638 matches
-
și prin rodnicia pământului se răspândiră, formând grupuri mici sau mici triburi, În Basarabia mai Întâiu și mai pe urmă În Moldova și Munteniaunde de grab necăjiți și urmăriți fugiră spre munți. Alții se duseră În Boemia, Ungaria și Germania, Îndeletnicindu-se cu industria. Totuș fiind harnici și gata la lucru, câțiva boeri le Îngăduiră să șeadă pe moșie, dând ca răsplată un număr oarecare de zile de lucru. De atuncea datează robia acestui neam În Principatele noastre. Cu timpul, norodul
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
că a continua publicarea revistei nu mai era oportun. În 1899, se va scoate a doua ediție cu caractere latine. Nu vom insista asupra programului. Semnificația titlului era limpede și motivată în Introducție, prin aceea că revista țintea "a se îndeletnici cu producțiile românești, fie din orice parte a Daciei, numai să fie bune". Deși se vroia o foaie, care, "părăsind politica, s-ar îndeletnici numai cu literatura națională", noul periodic, urma, de fapt, să consolideze și să adâncească sensul unionist
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
programului. Semnificația titlului era limpede și motivată în Introducție, prin aceea că revista țintea "a se îndeletnici cu producțiile românești, fie din orice parte a Daciei, numai să fie bune". Deși se vroia o foaie, care, "părăsind politica, s-ar îndeletnici numai cu literatura națională", noul periodic, urma, de fapt, să consolideze și să adâncească sensul unionist al demersurilor întreprinse. Emanație a unui spirit sensibil la realitățile istorice, n-ar fi exclus ca termenul prim din titlu, folosit acum întâia oară
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
cu mult spațiul și timpul său. Structural, revista cuprindea toate ramurile literaturii, având patru părți: I. "compuneri originale a conlucrătorilor foaiei"; II. "articole originale din celelalte jurnaluri românești", urmărindu-se formarea unui "repertoriu general al literaturii românești"; III. "se va îndeletnici cu critica cărților nouă ieșite în deosebitele provincii a vechii Dacii"; IV. numită Telegraful Daciei va da "înștiințări de cărțile ce au să iasă în puțin, de cele ce au ieșit de sub tipar". "Dacia literară" intenționa astfel a fi "prima
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
ar fi putut, pe o scară mult mai mare, să isprăvească aceea ce Racocea și Carcalechi nu putură face. Ocîrmuirea de atunce a Țărei Românești nu-i dădu voia trebuincioasă. Așa, puținii bărbați carii pe atunce binevoia a se mai îndeletnici încă cu literatura națională perdură curagiu, cu așteptară toate de la vreme și de la împregiurări. Aceștii fură d. aga Asachi și de I. Eliad; unul în Moldavia, altul în Valahia păstra în inima lor focul luminător a științelor. Așteptarea lor nu
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
cu dreptate poate, nu prea ne bagă în seamă. Foaia inimii, din pricina unor greutăți deosăbite, nu este în putință de a avea împărtășire de înaintirile intelectuale ce se fac în îmbele principaturi. O foaie dar carea, părăsind politica, s-ar îndeletnici numai cu literatura națională, o foaie carea, făcînd abnegație de loc, ar fi numai o foaie românească, și prin urmare s-ar îndeletnici cu producțiile românești, fie din orice parte a Daciei, numai să fie bune, această foaie, zic, ar
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
de înaintirile intelectuale ce se fac în îmbele principaturi. O foaie dar carea, părăsind politica, s-ar îndeletnici numai cu literatura națională, o foaie carea, făcînd abnegație de loc, ar fi numai o foaie românească, și prin urmare s-ar îndeletnici cu producțiile românești, fie din orice parte a Daciei, numai să fie bune, această foaie, zic, ar împlini o mare lipsă în literatura noastră. O asemene foaie ne vom sili ca să fie DACIA LITERARA; ne vom sili, pentru că nu avem
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
ce prin urmare cuprinde toate ramurile literaturei noastre, va fi despărțită în patru părți. În partea dintăi vor fi compuneri originale a conlucrătorilor foaiei; partea a doua va ave articole originale din celelalte jurnaluri românești. Partea a treia se va îndeletnici cu critica cărților nouă ieșite în deosăbitele provincii a vechei Dacii. Partea a patra, numită Telegraful Daciei, ne va da înștiințări de cărțile ce au să iasă în puțin, de cele ce au ieșit de subt tipar, relații de adunările
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
lui Moise de „dare de bunăvoie”, s-au țesut covoare din inul și mătasea adunate. „Căci material era destul pentru toate lucrurile ce trebuiau făcute, ba mai și prisosea.” Rezultatul a fost că „toți cei cu minte iscusită, care se îndeletniceau cu facerea locașului Sfânt, au făcut pentru cort zece covoare de in răsucit și de mătase violetă, stacojie și vișinie ; și în țesătura lor au făcut chipuri de heruvimi, alese cu iscusință. Lungimea unui covor era de douăzeci și opt de coți
