949 matches
-
Luat în primire de fiecare dintre componenți, țăranul uneori mai ceda. De fapt comisia constituia un paravan pentru metode mai dure. De asta urma să mă conving curînd. Moșul Bicleanu primise un plocon. Fecioru-său, inspector la cooperație, fusese trimis acasă. Îndîrjirea bătrînului pornea de la cele cîteva hectare adunate cu răbdare, răsplata unei vieți irosită în trudă și lipsuri. Fusese strașnic de zgîrcit. Cumpănise îndelung orice cumpărătură, schimbînd țandură pe țandură, și-n cele din urmă adunase în fruntea țarinii vreo patru sute
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
povestindu-se cu spaimă, fusese Împușcat. Comandantul Îi strânsese În careu și le citise nota telefonică primită În urmă cu doar câteva minute și care se termina cu „sentința a fost executată”. Urma data. Soldații tăceau cu un fel de Îndârjire. Știau foarte bine că acea notă le fusese citită ca nu cumva să irosească și ei vreun bob de grâu, de porumb. Salopetele pătate de ulei și Îmbâcsite de praf le fluturau pe ciolane. Mulți nu aveau centuri și aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
că în mine‐o să pună Suflet prea grav și răsunet prea slab, că adună Abur de vis și de boltă ce‐ar fi să răpună Tropotul lung și mereu al galopului meu. Iată‐ mă azi înarmat cu aceste credinți, Cu îndârjirea păstrată ‐ cuțit între dinți - Dar cu prea multă dorință să vii, să‐ mi alinți. Brună fecioară a păcii adânci și cuminți, Tropotul lung și mereu al galopului meu. ÎNTÂLNIRE CU MAMA Deci iată cartierul de târg moldovenesc În pomi e
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
goană‐ ndată; Apoi la mamă‐sa cătă În letargie cufundată ... Iar când din plânset încetă ‐ Strigându‐ i: „mamă”, în simțire, Prin farmec ea se deșteptă. Astfel și‐ o țară în pieire Mormânt și lanțuri le sfărâmă Călcând pe‐a soartei îndârjire Pe loc ce‐ i strigă fiii: „Mamă”. RONDELUL ROZELOR CE MOR E vremea rozelor ce mor Mor în grădini, și mor și‐n mine ș‐ au fost atât de viață pline, și azi se sting așa ușor. În tot, se
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
se vindecase complet, inspecta primele linii, dintr-o lectică. Zâmbea forțat la gândul că, probabil, avea să șchiopăteze tot restul vieții. Când Hanbei asista la eforturile prietenului său, uita de propriile lui suferințe și-și aborda, cu și mai multă îndârjire, propria sarcină asiduă. Hideyoshi avea un stat major ciudat, într-adevăr. Nici unul dintre cei doi generali principali ai săi, pe care-i prețuia ca pe o pereche de nestemate strălucitoare, nu stătea bine cu sănătatea. Unul era bolnav cronic; celălalt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
lor și nici unul dintre ei nu se va dovedi laș. Ar trebui să-i puneți pe oamenii dumneavoastră să atace imediat. Vă vom arăta virtutea și vitejia călită care ne caracterizează, încă de pe vremea Seniorului Shingen. Nobumori răspunsese cu o îndârjire aproape perceptibilă în mirosul cernelii. Nobunaga își făcuse fiul general, cu toate că era încă foarte tânăr. — Ei, dacă așa vor... comentă Nobutada și dădu ordinul de asalt. Forțele atacatoare erau împărțite în două divizii și asediară castelul simultan, de pe munte, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
în apropiere, răsună zbârnâitul unei săgeți și, curând, peste tot în jurul lor, se înfigeau săgeți în pământ. Din depărtare, se auzeau ecouri de împușcături. — Au venit! — Pregătiți-vă, stăpâne! Războinicii se ridicară toți odată. Katsuyori își privi fiul, observându-i îndârjirea. — Ești gata? Taro făcu o plecăciune și se ridică, răspunzând: — Sunt gata să mor aici, lângă dumneata. — Atunci, ne luăm rămas bun. În timp ce tatăl și fiul păreau gata să se repeadă asupra inamicului, soția lui Katsuyori îi strigă din spate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
nu-și arăta și nici nu-și simțea vârsta. În acea zi, rugile lui Mitsuhide fuseseră mai stăruitoare decât ale oricărui alt luptător din armata lui. Și, din acest motiv, trecând prin dreptul fiecărui soldat, ochii îi străluceau de emoția îndârjirii. Atitudinea comandantului suprem nu rămânea nereflectată în spiritul marțial al oamenilor săi. Clanul Akechi plecase la război de douăzeci și șapte de ori. Acum, însă, oamenii trepidau într-o încordare febrilă, ca și cum ar fi intuit că bătălia spre care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
