2,466 matches
-
mari de căldură ce nu se mai opreau, și eram nervos pe ploaie, pe soare, pe Tamba că dispăruse în noapte ca motanii... mă tot gândeam dacă, îi spun Colonelului, tatăl tău, dimineața când pleacă la unitate: - Tată... te rog încuie ușa după mine! Eu vreau să mă joc cu Luminița până... vom muri și vom învia vreau să construim din plastilină o Luminiță...un Aurel și alte figurine ce se întâmplă să le creăm cu imaginația noastră fabuloasă! Cred că
GÂNDURI DIFUZE de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 139 din 19 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344238_a_345567]
-
atinge-o dar, n-o trezi las-o să viseze toată viața! Chiar dacă visează alt băiat acum începând de azi, te va visa numai pe tine. Ai grijă, îi place să viseze așa că n-o trezi niciodată! Hai intră fiule, încui ușa după tine. Așa cred că m-ar fi îndrumat colonelul înalt, puternic, frumos și cu musteți ca un husar așa ar fi procedat un tânăr înțelept dar eu nu eram. Aș fi pătruns încet în camera ta, în odaia
GÂNDURI DIFUZE de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 139 din 19 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344238_a_345567]
-
de fapte“, precizează Biroul de Presă al I.P.J. Timiș. Formațiunea respectivă a solicitat conducerilor instituțiilor de învățământ superior din Timișoara să asigure paza permanent. Mai mult decât atât, polițiștii recomandă tuturor studenților să manisfeste față de bunurile proprii „vigilență sporită“: să încuie ușa camerei de cămin când pleacă, să nu permită accesul persoanelor necunoscute și să manifeste o atenție deosebită față de așa-zișii „prieteni de ocazie“. Radar l În data de 18 martie, la ora 20,10, pe D. N.59, pe
Agenda2005-13-05-politia () [Corola-journal/Journalistic/283538_a_284867]
-
una în acest sens. Guvernul ar putea emite o ordonanță, iar Parlamentul să voteze rapid o lege pentru reglementarea situației. Riscăm să cădem în ridicol. De exemplu, la referendum, când Traian Băsescu a fost nevoit să plece de la Cotroceni, a încuiat o cameră și a sigilat-o, n-a intrat nimeni în ea. Nu e normal. Poate acolo se aflau aceste casete cu înregistrări. Președintele interimar nu putea fi împiedicat să aibă acces la aceste înregistrări, pentru că avea toate prerogativele președintelui
Interceptări la Cotroceni. Bomba aruncată de Băsescu, ”proprietarul” stenogramelor, poate să-i explodeze în față by Ion Voicu () [Corola-journal/Journalistic/28362_a_29687]
-
mersesem de nenumărate ori la „Cântarea României”, în speranța că o voi câștiga și voi intra astfel fără admitere la teatru, îngrozită a spus „de ce îi faceți asta Andrei?” Veneam acasă, plângeam bine, măi scriam o poezie în care îmi încuiam toată neputința și o luăm de la capăt. Am inteles relativ repede că în viața anumite lucruri sunt obligatorii, școala, cariera, tot arealul de activități sociale care te menține ca personaj credibil în societate și mi-am creat un principiu, dispusă
CELULA MEA NEBUNA CONTINUARE IX de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384978_a_386307]
-
Să te fac să-mi guști durerea Freamătului trist din glas, Să îți storc din nepăsare O privire și un glas. Cu privirea mea în lacrimi Să te-acopăr și sub ea, Vreau în suflet să îți pun Și să-ncui durerea mea. Și-am să torn cu nepasărea-ți Să te umplu cu-al meu chin, Și te-oi obliga cu ochi-mi Să-ți plângi clipa de venin. Și te voi scălda în doru-mi Și-n al meu nebun amor
