1,207 matches
-
și ar fi urmat probabil o încăierare pe care n-ar fi dorit-o nici unii nici alții. Apoi, în clipele următoare se auzi acel sunet înfricoșător, gutural, venit din adâncul pământului și care îi făcu pe toți să rămână locului încremeniți și totodată uimiți, privindu-se unii pe alții cu nedumerire. Pământul se cutremura, iar cele trei cruci se mișcară într-o parte și în alta, dând locului un aer și mai sinistru fiindcă cele trei corpuri atârnate se mișcau acum
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL CINCILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371879_a_373208]
-
nici urmă de dezordine. Toate erau la locul lor iar divanul avea cuvertura frumos întinsă, parcă n-ar fi intrat nimeni în lipsa ei aici. Până și papucii ei stăteau cuminți la locul lor de lângă ușă. Tablourile agățate pe pereți păreau încremenite. Se uită cu atenție la cel în care era fotografiată împreună cu George și parcă nu-i venea să creadă că atât de repede a îmbătrânit iubirea lor. (Va urma) * * Referință Bibliografică: NUVELA IDILE - PARTEA A CINCIA / Ion C. Gociu : Confluențe
PARTEA A CINCIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2326 din 14 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372062_a_373391]
-
mai bine dacă ar fi fost țigancă. Vedeam și eu cum sunt la pat! C-am auzit că ard... nu alta!” își zise el în gând. Când se întoarse cu două căni și cu farfuriile și furculițele de trebuință rămase încremenit. O găsi pe Marița întinsă pe pat, dezbrăcată și întoarsă cu fața spre el. Peisajul era stupefiant! Era așezată într-o poziție lascivă, perfect ispititoare pentru orice bărbat. Capul îi era sprijinit pe brațul stâng. Țâțele, mere coapte, cu sfârcuri
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” DEPORTAREA ȚIGANILOR ÎN TRANSNISTRIA, ANUL 1942 de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372292_a_373621]
-
îmi îngheață, Privire rătăcită și vorba răzleață . Deșteaptă sunt ..și-n așteptare... Simt adiere, se stinge-o lumânare, Înec durerea-n focul ce-i mocnit Amară-i lacrima pe care-am simțit Așteptările-s triste și-îngălbenite De-amintirile rămase..încremenite, Lacrimile-mi par diamante ciobite Ce sapă-adânc în suflete rănite. Referință Bibliografică: AȘTEPTĂRILE-S LUNGI IUBITE / Zamfira Rotaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2341, Anul VII, 29 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Zamfira Rotaru : Toate Drepturile Rezervate
AȘTEPTĂRILE-S LUNGI IUBITE de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2341 din 29 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372532_a_373861]
-
acasă, am vorbit, cu cel ce te înconjura cu grijă și tandrețe. L-am întrebat de tine, și mi-a spus: „Sta lângă mine pe pat și ne priveam.. Sta lângă mine, ne priveam... și ea se stingea." Am rămas încremenită, uluită, însingurată, dar și nedumerită. Apoi am înțeles: nu era un început al bolii, precum crezusem. Se apropia deja deznodământul. Cristinel, Chichi, tu, aia mică... împreună am crescut, vecine... Cu-n cap mă depășeai, dar erai cea „mică" cu care
SCRISOARE PENTRU CRISTINA de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372839_a_374168]
-
visare, un mister desprins din soare” în care, “O clipită nedospită din a inimii ispită, / Răsărit plutind pe ape, un ecou din val în val / Vin, surâsul să-mi adape cu un iz de ideal. // Din parfumul de pădure proaspătă, încremenită, / În savoarea cea de mure, simt gurița ta iubită. / Și-n cărarea șerpuită, raze blânde-n curcubeu / Împletesc șirag, aevea, cu iubire, pasul tău.”. În lumea de vise și idealuri dintre cer și pământ, poeta plutește cu aripi confecționate, nu
BETIA PRIMAVERII SUFLETESTI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371223_a_372552]
-