castelul și fugiseră, lăsând totul pe loc. Nu putuse decât să încarce un cal de samar cu un schimb de haine pentru soacra ei și darurile pe care soțul său le primise de la Nobunaga. În această situație, Nene simțise tragica îndârjire și marea responsabilitate a neamului femeiesc. Era însărcinată cu conducerea Castelului Nagahama, în absența lui Hideyoshi, și trebuia s-o ajute pe bătrâna lui mamă, precum și să admninistreze complicata gospodărire a castelului. Probabil își dorea din toată inima fericirea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
petreci nici măcar o noapte aici, dacă veneai înainte de a fi văzut capul lui Mitsuhide. — Nu, și nici eu nu te-aș fi putut vedea înainte de a rezolva acea problemă, așa că, nu am avut ce face altceva decât să lupt cu îndârjire până acum două-trei zile. — Faptul că ne putem întâlni aici astfel, în siguranță, înseamnă că drumul pe care l-ai urmat e în armonie cu intențiile zeilor și ale lui Buddha. Ei bine... Nene, vino încoace și tu. Trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
planul ăsta al lui Shogen... de a penetra în adâncul liniilor inamice și de a cuceri cele două fortărețe de la Iwasaki și Oiwa... Aș dori să mă trimiți pe mine în avangardă! Am convingerea că un atac prin surprindere, cu îndârjirea și iuțeala necesară, nu poate fi condus de nimeni altul decât mine. — Ei, ia, stai o clipă... Katsuie închise ochii, chibzuind tăcut, ca și cum s-ar fi speriat de ardoarea tânărului. Încrederea lui în sine însuși și zelul lui Genba îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
veteran și aghiotant personal al lui Katsuie, vorbi îndelung. Totuși, se referi mai mult la relația dintre unchi și nepot, decât la ordinul propriu-zis și-și dădu toată străduința să înmoaie poziția rigidă a lui Genba. — Ei, ei. Îți înțeleg îndârjirea, dar, dintre toți membrii familiei dumitale, Seniorul Katsuie este cel care te stimează cel mai mult, motiv pentru care acum e atât de îngrijorat. Îndeosebi acum, când ai distrus o parte a inamicului, ne vom putea consolida poziția, vom continua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
unității lui Hidetsugu o lovitură nimicitoare se năpustea acum, cu ferocitate, asupra propriei sale unități. Comandanții din clanul Tokugawa erau ei înșiși înspăimântați de forța neînduplecată a spiritului trupelor lor. Caii făceau spume la gură, chipurile oamenilor erau încordate cu îndârjire, iar armurile care veneau în valuri, se acoperiseră de sânge și praf. În timp ce forțele clanului Tokugawa presau din ce în ce mai aproape, intrând în bătaia armelor, Kyutaro privea atent, până când, în sfârșit, dădu comanda: — Foc! În clipa aceea, împușcăturile dezlănțuiră un vuiet asurzitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
-i pregătesc pentru iarnă. Apoi, la câteva zile, încep să îngrop via nobilă spre a o feri de îngheț. Nu uitasem că tata, îngropând via în toamna lui 1928, a avut astfel posibilitatea să mă dea la școală. Lucram cu îndârjire, cu disperare, dar și cu spor. Munca îndârjită și oboseala mă făceau să uit de situația grea, disperată în care mă aflam. Parcă îmi era rușine când mă întâlneam pe drum cu cineva. După îngropatul viei, iau hârlețul tatei și
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
voi reuși să ațâț nerăbdarea ființei din umbră și voi vedea vreo mișcare. Nici un bâzâit de muscă, însă, nu a tulburat firea. Îmi țiuiau urechile de atâta liniște... În cele din urmă, m-am ridicat... mă așteptau cărțile... Citeam cu îndârjire, fiindcă altfel mă trezeam cu gândurile fugind spre chilie. Când soarele îmi făcea bezele cu ultima rază rămasă deasupra dealului din zare și dangătul de clopot anunța vecernia, întorceam ultima filă din volumul ce îl aveam în față. Sosise vremea
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
să-ți povestesc ce mi-a zis tipul ăsta, Eric... Pe naiba! Abia dacă mă puteam gândi la ce spusese Eric, darămite să mai și aud! Până când ai sunat tu, totul era în regulă la serviciu! am mințit eu cu îndârjire. Nu mi-ai făcut decât necazuri. O să-l sun pe Eric și-o să-i spun că ești nebun, că ai scăpat de la spitalul de nebuni și să nu creadă un cuvânt din tot ce i-ai spus! —Rachel, a oftat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
prietena mea cea mai bună și întotdeauna stătuserăm împreună. Nici nu intra în discuție ca altcineva să se mute în locul meu. —Ai înțeles cam multe, am spus sec. Tata n-a zis nimic. —Al naibii de multe, am continuat cu mai multă îndârjire. Nu mă apăram prea bine. Așa cum ar fi fost normal s-o fac. Dar, la drept vorbind, excursia aia la spital parcă îmi golise tot trupul, nu numai stomacul. Mă simțeam nesigură și n-aveam chef să mă cert cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