AM SĂ-ȚI TORN DUREREA MEA de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2098 din 28 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384368_a_385697]
-
era ca astăzi deliciul suprem ! După ce mă dai uitării, dă-mă și ceasului al 12-lea, Când am învățat să mă prefac că e primăvară-afară, Că mieii zburdă-n gânduri neastâmpărați ca trecerea anilor, Că melcii sunt la locul lor încuiați în livadă Și minciuna nu e decât o altă față A lupului ce urlă la luna ! Referință Bibliografică: După ce mă dai uitării / Camelia Florescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2084, Anul VI, 14 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
DUPĂ CE MĂ DAI UITĂRII de CAMELIA FLORESCU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384390_a_385719]
-
palidă a lunii, l-a zărit pe Tache cum sare gardul precipitat și cum rupe o scândură în cădere. --Stai, Spârcâiac nenorocit, stai, că te omor! A sărit gardul după el, însă Tache a intrat rapid în casă, s-a încuiat și a-nceput să urle ca un apucat: --Ajutoor, ajutooor! Mă atacă hoțuu’, criminaluu’! Hărmălaie, lătrături furioase de câini, vecini treziți din somn, ieșiți buimaci pe uliță, năuciți de strigătele lui Tache și ai lui din casă. Nu se știe
SRL AMARU-14 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1651 din 09 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384481_a_385810]
-
aceea, rămân nemișcată, așteptând finalul discuției. Este madame Mia cea care vorbește acum. Dar ce caută madame Mia, la ora aceasta târzie, în pragul apartamentului? Și cine este cel cu care stă de vorbă? În sfârșit, aud cum vecina mea încuie ușa. Deslușesc apoi, pași, pe scări. Cineva coboară. Precis este cel cu care aceasta s-a întreținut până acum. Apoi, tăcere. Pot să ies din coridor, fără să mă tem că mă voi mai întâlni cu cineva. Am deschis cu
LOGODNICUL MEU, FRED (IV) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384615_a_385944]
-
clipa când am pus piciorul pe prima treaptă, vrând să cobor la parter. Am recunoscut vocea lui madame Mia. Târșâitul papucilor ei se deslușea clar în liniștea din jur. Fără îndoială că madame Mia nu intrase în casă, ci doar încuiase ușa și își condusese oaspetele. Repede, mi-am zis, să iau liftul, dacă nu vreau să dau nas în nas cu ea! Am apăsat butonul de apel și ca și cum cineva știuse că voi fi în mare grabă, liftul nu era
LOGODNICUL MEU, FRED (IV) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384615_a_385944]
-
Acasa > Literatura > Proza > ROMANUL "LEGĂTURA DE CHEI" - CAPITOLUL 3 Autor: Angela Dina Publicat în: Ediția nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Nici nu realiză când încuiase ușa de la intrare, când coborî duiumul celor patruzeci de trepte, că se și pomeni pe alee. Oare ce făcuse cu legătura de chei? O căută pe nevăzute, continuâdu-și drumul. În cele din urmă, o găsi. O vârâse în alt buzunar
CAPITOLUL 3 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382641_a_383970]
-
spice. Nu știa de când, dar se trezise cu același vis că îl tot urmărea, de aceea și fiorul cînd auzise prima dată descrierea lui. Supărat, se închise în turnul cel vechi al așezării și în văzul tuturor puse să fie încuiat cu lacăte și lacăte și stătu așa zile și zile... Acum toți se convinseră că el nu putea să ajungă lângă fata care continua să îi vorbească în poiana cu miresme. ... Vestea o sperie tare pe făptuca singuratecă și cu
POVESTEA BRADULUI de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383975_a_385304]
-
