2,596 matches
-
-a fi/ Căci ard de dorul buzei tale/ Și mor încet, cu orice zi/ Pierdută-n nopțile astrale.” (Întrebări). În tot acest ansamblu arhitectural, ridicat de poetul albean, cu versuri pline de romantism, cu parfumuri de clasicism, printre ritmurile cu îndemânare țesute, se întrezărește povestea unei vieți, ce nu trebuie percepută ca pe o poveste tristă, ci ca pe o bucurie zidită întru cuvânt, spre zămislirea poeziei autentice. Și pentru ca urcușul poetului să fie ascendent, reiterăm concluzia lui Octavian Paler: „Uneori
NOI APARIŢII LITERARE ÎN COLECŢIA „LIRIK” A EDITURII ARMONII CULTURALE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352088_a_353417]
-
-a fi/ Căci ard de dorul buzei tale/ Și mor încet, cu orice zi/ Pierdută-n nopțile astrale.” (Întrebări). În tot acest ansamblu arhitectural, ridicat de poetul albean, cu versuri pline de romantism, cu parfumuri de clasicism, printre ritmurile cu îndemânare țesute, se întrezărește povestea unei vieți, ce nu trebuie percepută că pe o poveste tristă, ci ca pe o bucurie zidita intru cuvânt, spre zămislirea poeziei autentice. Și pentru că urcușul poetului să fie ascendent, reiteram concluzia lui Octavian Paler: Uneori
„IUBIRI DE TOAMNĂ TÂRZIE” DE VICTOR BURDE (ALBA IULIA) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352093_a_353422]
-
vrei... - Să văd, domnule! Nu te lăuda! îl puse ea la punct și se îndreptă încruntată spre bucătărie. - Poftiți în sufragerie, doamnă! interveni el și o conduse galant, luându-i mâna. Iuliana se opri uluită în fața mesei ornate cu nebănuită îndemânare. Nu lipsea nimic. Câteva platouri de mărime mijlocie și alte câteva farfurii ofereau sandviciuri apetisante la vedere și fructe din toate cele aprovizionate de curând. Nu lipseau nici paharele pentru șampanie. Lipsa florilor proaspete a fost acoperită cu câteva conuri
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (11) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352121_a_353450]
-
și ce răspunderi incumbă activitatea profesională. Când tocmai termina de mâncat, a intrat și ea în bucătărie, ușoară ca un fulg. S‑au salutat cu zâmbete fugare și cu o îmbrățișare scurtă. Ea a făcut ordine și a spălat cu îndemânare puținele vase și tacâmuri folosite. Și‑a aprins o țigară și s‑a așezat lângă el, privindu‑l cu dor și îngrijorare. Cu voce plăcută, în care se regăseau nuanțe ca de la mamă la copil, l‑a întrebat, mai mult
CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356464_a_357793]
-
fost crezut. A citit asta în privirea aruncată scurt de ea în ochii săi. Nici Anca nu a insistat. "Ce sens are, dacă el nu dorește sa spună? Va inventa o minciună, desigur. Mai bine lipsă". Anca lucra cu multă îndemânare: metodic și precis. Fănel abia simțea degetele ei. O privea cu atenție și la un moment dat, fără să o mai vadă, a început să zâmbească. Și ea zâmbea. Amândoi își aminteau de împrejurările în care s-au cunoscut, în
ISPITA (17) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355832_a_357161]
-
tristă. Realizează că trupul său are prestanța adecvată momentului, așa că le face un semn bărbaților cu fețele înroșite de frig și rachiu să înceapă ultima etapă a misiunii lor. Mâinile mari, cu degetele și palmele îngroșate de bătături, mânuiesc cu îndemânare lopețile și, în numai câteva minute, golul de deasupra sicriului îngust este umplut, iar locul de veșnică odihnă al răposatului este acoperit cu flori. Aproape fiecare dintre cei din asistență s-a simțit dator să aducă o coroană ori măcar
ELIBERAREA de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354884_a_356213]
-
murind părinții mei și toți frații mei și rămânând de moșii noștri și de părinții noștri o mănăstire ce se chemă Topolnița , la care iastă hramul Useacnovenia Cinstitului Cap al Sfântului Ioan Prediteci , noi din vrearea lui Dumnezeu și cu îndemânarea minților noastre , care ne-au rămas de la moșii și de la părinții noștrii, sfintei și dumnezeeieștii mânăstiri Tismenii ... și o am închinat eu această sfântă mănăstire de a mea bună voe , ca să o caute sfinția sa părintele egumen , să ni să pustiască
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA PERSONALIATATE PROEMIONENTĂ ÎN EPOCA LUI MATEI BASARAB. VOCATIA DE CTITOR de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354894_a_356223]
-
le pregăteau pentru a fi duse la bucătari. Nu era timp de povești, mâncarea trebuia să fie gata la ora fixă. Kemet era învățat cu manevrarea lăzilor, așa că nu i se părea ceva greu, iar fetele chiar se mirau de îndemânarea puștiului. Referință Bibliografică: KEMET LA CANTINA RAFINĂRIEI VEGA. / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 607, Anul II, 29 august 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