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de jignire adus Bisericii lui Hristos și slujitorilor Lui. Ora et labora Vara anului 1945 am petrecut-o în semilibertate interioară, între ateliere și celule. Domnul Trifan a fost de părere să experimentăm și forma de viață a comunității monahale, îndeletnicindu-ne cu împletitul coșurilor, rucodelia din timpul exersării rugăciunii inimii. Cu dânsul și cu moș Jacotă am lucrat în atelierul de împletituri alături de deținuți de drept comun. Ni s-a alăturat cu sprijin spiritual deosebit părintele Traian Belu. Prezența noastră
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
la gât. Apoi se întoarse și intră în casă. Aproape că am strigat de dezamăgire, dar pe urmă mi-am dat seama că s-a dus ca să se asigure ce face Ben, sau pe unde se află. Poate că se îndeletnicea cu consolidarea obiectelor de porțelan. Am așteptat timp de un minut chinuit și apoi am văzut-o reapărând, fără șorț, după care a alergat la gardul de pari, s-a aplecat pe sub sârmă [i a venit fugind prin iarbă, către
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
o licență sau altă măsură de control similară, pentru fabricarea, comercializarea (inclusiv exportul și importul) și distribuirea substanțelor din tabelele ÎI, III și IV. 2. Părțile: a) vor exercita o supraveghere asupra tuturor persoanelor și întreprinderilor special autorizate care se îndeletnicesc cu fabricarea, comercializarea (inclusiv exportul și importul) sau cu distribuirea substanțelor prevăzute la paragraful 1; ... b) vor supune unui regim de licențe sau altor măsuri de control similare întreprinderile și clădirile în care poate fi făcut acest comerț sau această
CONVENŢIE din 21 februarie 1971 asupra substanţelor psihotrope*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137089_a_138418]
-
bilanțului, precumu și la tote cele-l-alte lucruri asupra falimentului. Secția ÎI Pentru ridicarea pecetiloru, si pentru inventariu (catagrafia) Articolul 223 În curgerea celoru d'anteiu trei dile după oranduirea sindiciloru, aceștia voru cere de la tribunalu rădicarea pecetiloru, si se voru îndeletnici la catagrafia averei falitului, care va fi fată sau se va chema cu chipu oficialu a veni. Articolul 224 Catagrafia se va face de sindici în două esemplare cu chipu treptatu, după cumu se voru rădica și pecețile, și față
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
va desființa concordatulu, tribunalulu, printr'aceeași a lui hotărîre de nimicire sau desființare, vă orandui unu judecatoru comisaru și unulu sau mai mulți sindici. - Acești sincici voru putea pune la cale pecetluirea averei falitului cu ajutorulu poliției, si se voru îndeletnici fără zăbava, după catagrafia cea veche, a protocoli sumele, zapisele, actiile, si chartiele, si a face, de va fi trebuința, o catagrafia suplementara. - Voru alcătui unu bilantu suplementaru. - Voru cere a se trece îndată în Buletinu împreună cu estractu după hotărîrea
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
în calitate de persoane juridice independente, sau de alte persoane juridice independente care, conform reglementărilor în vigoare, au dreptul de a face comerț exterior, pe de o parte, si pe de altă parte de persoane fizice și juridice austriece împuternicite să se îndeletnicească cu comerțul exterior. ... (2) În scopul dezvoltării continue a schimburilor de marfuri între cele două țări, părțile contractante se vor strădui să promoveze încheierea de acorduri de lungă durată între întreprinderile din cele două țări. ... Articolul 8 Părțile contractante vor
ACORD PE TERMEN LUNG din 20 mai 1976 privind schimburile comerciale între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul federal austriac. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132955_a_134284]
-
-mă și mai mult către cititul cărților, pentru a deveni și mai cult decât tatăl meu. Dimitie-Serafim Miron *** Cititul ar trebui să fie pentru toți oamenii principala ocupație. Este o activitate care merită tot efortul. Cei care trebuie să se îndeletnicească cu cititul sunt elevii și studenții, dar nu sunt excluse nici alte persoane. Chiar și bătrânii care nu știu să citească ar trebui să facă acest lucru și-și vor da seama că merită să faci orice pentru a descoperi
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
este contextul cultural în care s‑a născut pe data de 6 martie 1475 Michelangelo Buonarroti, cel mai mare artist italian din perioada Renașterii. Fiu al unui administrator guvernamental, a crescut la Florența care era centrul mișcarii renascentiste. S‑a îndeletnicit cu tainele de artist la vârsta de 13 ani, iar mai apoi a fost recunoscut în întreaga lume drept un geniu artistic cu realizări excepționale în pictură, sculptură și arhitectură. S‑a format în atelierul lui Ghirlandaio. A fost unul