intrat! Am crezut că mi-a dat cineva o lovitură puternică în cap. O voce din interior îmi spunea : “Dacă ceea ce spui nu aplici în practică, atunci creștinismul tău este egal cu zero”. Aici însă situația era prea de tot. Încremenită, i-am spus : Sergiu, nu pot să îți dau acum nici un răspuns. Nu voiam să-l jignesc, de aceea nu l-am respins imediat. O să mă rog, i-am zis, roagă-te și tu și vom vedea ce ne spune
LIGIA NICHESCU de LIDIA ILIESI în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344926_a_346255]
-
plesnit cu zgomot, o coardă. În definitive, și Nicolo Paganini a susținut un concert întreg pe o singură strună. Și ce e o strună, când artistul e doldora de spirit înalt și ar putea ține o sală întreagă cu răsufletul încremenit, vreme de câteva ceasuri? Ori, vreme de câteva nopți și încă o noapte... Este inepuizabil, veșnic tânăr, veșnic în formă, susținând concerte în întreaga țară, mai cu seamă în orașele mici, unde nu ajunge lesne lumina culturii române. Și faptul
UN OM FASCINANT ŞI LEC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347816_a_349145]
-
aduceți rod pentru norod pulberi de cer pentru grănicer Iar în fapt de seara să se-arate în a vieții carte Luminări de fapte ... ÎNTRE LUMI Liniștea sapă adânc în fundamentul timpului Despică firul clipei în unde șovăelnice, Un trup încremenit dual, Lumină fir între viață și moarte Coboară sau urcă o dâră rece Pașii sacadați ai unei inimi cheamă lumina orbitoare. Tărâmul întunericului cald se pierde. Strigăt de viață, fericire. Clipă incertă dual sfâșiat de neant. Ochi încețoșați de lumină
ÎNTÂLNIRE CU NEMURIREA (POEME) de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347871_a_349200]
-
și a urmat o adevărată cursă pentru a ajunge în timp la un orfelinat cu copii mai deosebiți. De ce în timp? Pentru că, ziceau însoțitorii noștri este un adevărat spectacol atunci când li se servește masa copiilor. La intrare ne-a așteptat, încremenit, un simpatic elefant cu cei doi pui ai lui, căci da, este vorba de un orfelinat pentru puii de elefanți. De trei ori pe zi aceștia sunt hrăniți în țarcuri speciale și ți se oferă posibilitatea ca în schimbul a 150
TREI ZILE ÎN MUNŢI, PARTEA A III A de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347339_a_348668]
-
acela m-a înspăimântat cu adevărat. Am fost cu frica-n sân tot drumul. Mi se părea că aud voci, că aud cântecele unor vechi triburi care-au locuit cândva pe-acolo. Când am ajuns sus, în vârf, am rămas încremenit. Ceața, la fel lăptoasă ca și zeama ce-o extrăgea tribul meu, tocmai se risipise. La fel ca-n ziua în care m-am născut. Atunci am realizat pentru prima dată, privind hăul ce se deschidea înaintea ochilor mei, că
CONGOLEZUL JUMA de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348747_a_350076]
-
Ediția nr. 1224 din 08 mai 2014 Toate Articolele Autorului se fac percheziții la inimi, înainte de sinucideri un zâmbet fugar, spânzurătorile sunt o legănare, flutură praporele pe-o cruce, amantele sunt în doliu de-un an, mari păsări sfâșie orizontul încremenit, de secole Edi-Kule doarme pe-o rână, încă se mai caută capul Brâncoveanului prin mâlul istoriei îngropat, turnurile privesc spre apă solemn, amurgul se lipește de ape, eu ascult doar limba de lemn și mă plimb peste Bosforul în flăcări
PERCHEZIŢII LA INIMI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346953_a_348282]
-
nerodire Psalmondiind în neștire Și noi, abisale, concrete, Ne simțim desuete - Femei cu destinele sfîșiate De imaculata noastră realitate! DAR UNDE SE DUC NORII ? Dar unde se duc norii , De unde au venit , Ce ploi cad doar în zorii Cu chip încremenit? Ce bună este apa Spălata de noroi, În care cerul sapă Păcatele din noi! Și gîndul, cînd ne doare, E semn că a căzut În adincimea-n care Nicicînd n-oi fi crezut ! PE POTECI Pe poteci Cînd treci Iei pe