KEMET LA CANTINA RAFINĂRIEI VEGA. de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355312_a_356641]
-
de referință, dar o face cu forță și cu respect față de regulile statuate de iluștri poeți ai nației. El reușește să sensibilizeze cititorul, să-i transmită acestuia emoția cuvântului, să-l facă să vibreze. În aceeași măsură și cu aceeași îndemânare demnă de respect, se pronunță și în maniera modernistă ori postmodernistă a poeziei (Ești tu, Trăiește, iubește și iartă,Negru pe alb, Ne temem, E timpul să plecați etc.). Pe de altă parte, se folosește cu lejeritate de fabulă și
ÎN NUMELE IUBIRII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 587 din 09 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355025_a_356354]
-
cu tămâie și agheasmă, apoi a așezat o măsuță rotundă în mijlocul camerei. Ne-am așezat în genunchi amândouă, și am început a spune Tatăl nostru. Era un ritual magic... Când mai erau câteva clipe până la miezul nopții, femeia a așezat cu îndemânare , chiar în centru mesei, o farfurie cu cenușă de lemn, de brad, apoi a aprins două lumânări sfințite la Înviere. Fix , la ora 12:00, a luat găleata și a mers la fântână de unde a adus apa neîncepută... pe care
URSITUL DIN PAHAR... de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355156_a_356485]
-
nu-l minți. / Gingășie ori surprinde neprevăzutul cu răul ce-l poate aduce: „Și ramuri care altădată,/ Împodobeau pădurea toată,/ Deodată-s rupte la pământ,/ De iureșul acelui vânt...”/ Furtuna Alternând între versul poeziei clasice și versul alb, autoarea manifestă îndemânare, dar și unele stângăcii în ceea ce privește păstrarea constantă a rimei de-a lungul poeziei ca întreg ori chiar în interiorul unei strofe. Sunt aspecte inerente începuturilor, iar situațiile în care apar nu sunt atât de numeroase încât să o descurajeze. În schimb
MEDITAŢII ŞI CUVINTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355159_a_356488]
-
adresat sălii cu vocea-i sobră, inconfundabilă: - După toate cele declarate și prezentate, dau ultimul cuvânt inculpaților. Ia spune măi, „cobra”, ce declari în legătură cu... Nu a terminat fraza. Îl privea înmărmurit pe cel numit cum sare cu o iuțeală și îndemânare demnă de invidiat peste grilajul de lemn al țarcului și din două salturi parcurge distanța de aproape șase metri până la el și-l prinde strâns de reverul robei. Mult mai scund decât judecătorul și firav la trup, „cobra” a început
SUB IMPERIUL FRICII (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355150_a_356479]
-
pleca nemâncat. Muncești și înveți, să nu îți îmbolnăvești stomacul cum mănânci tu numai nimicuri! Continua să îi vorbească în timp ce își îmbrăca pardesiul. Iese ușor pe ușă și se îndreptă în pași mărunți dar siguri către poartă, o descuie cu îndemânare, de câte ori o fi făcut acest lucru? Mai aruncă o privire către casă și iese din curte netezindu-și din mers, baticul ce probabil nu vrea să stea așa cum își dorea! În lipsa mamei rămâne o urmă de siguranță. O femeie puternică
SUNT LACRIMĂ DIN LACRIMILE TALE (INCLUDE UN NOU CAPITOL) de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 598 din 20 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355121_a_356450]
-
pot desface. De nu vrei sa te înțep puțin, stai dracului cuminte acolo, că te omor! Vocea bărbatului și amenințarea scăpată printre dinți, departe de a părea o glumă, au lovit‑o în tot trupul și lama cuțitului fluturat cu îndemânare atât de aproape de piept, a îngrozit‑o pe Iuliana. Nu a putut scoate vreun sunet. Doar câteva icnete de aprobare ori de supunere... Două schimbări mai bruște de direcție au clătinat‑o pe canapea. A îndrăznit să tragă atunci, din
CHEMAREA DESTINULUI (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355583_a_356912]
-
mă trezeau, într-un dezmint. În revelația, deschisă către încă o noapte De rătăcire, între infinitul cast și o visare, Pe pleoapele-ți cădeau misterele uitate- Îți era în cuget somnul- visare trecătoare... Și-ai fi ales să-ți părăsești îndemânarea, Ce te făcea să rătăcești în plină noapte, Și, infernal de albă, se stinse lumânarea, Tot dibuind prin umbre, te înfiorai de șoapte. Nu mai erai himeră, deși, himeric, plânsu-ți Avea culoarea visului, pictat de multe ori, Iubirii, neexpuse, crispatele
UN IRIS ÎN VIS de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1814 din 19 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/346130_a_347459]