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
este contextul cultural în care s‑a născut pe data de 6 martie 1475 Michelangelo Buonarroti, cel mai mare artist italian din perioada Renașterii. Fiu al unui administrator guvernamental, a crescut la Florența care era centrul mișcarii renascentiste. S‑a îndeletnicit cu tainele de artist la vârsta de 13 ani, iar mai apoi a fost recunoscut în întreaga lume drept un geniu artistic cu realizări excepționale în pictură, sculptură și arhitectură. S‑a format în atelierul lui Ghirlandaio. A fost unul
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
perioadei în folosul lor. Reactivarea acestui concept retorico-gramatical în lingvistica textului scris este o ocazie de a sublinia legăturile dintre disciplinele vechi ale textelor și discursurilor și lingvistica modernă. Pentru a nu da decît două exmple, atunci cînd s-au îndeletnicit cu studiul unei tirade din Britannicus de Racine, respectiv al unei replici în discurs direct din La route des Flandres de Claude Simon, G. Molinié (1998) și F. Neveu (1998)3 au dovedit amîndoi cît de neadaptat este conceptul nostru
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
coridor care făcea legătura cu scara de serviciu dinspre Grande-Rue. Acolo au văzut ei doi oameni pe care i-au luat drept agenți de poliție și-au început să discute degajați, ca niște copii, despre jocurile cu care tocmai se îndeletniciseră". Stendhal: "Scriind toate astea, imaginea Arborelui Fraternității îmi apare în fața ochilor, memoria mea face descoperiri. Cred că văd că Arborele Fraternității era înconjurat cu un zid de piatră înalt de două picioare, pe care se afla un grilaj de fier
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
doar câteva linii care participă la definirea imaginii, reflectată stăruitor în conștiința socială a vremii. „Drept aceea nu este de mirare - scrie Albina românească (1844, nr. 96) - dacă șepte milioane de români sânt cuprinși de febra filologică și necontenit se îndeletnicesc a și lămuri limba, scriptura și istoria.“ Paralel cu marele aflux de neologisme, un număr considerabil de cuvinte este relegat în lotul „paleologismelor“. De ce a fost nevoie să inventez acest din urmă termen? Pentru că paleologismul este altceva decât arhaismul. Din
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
poruncile pe care i le dăduse Inanna înaintea plecării, îi înștiințează pe zeii En-lil și Nanna-Sin. Dar ei se recuză. Căci, zic ei, pătrunzând într-un teritoriu - Țara Morților - care este guvernat de legi inviolabile, Inanna "a vrut să se îndeletnicească cu lucruri interzise". En-lil găsește totuși o soluție: el făurește doi soli și îi trimite în Infern, înarmându-i cu "hrana vieții" și "apa vieții". Prin viclenie, ei reușesc să readucă la viață "cadavrul care atârna într-un cui", și
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
L'Argent, p.59]. Doamna Anserre are predispoziție pentru poezie: "Elle faisait des vers et des nouvelles, avait le coeur poétique et était belle à ravir" [Maupassant, Le găteau, în La parure et autres contes parisiens, p.235]. Clorinde se îndeletnicise cu sculptură: "une statue que Clorinde avait ébauchée, mordue un beau jour du caprice d'être une artiste" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.84]. Sidonie Risler, fiica a timpului operetei, este mai mult interesată de acest gen: "Leș refrains
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
inedit, chiar de-un inedit mai amar“. Cică n-avea prea multă imaginație și nici nu stătuse mult pe la școală. Ambele lipsuri le-a compensat prin răbdare și perioade îndelungate de studiu (se pare că la 87 de ani se îndeletnicea în continuare cu cercetarea atentă a operelor maeștrilor), încât a ajuns el însuși maâtre d’école. După ce s-a întors de la Paris (se stabilise o vreme în Italia), a fost poftit să-l viziteze pe Louis-Philippe la Versailles și la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
personale și mizerii publice se apropie poezia Marianei Codruț de autenticitate, nu prin portretele făcute grăsanilor care sforăie în bloc sau prin specularea intimității proprii, viscerale. Ci pentru că acceptă greața de literatură ca o atitudine legitimă a celui ce se îndeletnicește cu scrisul - atitudine mult mai credibilă decât conceptualizările ilicite de ordinul „texistenței“. În acest punct, poezia este una de o maximă originalitate, de o sensibilitate necontrafăcută, de o mare coerență cu sine. Defăimarea literaturii nu e deloc un gest avangardist
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]