tine, șopti în părul fetiței, ca și când i-ar fi încredințat cel mai mare secret. Apoi o văzu pe Alexia apropiindu-se, cu zulufii ei zburându-i ca un norișor în jurul feței. Ținea strâns în brațe carnețelul albastru pe care îl încuia mereu cu cheița, ca să nu-și ia zborul de pe paginile lui gândurile așternute cu litere mari de tipar și cam strâmbe. Dar avea doar șase ani, uitase că nici ea nu învățase încă să scrie așa cum o făceau copiii mai
MĂRŢIŞOARE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383973_a_385302]
-
lume? Îi știu eu focul ,ochii mei Bărbatu-său că alta ,ce-i? Dar ce îl țiu legat de mine Îl trag de mănecă ,ba bine El vine așa de dragul lui , Cănd vine . Eu nu pot ușa să i-o-ncui Că doar e apartamentul lui. Sunt eu la urmă vinovată Că umblă biata ca turbată Să-l prindă în “radar “ Măcar o dată ! Și dacă el se-ntoarce iar Bate mătanii la altar. Poate să dea și bani cu săta O
RIVALELE de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384019_a_385348]
-
2007 la 4.4 lei/franc în acest an și parcă urcușul valutei continuă neobosit. Acum, tânărul nostru se îmbracă mai gros, își ia francii elvețieni dintr-un sertar și dupa ce îi îndeasă într-un portmoneu, părăsește apartamentul și încuie ușa de acces. Iese în trotuar, iar vântul încărcat de umiditatea lipicioasă îi biciuiește fața și părul înfrigurându-l. O suflare de aer rece, ca o palma uriașă îi dă frisoane, izbindu-l oblic și îl constrânge să-și ridice gulerul
CUIBUL VISURILOR, DE MARINEL GÎLCĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383933_a_385262]
-
astăzi când îmi privesc interiorul și mă risipesc ca o ploaie de vară iubindu-mi ceea ce am fost... mă aflu la finalul repetiției cu tot ce-a mai rămas din mine o să-mi cumpăr o clipă în care o să-mi încui toate amintirile ție ana îți las ultimul sărut primit la botezul copilului tău să nu plângi pentru că eu nu plec ci doar lunec înspre o depărtare în care nu ajunge nici visul de acolo poți privi cel mai bine în
CU MÂNA PE CLANŢA DE LA UŞA MORŢII de TEODOR DUME în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384061_a_385390]
-
Acasa > Strofe > Atasament > OCHII-MI PICUR LACRIMI Autor: Florica Gomboș Publicat în: Ediția nr. 1865 din 08 februarie 2016 Toate Articolele Autorului OCHII-MI PICUR LACRIMI Ochii-mi picur lacrimi peste tăcerea ce-alunecă-n iubiri și dorințe. Aștept în liniște împăcarea, încuiată în înfrigurarea iernii. Până acum ești nerecuperat! Oare-mi pasă? Azi am văzut ce-ntins e arcul vieții. Nu-mi călca inima, căci ochii-mi picur lacrimi peste odihna din seva mea. Voi aștepta ceasul de adevăr, plutind pe buzele
OCHII-MI PICUR LACRIMI de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384049_a_385378]
-
de tristeți și amărăciuni, paharul acestora vărsându-se în oceanul neîncăpător în unduirile valurilor sale, la granițele uscatului! Când lumina va risipi întunericul prin arderea-i orbitoare, închizându-l în cutia uitării... Acea zi, care, neobosită în așteptarea-i, va încuia lacătul ce cuprinde în fierul său, cântărind doar câteva grame, lanțul existenței pământești, în întregimea-i de mii de kilometri sau de doar câțiva metri prin mersul său in spațiul desprins din Univers, devenind invizibilă în pumnul măreț ce îi
ACEA ZI, CÂND... de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383410_a_384739]
-
coase perna la loc. Biata femeie rămase stupefiată și îi răspunse preotului că așa ceva e imposibil. Atunci preotul replică: -Vezi, așa stau lucrurile și cu bârfa: cuvintele de ocară, odată împrăștiate, nu mai pot fi niciodată adunate la loc și încuiate într-un sertar. Referință Bibliografică: Bârfitoarea / Florin T. Roman : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1989, Anul VI, 11 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florin T. Roman : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
