817 matches
-
fost argat și miner, apoi a luptat în războiul civil din Rusia (1918-1920). A absolvit, în 1930, Academia Agricolă „K. A. Timireazev”, din Moscova. A fondat organizația „Răsăritul” (1928) a scriitorilor din RASS Moldovenească. Literatura scrisă de A. este rudimentară, îndatorată propagandei bolșevice. A tipărit două volume intitulate Poezii (1929, 1931) și o antologie, Versuri alese (1932). A tradus din literaturile franceză (Paul Béranger) și maghiară (A. Hiday). SCRIERI: Poezii, Balta, 1929; Poezii, Tiraspol, 1931; Cum a fost treaba, Tiraspol, 1931
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285356_a_286685]
-
va întuneca amintirea anilor mai blânzi. Perioada aparentului succes al comunismului a produs și viitorii reprezentanți ai opoziției față de regim. Din această cauză, oricât de mult au negat sistemul, nu au reușit să evadeze complet din propria lor biografie, prea îndatorată acelor ani puțini de speranță și "normalitate". Este foarte interesant că manualele evită să compare direct perioada comunistă cu oricare alta. Doar indirect se pot decripta câteva semne de schimbare față de epocile anterioare: un progres forțat, denaturat, aproape complet pierdut
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
lat la glosarul tipărit la sfîrșitul cărții lui Artur Gorovei și la Partea I a Dicționarului enciclopedic ilustrat, semnată de I. Aurel Candrea, ambele citate în Cuvîntul introductiv. Cuvintele urmate de asterisc se regăsesc în glosar. Ediția de față rămîne îndatorată dnei Rodica Pandele, primul lector al textului și consilier al îngrijitorilor ediției. EDITURA Ac Ac dacă găsești e semn de sfadă. Ac dacă găsești e a sărăcie. Cînd găsești ac cu urechi, îți face nevasta o fată; fără urechi, băiat
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în diverse momente de-a lungul studiilor: Ovidiu Pecican și Gheorghe Iancu. De asemenea, le mulțumesc domnilor Dodo Niță și Virgil Tomuleț pentru solicitudine și dispoziția de a-mi oferi consultanță și asistență în procesul de documentare. Le sunt profund îndatorat domnilor profesori Grigore Ilea și regretatului Valeriu Bota, pedagogi desăvârșiți. Ideea acestei lucrări nu s-ar fi concretizat fără sprijinul moral și logistic al ilustrului istoric Charles-Olivier Carbonell, un colos intelectual si un spirit generos, primul care m-a încurajat
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
acestor culegeri, poezia noastră „se români”. Primele manifestări literare ale lui A. sunt în limba franceză, unele - publicate în „Spicuitorul moldo-român” (traduse de I. Poni, D. Gusti, Gh. Asachi), altele - nepublicate. Sunt încercări romanțioase, cu o tentă exotică sau fantastică, îndatorate lui Lamartine și Hugo. Contactul cu lirica populară va însemna o primenire a inspirației. Între anii 1840 și 1862, poetul elaborează un ciclu de Doine (haiducești, țărănești, ostășești ori plecând de la diverse credințe și superstiții). Într-o atmosferă plină de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
dintre agenții secundari, la a căror influență este supus omul. Pentru noi este marele producător imediat a aproape tot ceea ce este supus judecăților noastre sau necesităților ori bucuriilor noastre, nu e nici o porțiune din existența noastră care să nu fie îndatorată puterii sale formatoare anterioare. Oriunde realmente există, ea e recunoscută ca una și aceeași, prin această capacitate formativă. Invenția este întotdeauna un maker și într-un dublu sens un maker. Din adâncurile infinității ce se află înlăuntrul și în afara noastră
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
singurii exploratori și dirijori permanenți ai lumii”. Aceeași recunoaștere a importanței invențiilor pentru progresul social o regăsim la McCulloch, într-o recenzie a cărții lui Babage, publicată în Edinburgh Review din iunie 1833. „Omul civilizat - scria McCulloch - este, de fapt, îndatorat mașinilor și instrumentelor sale nu doar pentru creșterea puterii, ci pentru aproape tot ce posedă el. Probabil, nici una din miile de arte practicate de noi nu ar putea fi exercitată doar manual. Acei care investighează istoria rasei umane, care trasează
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
Vasile Lupu” din Iași. Face parte din pleiada de dascăli, din care o parte sunt prezenți la „Galeria oamenilor de seamă” din Fălticeni. Dorind să-l includem și pe V. Todicescu, ca fiu al acestor locuri, v-aș rămâne deosebit de îndatorat dacă ați binevoi să ne trimiteți un „Medalion” închinat acestui dascăl, la „Galerie”, unde lucrez (...). Ne-ar fi suficiente câteva pagini, cu atât mai prețioase, cu cât vin din partea unui coleg de breaslă al celui dispărut. O întrebare: printre fotografiile
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
