505 matches
-
într-adevăr, au continuat să se judece, Costache a cheltuit o groază de bani cu avocații și procesele, încît au început s-o ducă din ce în ce mai greu, copiii au fost retrași de la școală pentru a-și ajuta părinții. Sora Marița se îndârjea din ce în ce mai mult, l-a convins pe mototolul ei de bărbat să jure pe cruce că el a plătit pământul cumpărat și acum Costache se gândea să-l dea în judecată pentru mărturii false și jurământ strâmb. Alți bani, ce să
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
adânc decât era normal și am început să răstorn pământul, desfundând toate haturile destul de largi și apoi am trecut la desfundat poienile de prin vie, adică locurile unde lipseau câte 2-3 butuci. Cu încrâncenarea ce mă caracteriza, căutam să mă îndârjesc și împotriva soartei care-mi era nefavorabilă! Așa am muncit de dimineață până pe înnoptate, vrând în acel fel să nu mai dau ochii cu lumea din jur și să nu mai am timp să mă gândesc la marea neșansă ce
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
exprimă printr-un muget admirația, În timp ce el rămâne o clipă, două, lungit acolo unde a căzut, În cadrul porții Încă intacte. Dar În Anglia, cel puțin În Anglia tinereții mele, repulsia națională față de oamenii care-și dau aere și preocuparea prea Îndârjită pentru solidaritatea de echipă nu Încurajau Înflorirea excentricei arte a portarului. Aceasta este cel puțin explicația pe care am găsit-o pentru slabul succes Înregistrat de mine pe terenurile de joc de la Cambridge. Ah, desigur, aveam și eu zile În
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
aiasta-i prea adâncă și n-are leac de tămăduire. Lui i-au dat să bea oțet cu fiere, arată el cu degetul spre Iisus. Și... și n-a băut, a vrut să sufere durerea toată... Bea! Zău-așa! se îndârjește Daniil. Îți ostoiește durerea... Îți aduce uitarea... pacea... Barem să dormi... Să te hodinești... Ești... ești ostenit, ostenit... Ștefan, cu ochii mijiți de nesomn și oboseală: Să mă hodinesc? Să dorm? Ahh! Ce fericire să dormi! Dumnezeule! Când m-oi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
singuri... spune Stanciu încetișor, pe gânduri. Și... și, fără Cazimir, nu știu zău... Poate... poate, găsim o cale de mijloc, îi ține isonul Vlaicu. Nu există cale de mijloc! i-o retează Ștefan. Ori, ori! Nu-i o nebunie? se îndârjește Stanciu. Nu cutezăm prea mult?... Desigur, cutezăm! recunoaște Ștefan. Și vom face nebunia aiasta!... Dacă altfel nu se poate, o vom face! spune hotărât și bea din ulcică. Ne-o prăpădi de tot, păgânu', bălmăjește Juga. Să... să le dăm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
îi hărțuie prin smârcuri! În zori, îndemnăm în goana mare spre Dunăre! Vedeți de cai! Apoi, la culcare! Harști! Harști! Din goana calului! strigă, luptă, picotește și cască Alexandru. La culcare! poruncește Ștefan. Dormi pe tine! La Orhei, Măria sa... se îndârjește Alexandru. Să vedeți cum a fost... Măăă! Tu ai tras ceva la măsea?! se stropșește Ștefan. La culcare, am spus! și îi întoarce spatele. Tu, Dumo, împreună cu Șendrea, apărați Cetatea Sucevei! S-o țineți cu dinții! îi spune punându-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
de oseminte meleagul dintre Dunăre și Mare... ... La ora când cobor, legat În fiare, Să-mi ispășesc osânda cea mai grea, Cu fruntea-n slavă strig din Închisoare; Nu-s vinovat fașă de țara mea!... Nu-s vinovat c-am Îndârjit șacalii Când am Închinat cu sufletul durut Că nu dau un Ceahlău pe toți Uralii Și că urăsc hotarul de la Prut. Județul Izmail a răspuns invitației noastre prin Dl. Anatol Cucoș, președintele Alianței Democrat Creștine a Românilor din Ucraina cu
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
în trei săptămâni o cantitate uriașă de date (pe care nici nu le învățase la timpul său) de biochimie, fizică, genetică, anatomie, nu mai știu încă ce. Dar Bobu și-a găsit o văgăună și, după două săptămâni de muncă îndârjită de noapte și zi și noapte, s-a prezentat la examene. A luat note aproape de cifra care i-ar fi asigurat admiterea. Îi trebuiau însă, la oral, două note maxime, de zece. Mi-am luat inima în dinți și am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
timp, era răsplătit cu o altă jumătate de cirioletta: cucerirea jumătății de pâinișoare merita sacrificiul unui sfert de oră de tăcere și de imobilitate forțată. Ne aflăm spre sfârșitul războiului. Aliații se află la porțile Romei. Se teme o rezistență îndârjită din partea germanilor și a republicanilor. Casa, fiind pe colină, e expusă rafalelor de mitralieră și bombardamentelor aeriene. Chiar în ziua eliberării Romei, 5 iunie 1944, o grenadă a lovit construcția: sunt niște răniți dintre copiii interni. Cel mai grav este
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
