563 matches
-
Bacteriile sunt microorganisme procariote monocelulare, care formează domeniul Bacteria (Eubacteria). Anterior, ele erau incluse în regnul Monera alcătuit din două încrengături: Schizophita sau Bacteriophyta (bacteriile) și Cyanophyta (algele albastre-verzi). Bacteriile sunt cele mai vechi forme de viață, foarte răspândite în aer, apa, sol, pe obiecte, alimente și organisme. Știință care se ocupă cu studierea bacteriilor se numește bacteriologie, sau microbiologie. Formă
Bacterie () [Corola-website/Science/300776_a_302105]
-
hectare, fiind una din cele mai mari din Europa. Activitatea științifică a grădinii botanice se desfășoară în 10 secții și 2 laboratoare. Are o suprafață de 5 hectare, pe care se cultivă aproximativ 2000 de specii de plante, aranjate pe încrengături, ramuri, ordine și familii, conform înrudirilor naturale. Sectorul Sistematic se adresează în special elevilor și studenților, care au astfel un material biologic viu, cu ajutorul căruia pot înțelege mai bine unitatea și diversitatea lumii vii. Este format din 12 sere, fiecare
Grădina Botanică din Iași () [Corola-website/Science/301923_a_303252]
-
ii ("es") sunt un ordin de animale nevertebrate din clasa Arachnida, încrengătura Arthropoda. Scorpionii au un aspect înșelător de răcușor. Se deosebesc ușor de alte arahnide după pedipalpii în formă de clește și metasoma (coada) ce se termină cu telson. Ca toate arahnidele, au opt picioare, iar corpul este segmentat. În telson
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
organisme procariote (fără nucleu individualizat), cât și organisme eucariote (cu nucleu individualizat). Din categoria procariotelor fac parte algele albastre - verzi. Dintre eucariote fac parte celelalte alge (verzi, brune, roșii, diatomee) Algele albastre-verzi sunt organisme procariote, singurele alge aparținând Regnului Monera, încrengătura "cyanophyta". Toate formele sunt autotrofe. Culoarea o datoreaza pigmentului albastru ficocianina, care, împreuna cu clorofila, dau algei culoarea albastră-verzuie. Pigmenții sunt împrăștiați haotic în citoplasmă. Citoplasma mai conține granule amidonoase de rezervă. Aceste alge se pot aranja sub formă de
Alge () [Corola-website/Science/306824_a_308153]
-
viespi sau muște. Cea mai cunoscută specie de albine este albina europeană (Apis mellifera). Regnul: Animalia (organisme eucariote și pluricelulare cu mod specific predominant de hrănire pe baza regnului vegetal). Subregnul: Eumetazoa (animale fără coloană și fără sistem osos intern). Încrengătura: Arthropoda (animale nevertebrate cu picioare articulate) Subîncrengătura: Mandibulata (artropode cu mandibule). Clasa: Insecta (artropode cu corpul alcătuit din trei segmente distincte: cap, torace, abdomen). Subclasa: Pterigota (insecte care prezintă pe segmentele toracice 2 sau 3 perechi de aripi). Ordinul:Hymenoptera
Albină () [Corola-website/Science/303084_a_304413]
-
Sămânța este un organ al plantelor superioare, care poate fi fie liberă, adică neînchisă în fruct ca la plantele încadrate în Încrengătura Pinophyta (ex: brad, pin, molid), fie închisă în fruct ca la plantele din Încrengătura Magnoliophyta (Angiospermatophyta), (vezi Regnum Plantae subcapitolul Clasificarea regnului). Sămânța provine din transformarea ovulului în urma fecundației. Plantele care produc sămânță în ciclul lor de dezvoltare ontogenetică sunt
Sămânță () [Corola-website/Science/303133_a_304462]
-
Sămânța este un organ al plantelor superioare, care poate fi fie liberă, adică neînchisă în fruct ca la plantele încadrate în Încrengătura Pinophyta (ex: brad, pin, molid), fie închisă în fruct ca la plantele din Încrengătura Magnoliophyta (Angiospermatophyta), (vezi Regnum Plantae subcapitolul Clasificarea regnului). Sămânța provine din transformarea ovulului în urma fecundației. Plantele care produc sămânță în ciclul lor de dezvoltare ontogenetică sunt denumite "spermatofite". Forma seminței variază de la o plantă la alta și uneori poate constitui
Sămânță () [Corola-website/Science/303133_a_304462]
-
Macroevoluția reprezintă evoluția propriu-zisă, în urma căreia rezultă taxoni mari, de exemplu un regn, o clasă, o familie sau o încrengătură. Macroevoluția decurge în intervale foarte mari de timp, sute de mii sau chiar zeci de milioane de ani, și nu este un proces deci observabil. Contrar spuselor creationisților, macro și microevoluția descriu procese fundamental identice pe scari de timp diferite