MA INTREB DE VE MI-E NOAPTE de CRISTINA LILA în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346402_a_347731]
-
dulci - altele amare... Le-a întors pe toate fețele și le-a grupat căutând înțelesuri: ”Mă urăște? Nu mă urăște! Mă urăște? Nu mă urăște!...” *** Afară, se simțea bine răcoarea zorilor, chiar dacă era spre mijlocul lui iunie. O Lună plină, încremenită, făcea fețe-fețe încercând să se desprindă. (Hazardul hâtru, o țintuise de cer c-o piuneză și-i lipise bandă adezivă pe gură, sătul de limbarița cu care-și muștruluia alaiul de tinere stele risipite.) Imobilizată, ”regina” s-a pomenit cu
PUZZLE de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/345019_a_346348]
-
și se înălțară spre cer,/ trăgând după ele carul în care Ion și Iarel păreau niște zei/ nu se mai auzea nici dangătele clopotelor,/ nici cântecul popilor, nici suspinele oamenilor./ se așternu o tăcere cu adevărat mormântală/ toată suflarea amuțise încremenită privind carul/ ce se făcea din ce în ce mai mic, din ce în ce mai mic ... /” Cei din cortegiu se adună acasă, unde îi așteptau mesele praznicului. Transmutația se produce: ceremonialul înmormântării se transformă în nuntă pământească aprinsă de cea cosmică. Ion și Iarel se întorc și
„REVELAŢII” ŞI FRONDĂ de THEODOR CODREANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345505_a_346834]
-
de alte gânduri care-ți împăienjenesc mintea și privirea, împiedicându-te să vezi chiar prin pănzele suprapuse - a fulgilor de nea și de borangic - cum mișcă și răzbat spre tine, două raze de lumină, stranii, negre ca tăciunele din focul încremenit și el... și-abia atunci auzi cuvântul! doar un cuvânt: "vino!" nimic nu spune cum alergi, cum ajungi și cum te cuibărești în sanie... în tine se-aude doar timbrul parcă mai împlinit care spune la nesfârșit: "vino! vino!" caii
IARNĂ DE-ACUM SAU DE DEMULT de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377063_a_378392]
-
Ti-am spus, mă, sa nu te bagi? Paștele mă-tii de neisprăvit... - Tată, eu am... - Să nu aud nimic! Vorbim noi, acasă... Hai! Îmbracă-te și mulțumește acestor femei c-au avut milă de tine! Cele două femei rămăseseră încremenite, tăcute și dezaprobatoare în priviri, dar nu îndrăzneau să intervină. După câteva minute, timp în care nea Petrică ciulea urechea la televizor și Eugen își luase lucrurile și plecase la baie, Lucica îndrăzni să i se adreseze cu vocea ei
DARUL DE CRĂCIUN (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377896_a_379225]
-
pe picioare, apoi pe partea de jos a trunchiului, după care mâinile lui urcară către pieptul acestuia și atunci simți lichidul cald care îi acoperi palmele. „Sânge!” - realiză îngrozit Istrate. Vru să prindă în mâini capul lui Ghiorghiță, dar rămase încremenit. Ortacul lui nu-l mai avea. Îi fusese smuls de suflul celei de-a doua explozii... ************* Excitat și nervos la culme, directorul trânti receptorul telefonului în furcă. - Ce mama dracului tot sună ăia de la minister ? S-a întâmplat și gata
NOROC BUN ORTACUL MEU ! (PARTEA A ȘASEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377965_a_379294]
-
plăcintă aromată și gustoasă, pe care o rumeni cu pricepere în cuptorul fermecat.... XXX. POVESTE DE IARNA, de Silvia Giurgiu , publicat în Ediția nr. 2180 din 19 decembrie 2016. Afară în curte nămeții răscoliți și profanați de sania grosolană, așteptau încremeniți dreptate. Cerul își acoperise chipul cu valul opac al norilor și refuza să vadă "stricăciunile" provocate de șleahta năzdrăvanilor zgomotoși, cu ochii aprinși de bucuria iernii și de promisiunile lui Decembrie care, la fel ca în fiecare an, veni însoțit
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