am închinat-o90 vieții și operei profesorului Virgil Tempeanu. Deocamdată un manuscris dactilografiat 91. Poate că într-o zi va vedea și lumina tiparului. Exprimându-mi încă o dată regretul de a fi lipsit, prețuiesc totodată atenția Dv., pentru care vă rămân îndatorat. Primiți, vă rog, asigurarea profundei mele stime. Eugen Dimitriu 90 Împreună cu scriitorul V. G. Popa. 91 Într-o discuție la Cimitirul Bellu, cu prilejul parastasului pentru Simion Mîndrescu, la care au participat câțiva cărturari (vezi nota 1), Mihai Gafița pe
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
frumos, creația dv., munca de profesoară și cea pe tărâm obștesc, pildă pentru generația de azi și cele care vor veni după noi. Pentru amabilitatea cu care mi-ați pus la dispoziție datele legate de personalitatea Dv., vă rămân profund îndatorat. Prima mea vizită la Brașov a fost cam lungă și m-am temut să nu fie prea obositoare pentru dv. Totuși, sub presiunea timpului, a trebuit să facem un tur de forță. Îmi exprim nădejdea că-mi voi concretiza recunoștința
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
și de caracterul inedit al acestor izvoare. Am ajuns amândoi la concluzia că documentele, oricât de neînsemnate ar părea unele, interesează în egală măsură pe un cercetător, pentru că ele aduc lumină asupra personalității complexe a unui artist. Vă rămân profund îndatorat și totodată mă simt onorat de libertatea pe care mi ați acordat-o de a selecționa materialul ce va intra în posesia Muzeului Fălticenilor. Aceasta se va întâmpla după ce voi încheia monografia. Voi semna cu directorul Muzeului procesul verbal, în numele
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
D-na Ciurea a fost la Muzeu împreună cu fiul ei și au zăbovit îndelung în fața exponatelor legate de memoria profesorului dispărut. Nu știu dacă Dl. Prof. Băcescu este în București, sau e plecat la vreo conferință internațională. V-aș rămâne îndatorat dacă ați avea amabilitatea să-i transmiteți omagiile mele. În speranța că vom realiza țelul pe care ni l-am propus - un loc de cinste folcloristului Ion Teodorescu-Broșteni în „Galeria” de la Fălticeni, închei prezenta, cu rugămintea de a transmite familiei
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
o zi în cale, spre a mă documenta. „Revista Germaniștilor Români” conține o recenzie foarte prețioasă despre ea, pe care am notat-o. Întrucât mi-ați amintit de scrisorile celebrei Agatha Bârsescu (peste 120 la număr), v-aș rămâne profund îndatorat dacă ați avea amabilitatea să mi le trimiteți, cu obligația solemnă de a vi le restitui în termen. Nu putem desăvârși Monografia Dv., fără a cita relațiile de amiciție creatoare cu o personalitate artistică atât de mare. Am găsit Cântecul
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
depune eforturi pentru adunarea de material documentar și pentru deschidere. Într-o publicație periodică am găsit un articol despre un spectacol dat de Agatha Bârsescu la Fălticeni. Deoarece știu că ați cunoscut-o personal pe celebra actriță, v-aș rămâne îndatorat dacă - în măsura în care vă permite timpul - veți putea să-mi trimiteți scrisorile ei, care sunt de interes public. Materialele documentare pe care ați binevoit să mi le puneți la dispoziție, le-am parcurs în cea mai mare parte. La acestea se
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
multe fotografii. În cazul când găsiți utilă sugestia mea de a conferenția la Iași, vă rog să mă înștiințați. Închei, pentru că luându-mă cu vorba (mai precis cu scrisul), am uitat că trebuie să mă și opresc. V-aș rămâne îndatorat dacă ați transmite cordiale urări de sănătate celor pe care îi cunosc, în frunte cu distinsul director al Complexului Muzeistic, Dl. Arhip. D-lui Văcariu îi doresc să nu-și potolească foamea pantagruelică pentru documente inedite. Neobosiților Dv. colegi, D
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
să-i scriu Doamnei că spre părere de rău, nu cunosc, știu că se obține greu așa ceva. Vin să vă rog pe Dv. să mă informați dacă aveți noutăți în această privință, ca să i comunic Doamnei. Mulțumindu-vă anticipat, rămân îndatorată, pentru amabilitate. Multă sănătate și deosebită considerație. Afia V. Apetroaie 2 (Fălticeni), 11.I.1980 Mult stimate Domnule Dimitriu, Am primit scrisoarea Dv. și n-am cuvinte să vă mulțumesc pentru amabilitate. Mi a părut rău că pe lângă necazul cu
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
pe care atâția preoți și laici dedicați Bisericii o săvârșesc, zilnic, în numele lui Hristos. Celor ofensați de eventualele afirmații lipsite de nuanță le cer în mod anticipat iertare. Mult mai importante îmi par deschiderile către o hermeneutică ortodoxă a modernității, îndatorată tradiției primului mileniu creștin, dar deloc captivă unui mit al „vârstei de aur”. Parteneri nemijlociți ai acestei conversații vii - prieteni, rude sau colegi de generație - m-au încurajat să nu disprețuiesc urmele acestor fremătătoare căutări din prima tinerețe. Cred cu
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