Macroevoluție () [Corola-website/Science/303189_a_304518]
-
speciile din familia "Tubulariidae" sunt animale (în: Mémoires de l'Académie des Sciences, 1742). Pentru a scrie contribuțiile, a vizitat coasta Normandiei de trei ori în 1741, studiind obiectele cu lupă și microscop. Mai departe, scientistul a despărțit balenele de încrengătură peștilor ("pisces") și a așezat-o în rândul clasei mamiferelor ("mammalia"). În domeniul zoologiei, Jussieu a propus crearea de familii, cum ar fi clasele de viermi (Vermes) sau de crustacee (Crustacea). Bustul lui în grădina botanică din Lyon]] În 1758
Bernard de Jussieu () [Corola-website/Science/302385_a_303714]
-
reproducerea sexuată, precum și un macronucleu poliploid, responsabil cu regularea activităților celulare. Reproducerea poate fi asexuată (prin fisiune) sau sexuată. Exemple de ciliofore: Didinium, Paramecium, Stentor, Suctoria, precum și Vorticella. Sporozoarele reprezintă un grup de protiste asemănătoare animalelor, ce fac parte din încrengătura Apicomplexa. Sunt cunoscute în jur de 25.000 specii. Acestea nu prezintă organite de locomoție, precum cilii sau flagelii. Hrănirea este exclusiv heterotrofă. Toate sporozoarele sunt organisme parazite, care își dobândesc nutrienții pe seama altor organisme. Au un ciclu de viață
Protiste () [Corola-website/Science/302816_a_304145]
-
Ferigile ("Încrengătura Pteridophyta") sunt primele plante vasculare apărute pe uscat, care au corpul vegetativ reprezentat de generația sporofitică, care devine dominantă. Se cunosc peste 12000 specii de ferigi, clasificate în aproximativ 300 genuri. Sunt plante iubitoare de umezeală, de aceea le întâlnim
Pteridofite () [Corola-website/Science/302846_a_304175]
-
Încrengătura " " sau " Angiospermae, " cunoscute popular ca " plante cu flori," cuprinde peste 235.000 de specii de plante, dintre care aproximativ 3.700 de specii sunt reprezentate și în flora României. Astăzi angiospermele reprezintă grupul dominant de plante de pe suprafața pământului (loc
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
i sunt un grup de animale nevertebrate, aparținând încrengăturii "Porifera". Acestea sunt primele animale apărute pe pământ,totodată și cele mai simple. Denumirea de spongieri vine de la substanță numită "spongină" care se găsește între cele două straturi de celule și formează scheletul buretelui. În total se cunosc 9.233
Spongieri () [Corola-website/Science/302991_a_304320]
-
ul face parte din clasa "Gastropoda", încrengătura "Mollusca". Clasa Gastropoda este cel mai numeros grup actual de moluște, cuprinde peste 90 000 de specii, adaptate atât la viața acvatică cât și la cea terestră (ex: melci de mare,scoici univalve). Majoritatea acestora au corpul protejat de o
Melc () [Corola-website/Science/304250_a_305579]
-
și a fost primul care a descris coada dorsală prezentă la embrionul vertebratelor. Astfel, monografia "Despre istoria dezvoltării animalelor" (1828 - 1837) marchează o etapă importantă în dezvoltarea embriologiei. A demonstrat falsitatea teoriei preformiste, stabilind că în procesul dezvoltării embrionare, caracteristicile încrengăturii, clasei, ordinului, familiei, genului și speciei apar în mod succesiv. Charles Darwin îl consideră ca fiind un precursor al său în ceea ce privește studiul problemei evoluției lumii animale. Baer a efectuat și importante cercetări geografice. În 1857 enunță legea care îi poartă
Karl Ernst von Baer () [Corola-website/Science/312665_a_313994]
-
pline de cnidoblaste, sunt foarte periculoase. Ele fac parte din așa numitul pleuston, grupul de animale care trăiește la suprafață mării. Alte celenterate planctonice sunt speciile de Velella și Porpita, care au un flotor discoidal sau triunghiular. Ctenoforele formează o încrengătura diferită de cea a celenteratelor. Au șiruri lungi de cili și le lipsesc nematociștii, în locul acestora fiind prevăzute cu coloblaste sau celule adezive cu ajutorul cărora aglutinează pradă. Cele mai cunoscute genuri sunt Pleurobrachia (se hrănește cu copepode și larve de
Zooplancton () [Corola-website/Science/311220_a_312549]
-
(științific "Euglena viridis") este un organism unicelular (protozoar) care face parte (după Georgescu, 1997) din Regnul Protista, Subregnul Protozoa (gr. "protos": primul, "zoon": animal), Încrengătura Sarcomastigophora, Subîncrengătura Flagellata (Mastigophora), Clasa Phytomastigophorea. face legătura intre regnul animal si cel vegetal. Mediul de viață al euglenei verzi este cel acvatic. Euglena trăiește în lacuri, bălți și mlaștini cu apă dulce și sărată, dar mai ales în apă