care călugării fac, din inocență, isprăvi grotești. Scena în care Ghervasie, năpădit de jivinele înfometate (obligate de el să postească), le citește din predicile sfântului Doroftei e de un umor franciscan. În legendele asceților diavolul combate mai vârtos pe cei îndîrjiți pe calea binelui. Aci Necuratul se întrupează în alimente nevinovate, pește de baltă, știucă, biban, plătică. Dar totdeodată izbânda ascetului e cu atât mai mare și mai parfumată de sfințenie cu cât ispita a fost mai grozavă. De aceea Ghervasie
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Răspunsurile la frustare sunt diferite, cel mai frecvent fiind agresivitatea. Frustarea este un fenomen inevitabil în viața psihică; când este moderată, ea are efecte benefice asupra dezvoltării personalității. Astfel imposibilitatea îndeplinirii iubirii datorită diferențelor de statut poate determina o muncă îndârjită pentru a urca în ierarhia socială. Datorită caracterului inevitabil al frustrării, personalitățile echilibrate posedă toleranță la frustrare, suportând, în anumite limite, stări de tensiune intensă fără a dezvolta comportamente patologice (a se vedea §7.3.3, pct.6). Rolul motivației
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
nu știu ce... Dar ne-au distrus tinerețea, ne-au distrus tot... Eu, mă rog, printr-un concurs de Împrejurări, că am avut o constituție deosebită și o structură mai solidă și nu am clacat moral, sufletește..., și nu că m-a Îndârjit, nu că m-a Înrăit, ci pur și simplu că trebuia să mă salvez, dar acu’ parcă Îmi pare rău, că moartea a fost mai onorabilă decât viața... Eu vă mulțumesc foarte mult. Și eu vă mulțumesc... Maramureștc "Maramureș" Gheorghe
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
sinceritate să înțeleagă și să se integreze în viața noii sale patrii, atât de puțin primitoare, deocamdată. curentul francofil Curentul contra domnitorului era hrănit și de sentimentul francofil al publicului. Victoriile armatelor germane, departe de a înfrânge acest sentiment, îl îndârjea încă și mai mult, iar partidul liberal se folosea de această dispoziție a spiritului public spre a lovi în domnitor. Prin grădinile de petreceri, prin celelalte localuri publice, lumea cerea lău tarilor să cânte Marsilieza. Era o adevărată frenezie. Lăutarii
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a memoriei care nu mă interesa. Și afară de asta mi-am zis: „Ce dracu, tocmai chestia asta o să-mi cadă!?“ Ei bine, fatalitatea neroadă așa a hotărât, mi a scos înainte biletul cu clasificarea animalelor inferioare. Atât am fost de îndârjit de această demonstrație a nenorocului, că am re fuzat să mai încerc a răspunde și am spus examinatorului, domnul profesor Brânză: „separată de Turcia și nefăcând în nici un fel parte integrantă din Imperiul Otoman“ n-a renunțat niciodată la suveranitatea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cazuri când unii medici condiționează asistența medicală de cadouri. Atâta timp cât medicul nu va primi un salariu corespunzător muncii și necesităților lui spirituale, fenomenul mercantil nu va dispărea, iar capetele care cad din când în când nu vor face decât să îndârjească corpul medical împotriva partidului. Atâta timp cât partidul va umili medicii trimițându-i duminica și uneori în cursul săptămânii la cules porumb și scos cartofi în CAP-urile părăsite de țărani, nu va avea niciodată adeziunea corpului medical. Disprețul medicilor față de partid
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
asupra „erorilor” Partidului, ci și despre Gulag, lagăre, execuții (la fel cum „partea adversă” cunoștea Holocaustul). În plus, avea zilnic În față realitatea cotidianului socialist, marasmul care sufoca tot mai largi părți ale populației, mizeria, frica, demagogia. Să-l fi Îndârjit tocmai farsa pe care o contempla și o trăia zilnic? Ca un bun soldat al Cauzei, sperase, ca și prietenii săi, În perioada de „cucerire și consolidare” a Puterii, că va veni momentul când Își va pune calitățile, nu defectele
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
altora asemenea; iar pe de altă parte, se poate vorbi despre dezvoltarea spontaneității, a umorului olimpian, a cunoașterii senzoriale și a altora similare. Destul de des se întâmplă că muzica, ritmul și dansul devin căi excelente spre descoperirea de sine. Încremenirea îndârjită în obiceiuri duce la ideea că acest fel de „trigger”, de stimulare tinde să realizeze funcțiile sistemului nostru nervos autonom, ale glandelor endocrine și ale sentimentelor și emoțiilor noastre. Cum? Pur și simplu o face! Dar nu se știu destule
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
la Restauracion", în Hispania Sacra, 40, 1988, pp. 431-467). 174 Între cele conservatoare, se distingeau El Tiempo și El Nacional. Între cele liberale, Imparcial, El Liberal, El Correo și El Heraldo de Madrid. În sânul carliștilor, se dădea o luptă îndârjită între trei curente, reprezentate de câte un ziar: colaboraționiștii (El Fénix), legitimiștii (La Fe) și integriștii (El Siglo Futuro) (C. Almuina Fernandez, op. cit, p. 140). 175 J.L. Ruiz Sanchez, Prensa y propaganda catolica (1832-1965), Universidad de Sevila, 2002, pp.