de instructorul de la cursul de olărit de marțea sau de conferențiarul de meditație transcendentală de joia, așa că Wilt nu știa niciodată ce-l aștepta când vine acasă, dacă facem abstracție de o cină gătită pe fugă, câteva păreri exprimate cu îndârjire - toate legate de lipsa lui de ambiție - și un eclectism intelectual semidigerat care-l lăsa complet dezorientat. Ca să scape de imaginea prezumtivelor creaturi umane reprezentate de Instalatorii de Gaz și de imaginea Evei în poziția lotus, Wilt își continuă plimbarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
simțea un curent subteran de îndoială legat de gradul de bună-cuviință implicat de niște atingeri atât de senzoriale. Totul era extrem de buimăcitor și, ca să pună capac la toate, se apucase să ia și pilule contraceptive. Inițial, Eva obiectase cu multă îndârjire și subliniase că ea și cu Henry își doriseră dintotdeauna copii, dar nu reușiseră să aibă nici unul, dar Sally insistase. — Draga mea Eva, îi spusese ea, cu Gaskell prin preajmă, nu se știe niciodată. Uneori trec luni întregi în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
sări amabilă blonda. S-a purtat rușinos. — Trebuie să vă spun că judecățile voastre mi se par ciudate, zise Wilt. O femeie care și-a omorât soțul face în mod clar ceva rușinos. Faptul că s-a opus cu atâta îndârjire când au venit s-o execute nu mi se pare deloc rușinos. Mie mi se pare că... — Nu-i vorba numai de asta, îl întrerupse tânăra aceea masivă, care nu putea fi abătută de la ale ei. De ce nu-i vorba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
ceva timp și destule cheltuieli și Dumnezeu știe că o să ne ceară și destulă răbdare, dar până la urmă, când o să ajungem acolo jos... — O să găsiți o păpușă gonflabilă, zise Wilt. — Cu vagin? — Cu vagin. în cancelarie, Peter Braintree pleda cu îndârjire pentru nevinovăția lui Wilt. — Ascultați-mă pe mine. în ultimii șapte ani, l-am cunoscut pe Henry bine de tot și, indiferent ce s-a întâmplat, vă spun că el n-are nici un fel de legătură cu asta. Domnul Morris
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
în arta teatrală, la seral. — De bază? repetă sergentul și-și notă în carnețel. — Da, deși în cazul doamnei Wilt ar fi fost mult mai potrivit să li se spună „de groază”. Se lansa în roluri cu mult prea multă îndârjire ca să fie absolut convingătoare. Nu cred că o să uit vreodată felul în care a jucat-o pe Desdemona într-un Othello regizat de mine. — Adică ați numi-o o femeie voluntară? — Haideți să zicem, preciză domnul Morris, că dacă Shakespeare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
final, care să-ți arate că te înșeli. Inspectorul Flint nu se deosebea de ei. Era mult mai obsesiv, dar tacticile lui erau aproximativ aceleași. în plus, o apucase de la început pe un drum greșit, de care se ținea cu îndârjire, iar Wilt se amuza privindu-l cum încearcă să-i pună în cârcă o crimă pe care n-o comisese. îl făcea să se simtă aproape important și, cu certitudine, mai bărbat decât fusese de multă, foarte multă vreme încoace
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
ne rugăm, murmură el răgușit. îngrozitoarea apariție se prăbuși greoi în față, strângându-și lințoliul în jurul pieptului. Cei doi îngenuncheară și se rugară împreună. — O verificare? Ce dracu’ vrei să spui cu „o verificare”? zise inspectorul Flint, care obiecta cu îndârjire la ideea de a fi trezit în mijlocul după-amiezei, după ce că nu avusese parte de somn vreme de treizeci și șase de ore, iar acum încerca să recupereze ceva din el. Mă trezești ca să-mi spui nu știu ce idioțenii despre un preot paroh
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
ierburi. Bărbatul era înalt, spân, palid. Buze groase, nas mare, chelie în creștere, ochelari. Costum cacao, cravată cafea, față albă, de lapte. Parcă nu purtai ochelari... îngână, zăpăcită. Ștefan Olaru, inginerul. Sef de promoție. Ambițiosul care luase, prin efort și îndârjire, locul întâi, cuvenit altuia, celui care era însă prea boem și nepăsător. Deci, Ștefan, zis Fănică... trăise cu Laura, mititica pentru care își tot trăgeau pumni amatorii, apoi, scurt, cu Nora, apoi se însurase, surprinzător, cu Salomeea, fecioara uscată, căreia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]