prezentul se obligă să o conserve. Tradiția devine un parc natural al conștiinței sau o rezervație pentru ultimii mohicani ai premodernității. Oamenii tradiției devin o curiozitate. Atitudinea paseistă, de muzeograf a romanticului arată că actul de conservare a tradiției rămâne îndatorat unei perspective istoriste. Reconstrucția istoriei este facilitată de un operator subiectiv: sensus communis la Vico, der Geist („spiritul”) la Hegel, die Einfühlung („empatia”) la Schleiermacher, das Erlebnis („trăirea”) la Dilthey. Din acest motiv, individualismul implacabil al modernității rămâne nedepășit. Tradiția
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
simplu des-centrați. Să luăm un caz relativ recent în istoria culturală occidentală. Actorii „excentrici” ai culturii populare - atât de vizibili la Paris (1968) sau Woodstock (1969) - exprimau doar criza provocată de o îndelungată absență. Refuzând noțiunea burgheză de emancipare (adesea îndatorată unei mentalități colonialiste), tinerii excentrici ai deceniului șapte căutau rădăcinile universale ale unei centralități de fapt ontologice. Pasiunea pentru ostentație evocă dezgustul față de repetiția comercială a unei anumite imagini a „sinelui” - vid și vrednic de compătimire - în cultura occidentală. Excentricii
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Evident, această discuție este foarte complexă, dar Horia-Roman Patapievici ar fi putut să nu rateze măcar câteva considerații. În virtutea apartenenței declarate a autorului la tradiția Bisericii Răsăritene, era dezirabilă o confruntare a altor modele metafizice născute în interiorul creștinismului decât cele îndatorate scolasticii sau revoluției protestante. Unde se ascunde unicitatea teologică a Răsăritului? Lucian Blaga a surprins tensiunea acestei lumi încă neînțelese vorbind despre „inspirația sofianică” și „transcendentul care se coboară”. Păstrând mireasma tainei revelației, gânditorii ortodocși au refuzat obiectivarea conceptuală a
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
la excesul de generalizare printr-o erupție diluviană de studii bine focalizate. Astăzi, erudiții pot anexa acestui generos subiect logic - istoria - un număr infinit de predicate. Nu ne lipsește astăzi o „istorie a istoriei universale”. Deși având o perspectivă macroculturală îndatorată sociologiei, membrii L’École des Annales n-au renunțat la idealul exhaustivității, aplicat însă nu în relație cu generalul metafizic (care pentru istorici reprezintă „vagul”), ci cu individualitățile unice și perisabile ale istoriei. Fernand Braudel (1902-1985) a inspirat această deplasare
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
conflictul sau tensiunea dintre „intelectualii” și „țăranii” deșertului egiptean 3. Această teză revine, en passant, în introducerea cu accente anecdotice la noua traducere românească a Patericului 4. Această ipoteză de lucru are credibilitate? Nu cumva putem identifica o prejudecată modernă, îndatorată canonului iluminist reprezentat cu inegalabilă savoare de istoricul britanic Edward Gibbon (1737-1794), care credea că educația în republica literelor coincide cu elevația spirituală? În ceea ce îi privește pe monahii primelor veacuri, apartenența la o anumită clasă socială sau prestigiul educației
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
cu o povestire despre cel de-al doilea război mondial, scrisă, ca și cele care vor urma sau ca piesele de teatru, după rețetele realismului socialist. Sobrietatea stilului și unele însușiri de povestitor nu reușesc să salveze o literatură prea îndatorată comenzilor ideologice. SCRIERI: Hartene, Chișinău, 1947; Pe Valea Socilor, Chișinău, 1947; Scrieri, Chișinău, 1966; Povestiri. Teatru. Publicistică, Chișinău, 1975. Repere bibliografice: H. Corbu, Interpretări, Chișinău, 1970, 105-209; V. Coroban, Profiluri literare, Chișinău, 1972, 5-10; Ctitori de lumină, Chișinău, 1986, 5-20
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285173_a_286502]
-
R.i. debutează sub semnul unor intenții culturale ambițioase, paginile sale găzduind, pe lângă articole de fond pe teme politice, sociale și istorice, aparținând lui Panait Mușoiu, o serie de însemnări și comentarii ale unor autori de prestigiu, precum și texte literare îndatorate, din punct de vedere tematic, ideilor socialiste, traduceri, biografii și note. Începând cu a doua jumătate a anului 1905 numere întregi cuprind aproape în exclusivitate traduceri ale unor articole ideologice. Din 1907 R.i. încetează să mai aibă vreo pretenție
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289217_a_290546]
-
psihologii și identități. Axat pe căutarea adevărului personal, ca și pe gravitatea singurătății comunitare, romanul acordă numai în aparență pondere mediului. În fapt, ceea ce primează sunt natura lirică, adică apăsat individuală, a personajului, și subtextul ideatic al fapticului. Proză reflexivă, îndatorată parțial climatului dialogului „alexandrin” al psihologismului din Noul Roman francez. În altă ordine de idei, nu este inutil a menționa că A. este primul traducător în românește al romanului O zi din viața lui Ivan Denisovici de A. Soljenițân („Secolul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285176_a_286505]