Euglena verde () [Corola-website/Science/310330_a_311659]
-
Familia -lor sunt ciuperci de încrengătura "Basidiomycota" din ordinul Agaricales, clasa Agaricomycetes care includ marele gen Agaricus precum și alți bureți din ordinul "Basidiomycota" clasificate anterior în familiile "Tulostomataceae", "Lepiotaceae" și "Lycoperdaceae". Familia are peste 2.500 de specii descrise, încadrate în mai mult de 100 de
Agaricaceae () [Corola-website/Science/310570_a_311899]
-
ani mai înainte, publicând-o în opera sa "Flore générale des environs de Paris, selon la méthode naturelle". În sfârșit, în 1949, micologul german Rolf Singer (1906-1994) a împărțit în lucrarea sa bazală privind ordinul "Agaricales", familia "Agaricaceae" în patru încrengături (subfamilii) care se disting în mare parte din cauza culorii sporilor: "Leucocoprinus", "Agaricaceae", "Lepiotaceae" și "Cystodermateae". De asemenea vechile familii "Tulostomataceae", "Battarreaceae", "Lycoperdaceae" și "Mycenastraceae" au fost încadrate, pe baza de studii moleculare filogenetice, în familia "Agaricaceae" până în 1986. Speciile familiei
Agaricaceae () [Corola-website/Science/310570_a_311899]
-
Chordata este o încrengătură de animale ce posedă coardă dorsală. Încrengătura include acraniatele, ciclostomatele, peștii, amfibienii, reptilele, păsările și mamiferele. Deși sunt foarte diverse, cordatele posedă caracteristici comune. Toate cordatele au schelet axial, intern. La tunicate el este prezent sub formă de coardă doar
Cordate () [Corola-website/Science/305099_a_306428]
-
Chordata este o încrengătură de animale ce posedă coardă dorsală. Încrengătura include acraniatele, ciclostomatele, peștii, amfibienii, reptilele, păsările și mamiferele. Deși sunt foarte diverse, cordatele posedă caracteristici comune. Toate cordatele au schelet axial, intern. La tunicate el este prezent sub formă de coardă doar în stadiul de larvă. La acraniate ea
Cordate () [Corola-website/Science/305099_a_306428]
-
pag.274 ) folosesc termenul de „sistem binominal”. Deoarece în Fauna României vol. XVI, Fascicula 1, Editura Academiei Române 2000, termenul folosit este de „nomenclatură binară”, acesta este cel mai potrivit. Sistemul de clasificare a organismelor cuprinde următoarele mari unități sistematice: regn, încrengătură, clasă, ordin, familie, gen, specie. Cel care a folosit pentru prima dată nomenclatura binară a fost biologul suedez Carl von Linné (1707 - 1778) în lucrarea Species plantarum (1753) pentru plante, iar în Systema naturae, ediția a X-a, (1758) pentru
Nomenclatură binară () [Corola-website/Science/300001_a_301330]
-
piele lucioasa, ale căror medii de trai sunt cel subteran și cel acvatic. De asemenea, multi viermi sunt paraziți, ale căror gazde sunt plantele și animalele. Caractere generale ale viermilor: Viermii sunt grupați în corespundere cu structura corpului în trei încrengături: Viermi plăti, Viermi cilindrici și viermi inelați. Principalele clase de viermi sunt: Tenia este un vierme plat parazit, care se dezvoltă în corpul a doua gazde: omul, gazda principala în intestinul căruia trăiește și produce ouă, si porcul sau vitele
Vierme () [Corola-website/Science/300022_a_301351]
-
i sau platelmintele, viermi lați (Platyhelminthes, Plathelminthes) (de la greaca "platus" = lat + "helmins, helminthos" = vierme) este o încrengătură de viermi protostomieni acelomați, de tipul bine cunoscut al viermelui de gălbează, sau al panglicilor, sau al unor viermi mai puțin cunoscuți, ca planariile. Au simetrie bilaterală, corpul lățit, puternic turtit dorso-ventral, nesegmentat, lipsiți de aparat respirator și circulator, cu
Platelminți () [Corola-website/Science/300023_a_301352]
-
gazda intermediară poate fi atât un nevertebrat cât și un vertebrat. Cuticula formelor parazite prezintă o rezistență crescută la enzimele digestive ale gazdei dar dacă în ea apar fisuri, parazitul nu se mai poate apăra împotriva atacului enzimatic al gazdei. Încrengătura Platelminte cuprinde peste 20 000 de specii de viermi, dintre care unii sunt liberi, trăind în toate mediile acvatice și pe uscat, dar cei mai mulți sunt paraziți la animale și la om. Ea se împarte în următoarele 4 clase:
Platelminți () [Corola-website/Science/300023_a_301352]