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
pastișarea lui Chateaubriand, a Memoriilor de dincolo de mormânt atunci când evocă panoplia armelor în camera tatălui, în parodierea procedeelor poveștii, în menționarea de elemente neverosimile (de exemplu, când se spune că sfântul Iulian merge în ajutorul Templierilor, deși se cunosc luptele îndârjite între Templieri și Ospitalieri)346, ca și în ansamblul acestei povești despre un sfânt catolic care se poartă ca un Oedip orb. La ironia destinului personajului face ecou ironia istoriei care nu ezită să alieze mentalitatea superstițioasă și pulsiunea ucigașă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
o efectuează. 618 Cosmopolitismul induce o pierdere de repere, un haos, un ansamblu confuz dezordonat. Vedem bine acest lucru în Dispărutul, de la sosirea la New York și în această Americă unde mișună slavi, germani, italieni, etc. Împotriva acestei de-teritorializări se îndârjește educația unchiului Jakob care vrea să-și "cresacă" nepotul în spiritul englezei făcându-l să recite poemul incendiului orașului Chicago, prin articulare distinctă și mecanică. 619 "Dar ce s-ar întâmpla dacă acest ceva pretins drept străin nu ar avea
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Chestură, „Încercând să liniștească spiritele dar n’au reușit”: „La ora 13.15 În ziua de 29 iunie Începând să se tragă focuri din clădirile din jurul Chesturii asupra militarilor germani ce se găseau În stardă și În curtea Chesturii, aceștia Îndârjiți peste măsură că comuniștii intenționat trăgeau spre a putea Înlesni fuga evreilor arestați, spre a intimida pe cei arestați au tras asupra lor rănind și omorând o parte din ei. La intervenția căpitanului de jandarmi Darie XE "Darie, Constantin (căpitan
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Întrebat el, «eu sunt preot ortodox-român și nici o religie din lume nu aprobă ca un om să fie Îngropat de viu». Atunci subofițerul neamț mi s’a adresat Într’o românească perfectă: «să-ți fie rușine obrazului». Atunci m’am Îndârjit și i-am spus că nu plec până nu-l scot afară pe cel viu. «Ca să poți pleca mai repede Îți dau voie să-l scoți, dar să-l scoți tu șa spus neamțulț. În acel timp el s’a
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
și adăposturi, alții erau loviți mortal În curtea Chesturii. La ora 13,15, În ziua de 29 Iunie Începând să se tragă focuri din clădirile din jurul Chesturii asupra militarilor germani ce se găseau În stradă și În curtea Chesturii; aceștia Îndârjiți peste msăură că comuniștii intenționat trăgeau spre a putea Înlesni fuga evreilor arestați, spre a intimida pe cei arestați au tras asupra lor rănind și omorând parte din ei... spiritele s’au calmat Însă, pentru scurt timp, căci evreii comuniști
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Când conștiința refuză să alerge Ar trebui să închinăm un monument alergării. Cu cât clipele ni se împuținează, cu cât înțelegem mai puțin ce anume ar trebui să facem în viață, cu atât ne îndârjim să alergăm din ce în ce mai repede. Dar, întrebându-ne dacă regăsim, în însuși faptul de a alerga, propria noastră esență, nu îndrăznim să răspundem afirmativ. Avem, așadar, o problemă. O gravă problemă. Mai rar sau mai des, ne regăsim deprimați. Lipsiți de
A doua oară unu by Ciprian Voloc () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92969]
-
partidului său, dar cum e posibil să-i placă unui om cumsecade așa ceva, să opteze liber pentru adeptul declarat al dictaturii, terorii, cultului personalității, poliției politice, pentru admiratorul lui Ghadafi și al lui Saddam? Luptînd cu deprimarea, Cronicarul se întoarce îndîrjit spre revistele lui. O să citim și o să scriem înainte, o să trăim, unchiule Vania, deși ceea ce s-a întîmplat ne-a însemnat cu fierul roșu pe toți, dezvăluind că potențialitatea negativă a românilor e mai mare decît ne imaginam și poate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16583_a_17908]