumărate lațurile și capcanele, si multe-alinătoare flaute Sînt întocmite, si multe încordate lire peste nemărginire-ntinse. În crudă desfătare ei prind în cursa pe-aceia care-ascultă, și-n crudă desfătare-i Leagă, puternicele energii în spații mici strîngîndu-le74. Unele sămînță se făcură-a plantelor care vor fi sădite; altele 165 Bulboase rădăcini
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
doi: D-le, avem dosarele aici, le putem lua pagină cu pagină... (începe să manevreze dosarele, le întoarce pe toate părțile, desface sfoara la unul din dosare, citește ce scrie pe ele Arhivele securității de stat ...) Gh. P. unu: (destul de încordat) Auzi, uitasem să te întreb de unde, de la cine ai tu dosarele astea?! Gh. P. doi: Exact de la securitate. Gh. P. unu: Adică, fă-mă să înțeleg, adică te duci tu la securitate..., la SRI, mă rog, te duci tu la
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Adică! Om în toată firea să plece de-acasă, unde avea tot ce-i trebuie, fără să facă nimic..., că stăteai toată ziua îngropat în ziare și tot ascultînd glasurile nu știu cărei fantome... sau dracu' știe ce-o mai fi! Octav: (încordat) Mamă! Mona: Octav, te rog! De fapt eu aș vrea să plec. Marieta: Păi nu-i așa? Că mă-ntreabă lumea că de ce-ai plecat, că unde-ai plecat... Și eu ce să spun! Să le spun că stai
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
spirituale dintre persoane, și presupune o dinamică, o succesiune de căutări și de găsiri, a două ființe care se caută, au un surplus sau o cerință, au ceva de dat și de primit. Și asta aduce după sine dorite și Încordate tatonări, căutări, aflări de sine și de celălalt. Întâlnirea educativă veritabilă este rară, unică și irepetabilă, nu se ivește la tot pasul, nu se confundă cu anosta adunare din sala de clasă - obligatorie, obositoare, chinuitoare, care, la un moment dat
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
în calitate de negociatori, echipa de experți pleca la reuniunea pregătitoare a ședinței la care urma să fie negociat și adoptat proiectul de document care urma să fie prezentat liderilor statelor membre spre semnare. Negocierea propriu-zisă a documentului era partea cea mai încordată a pregătirii ședinței. În câteva cazuri, a durat zile și nopți timp de trei săptămâni, inclusiv într-o zi de An Nou. Dialogul se purta în principal între delegația sovietică și cea română. Celelalte delegații "achiesau" din primul moment la
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
netă: a-ți fi ție Însuți obiect, a te Împodobi, a te picta ca o raclă, pentru a-ți putea Însuși obiectul, a-l contempla Îndelung, a te contopi cu el. Iată ce-i dă lui Baudelaire această Înfățișare veșnic Încordată: el nu cunoaște nici nepăsarea, nici spontaneitatea. Nimic mai Îndepărtat de melancolia nedeslușită și fără de pricină decât spleenul său: În aceasta trebuie văzute, dimpotrivă, o insatisfacție virilă, o depășire arzătoare și voluntară. Blin scrie foarte adevărat: „Meritul lui Baudelaire este
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
cerești. Violență, cruzime, jafuri, omoruri îngrozitoare, războaie peste războaie, secetă și foamete, incendii și revărsări de ape, cutremure, epidemii, stele cu coadă și alte grozăvii alcătuiesc, sub pana lui, un tablou sumbru, apocaliptic. Cronicarul e un terifiat, cu nervii mereu încordați, suspicios, neliniștit, cu o veșnică frică de ce va fi. Adeseori ingenuu în comentariul său, posedă un talent înnăscut de povestitor. Ceea ce scrie are viață, prospețime. Îndemânatec la desen, își ornamentează manuscrisul cu portrete, chenare, miniaturi în culori. Nici boier, nici
DOBRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286799_a_288128]
-
cu care Hoarda de Aur se afla în conflict pentru teritoriile caucaziene. Nogai s-a aliat cu țarul bulgar Constantin Tich, adversar îndârjit al împăratului Mihail, și i-a înfrânt pe bizantini. Relațiile Hoardei cu Bizanțul au rămas un timp încordate, dar împăratul, prin abile manevre politice, a reușit să-l atragă de partea sa, oferindu-i puternicului emir de soție o fiică naturală a sa. Apoi, Nogai, instigat de bizantini, s-a amestecat frecvent în luptele pentru tron din Bulgaria
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
spune chiar că filtrează esența cea mai concentrată, amestec de fetid și mosc, de durere și plăcere, indistinct îngemănate. Eul bacovian răsucește un tragic, un obsedant scâncet, suferința se clatină într-o semisomnolență în care instinctul vital alterat posedă nu știu ce încordată luciditate; materia în dezagregare are un fel de conștiință de sine, vizibilă în însuși propriul ei proces de dezatomizare; ea umple toată conștiința reflexivă a poetului, manifestată printr-o atentă notație. Oricâtă simplitate și stângăcie verbală dovedește lirica bacoviană, acestea
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
În așteptarea noastră - așteptarea spectatorului în fața unui dansator pe sârmă - se îmbina o curiozitate destul de crudă cu o vagă stânjeneală. Aveam impresia că o încolțim pe femeia singură din fața noastră. Cu toate acestea, nici nu părea să observe prezența noastră încordată. Mâinile îi rămâneau mai departe nemișcate pe genunchi, privirea i se topea pe cerul străveziu. Licărirea unui surâs îi lumina chipul... Puțin câte puțin, ne-am lăsat în voia acelei liniști. Aplecați peste balustradă, cu ochii larg deschiși, încercam să
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
l-a voalat o secundă. A observat și a ridicat ușor capul în semn de răspuns la gândurile lui mute. Ghiceam că simțea rigiditatea bizară a hainei pe trupul său. Se vedea străin de el însuși. Da, o existență necunoscută, încordată, pe care era obligat să o domine prin nemișcarea lui aparentă. Se gândea, nu, nu se gândea, dar simțea undeva, în întunericul acela umed, dincolo de fereastră, prezența din ce în ce mai intimă a celei care, în curând, avea să intre în încăpere. „Președintele
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
parcul nocturn, învârtindu-se de mai multe ori în cercul spălăcit desenat de un felinar. Ca un fluture de noapte înghițit de o rază de lumină. Mersul ei m-a mirat: parcă înainta pe sârmă, cu pași aerieni și totodată încordați. Am înțeles că, prin fiecare gest, lupta împotriva beției. Chipul ei avea o expresie împietrită. Toată ființa i se mobiliza în acel unic efort - de a nu cădea, de a nu da nimic de bănuit, de a continua să se
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]