BÂRFITOAREA de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383590_a_384919]
-
--Dacă, pe drum... --Lasă că ne descurcăm noi, dacă va fi cazul. Hai, că mă grăbesc! --Unde? --Îți spun pe drum. Hai, bă, fraților, mergeți și voi acasă! Mai discutăm mâine. O strigă pe Dana: --Pleacă și tu cu băieții! Încuie peste tot și pune în ușă tăblița cu „Închis pentru reparații”. Vii mâine la serviciu. După ce Buhăianu se urcă pe bancheta din spate și-i spuse unde vrea să-l ducă, Trache se bucură că, de fapt, se ducea acasă
TRANDAFIRUL SIRENEI-12 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383110_a_384439]
-
Alma avea răbdare, dar luna trecea repede și mâhnirea îi cuprindea sufletul la gândul că despărțirea de ei era aproape.... XVI. MY LORD (VI), de Camelia Constantin , publicat în Ediția nr. 2109 din 09 octombrie 2016. Tremurând, cu mâini nesigure încuie ușa și alunecă ușor, cu fața în palme. Nu putea respira normal. Nu era sigură dacă e jignită,tulburată de asaltul lui sau nemulțumită de reacția avută. Rațiunea s-a dus la culcare înaintea ei. Sub influența impulsului de moment
CAMELIA CONSTANTIN [Corola-blog/BlogPost/385192_a_386521]
-
guvernantă și nu avea ocrotirea rangului? Dar ea avea puterea numelui.Tatăl sau. Ce ironie. Nu se putea folosi de el. Includea desconspirare și multe explicații. Nu era atât de ușor pe cât părea. Citește mai mult Tremurând, cu mâini nesigure încuie ușa și alunecă ușor, cu fața în palme. Nu putea respira normal. Nu era sigură dacă e jignită,tulburată de asaltul lui sau nemulțumită de reacția avută.Rațiunea s-a dus la culcare înaintea ei. Sub influența impulsului de moment
CAMELIA CONSTANTIN [Corola-blog/BlogPost/385192_a_386521]
-
el intra. M-a salutat cu zâmbetul lui dulce, a trecut pe lângă mine, fără să spună nici un cuvânt. M-am întors din ușă, să-l întreb, de unde vine, dacă a pățit ceva. Nu am putut, a intrat în baie, a încuiat ușa și a dat tare drumul la apă. Am plecat, nu aveam ce face, era clar, că nu voia ,să vorbim. L-am sunat acum un sfert de oră, mi-a respins apelul. Ce fac? -Nimic, comportă-te normal, nu
CĂLĂTORIE NETERMINATĂ IV de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385338_a_386667]
-
ceva. Intră aici! Cu mâna a deschis o ușă, care dădea într-o cameră aflată în semi obscuritate. Cât timp bărbatul s-a uitat în jur să se familiarizeze cu lucrurile, care erau puse într-o anumită ordine, Camelia a încuiat ușa de la intrare. A revenit repede în cămăruța depozit, l-a prins pe Andrei de mână,apoi i-a spus simplu : -Iubește-mă! Puțin descumpănit, i-a prins fața în mâini, a pupat-o pe frunte, apoi a strâns-o în
CĂLĂTORIE NETERMINATĂ IV de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385338_a_386667]
-
aragaz, a ieșit cu ea afară și a pus-o în piua găinilor și cratița câinelui. După ce le-a dat și să mănânce a ieșit pe portiță și a apucat drumul spre casa lui Corcoduș, dar nu înainte, de a încuia bine portița. A intrat în casă fără să mai bată la ușă, după ce a trecut de livingul unde praful era destul de vizibil pe fotolii și măsuța din furnir de nuc, a intrat în dormitor. Cum a deschis ușa a izbit
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ IX de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385344_a_386673]