în casă de la tatăl lui cuvîntul ,,bilanț" în ultimele zile și îi dezlegase semnificația cu ajutorul dicționarului, iar acum își făcea și el un bilanț al năzbâtiilor ... Citește mai mult Afară în curte nămeții răscoliți și profanați de sania grosolană, așteptau încremeniți dreptate. Cerul își acoperise chipul cu valul opac al norilor și refuza să vadă "stricăciunile" provocate de șleahta năzdrăvanilor zgomotoși, cu ochii aprinși de bucuria iernii și de promisiunile lui Decembrie care, la fel ca în fiecare an, veni însoțit
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
un vapor trecea prin șenalul navigabil, fluturându-și a bun rămas stindardele colorate ca pe niște batiste. Aici, pe această plajă pe jumătate sălbatecă, timpul părea să nu mai aibă nicio grabă. În fiecare vacanță, o regăsea cu aceleași dune, încremenite parcă pe vecie în același loc, regăsea scaieții ce-și ascundeau cu grijă spinii prin nisip, înțepându-i pe cei neatenți când se așteptau mai puțin, regăsea neliniștea vântului ce galopa neobosit locurile precum un cal sălbăticit, regăsea mirosul acela
NEVĂZUTUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375830_a_377159]
-
Remorca se transformă într-o estradă pe care se desfășoară trama libretului, toți figuranții devenind publicul teatrului în teatru și interactivând cu interpreții. Fiecare amănunt este gândit, mișcarea scenică, grupurile care se formează si se desfac, se deplasează sau rămân încremenite, perucile rococo, costumele de bun gust pentru commedia dell’arte (Guido Maria Kretschmer), toate încântă și farmecă. Dintre cântăreți, se remarcă de la început tenorul Edgardo Rocha cu o voce celestă, dublată de o tehnică perfectă și de reale calități actoricești
OPERA DIN TEL AVIV A ANIVERSAT 30 DE ANI DE LA ÎNFIINŢARE CU PREMIERA OPEREI „BĂRBIERUL DIN SEVILLA” DE ROSSINI de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375153_a_376482]
-
de ce îi e frică nu scapă! Crăcănel, cântărețul de la biserică, aduse vestea că a început războiul pentru eliberarea provinciilor ocupate de ruși. În noaptea aceea, Mareșalul ordonase: „Ostași, treceți Prutul!” Bărbații buni de armată care mai erau pe acasă rămaseră încremeniți și, duși cu gândul la ce-i așteaptă, începură să se închine. Femeile, deznădăjduite și îngrijorate de neprevăzut, gândindu-se la „ce se vor face singure cu copiii!”, se puseră pe plâns. Era o zi tristă, ca un bocet nesfârșit
CLEPSIDRA TIMPULUI MINIFRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2341 din 29 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372632_a_373961]
-
Din cutia răsturnată au ieșit numeroase podoabe pentru brad. Fetițele, speriate, le- au așezat reprede la loc, dar Ana surorii ei un glob sub formă de pasăre, care se spărsese. În acel moment a intrat pe ușă bunica. A rămas încremenită. Fetițele i- au explicat că nu feseseră de vină, că Nuky era vinovatul, dar bătrâna nu spunea nimic. Când și- a revenit, le- a povestit că acele globuri, erau primele podoabe ale fiicei sale Maria. Se spărsese chiar globul ei
OVEŞTI PENTRU VACANŢA DE CRĂCIUN (2) de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372558_a_373887]
-
toate pusă. Verde, galben, ruginie, Valsul lent spre vechiul lut Frunze cergă-și țes tăcut Roditoare năsălie. Peste toate nou lințoliu Se așterne argintiu, Vânt pe post de vizitiu Și troienele fotoliu Albului care învinge Timpul încleștat în geruri. Din încremenite ceruri Se pogoară iarna, ninge! 01.11.2016 *** Referință Bibliografică: Roditoare năsălie / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2136, Anul VI, 05 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
RODITOARE NĂSĂLIE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2136 din 05 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372729_a_374058]