-
cu ceea ce trebuie. -Mulțumesc signora...ăă Dora! Zis și făcut, Dora a ieșit din bucătărie înaintea mea conducându-și cu ușurință scaunul care era utilat cu un fel de tablou de bord cu butoane ,de unde ea îl conducea cu multă îndemânare.Avea 78 de ani, trebuise să înceapă a folosi scaunul cu rotile de la vârsta de 70 de ani în urma unei boli incurabile ce îi provocase dizgrația de a nu mai putea merge.Avea apartamentul său și baia astfel utilate, că
DOAMNA ,,EINSTEIN' (FRAGMENT DIN ROMANUL INGRID, PUBLICAT ÎN 2015- EDITURA EDITGRAPH) PARTEA I de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368809_a_370138]
-
astfel utilate, că ajutată de propriile mâini și de o persoană,de mine spre exemplu, putea să meargă la baie, se spăla singură, în pat urca și cobora din scaun cu ajutorul unor suporți ce îi manevra de la bordul scaunului cu îndemânare.Mi-a arătat ea însăși modul cum se utilizează toate acestea, mi-a explicat uzanțele și cum pot eu s-o ajut, ce să fac, mi-a arătat apartamentul ei și camera mea care se afla față în față cu
DOAMNA ,,EINSTEIN' (FRAGMENT DIN ROMANUL INGRID, PUBLICAT ÎN 2015- EDITURA EDITGRAPH) PARTEA I de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368809_a_370138]
-
primăvar-adusă, încet, pe furiș, Clipele-mi-arunc-aromele-n față Trezindu-le -ușor- într-un prelung suiș... Suflul se oprește,..parcă, se îmbată! Sămânță de dor atârnă blând prin ramuri, Mângâie privirile ca altădată, Sclipind, vibrând maiestos ca niște flamuri... Îi pictează fața (dulce-ndemânare) Păsările ondulând un cântec pe cer. Este -totul- o continuă schimbare... Mă cauți, mă găsești într-un ascuns ungher! Plutim sau ne afundăm în primăvară?! Tresaltă pe-alocuri numai armonie! Picurate, cuvintele ne-nfioară... O, cum stăruie, prin vreme,-o mărturie
SĂMÂNŢĂ DE DOR de LIA RUSE în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368954_a_370283]
-
de pâine, nu, că trece sezonul și se strică grânele. În asemenea momente, mă înfuriam la început și înjuram grădina în gând, pe motiv că este mare și cere prea multă muncă. Mai târziu îmi plăceau toate aceste lucrări. Căpătasem îndemânare în timp și îmi formasem deprinderi practice stabile, care îmi dădeau încredere în mine, astfel că uneori începeam câte ceva de trebăluit din proprie inițiativă și tare mulțumit eram când mă lăuda tata că am făcut treabă multă și bună... În
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
a vedea, auzi, examina și ști nu e nici lineară, nici cu grămada, e suplă, ageră, vie, înflorește în lăncile curiozității și-n atracții, uneori chiar indiscernabile, dar în măsură să stimuleze reacțiile afective născânde în final de cunoștințe sau îndemânări practice. Întocmai pentru aceasta, Opera Comică pentru Copii edifică valențele voioșiei și plăcerii, drept constructiviste, cu aripi, departe de angoasele și robustețele oloage ale tocitului. Aceste stări de spirit asaltează ca viforul scena ei, iar de aici adâncul afectiv copilăresc
BUCURIA UNIRII , SPECTACOL FESTIV, LA OPERA COMICĂ PENTRU COPII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370372_a_371701]
-
de viață și muri. După un an, născu din nou, prematur, o fetiță, plăpândă și sensibilă, care semăna foarte bine cu Nicolae. Elisa era foarte pricepută la treburile casnice. Avea o inteligență practică ieșită din comun. Învăța repede orice presupunea îndemânare. Dacă vedea un om reparând ceva, imediat putea să facă și ea acest lucru. În acest mod, tot ce se strica în casă era remediat fără probleme - instalațiile electrice, aparatele. Îi plăcea să gătească, să lucreze câte ceva și să cânte
DRAGOSTE DE CERNĂUȚI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1596 din 15 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/370394_a_371723]
-
fiecare chiar de îmbătrânim cu ea în suflet... Cred că nu este un alt sentiment mai dătător de încredere în sine precum este Dragostea... Poți avea mii de aprecieri, poți fi o personalitate de marcă, poți face foarte multe prin îndemânare intelectuală sau manuală, poți avea carieră prin care ți-ai atras respectul unei comunități, a unui stat, a lumii întregi, dar dacă Iubire nu ai - nimic nu ești...sau dacă nu te poți regăsi zilnic în ochii altui alter ego
DRAGOSTEA, POVESTE VECHE… de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369209_a_370538]
-
sub formă de scenariu, ne aduce în lumea subțire a intelectualilor și oamenilor de afaceri dintr-un spațiu provincial. Personajele sunt de altă factura umană, cel puțin la nivelul pretențiilor, în realitate aflate într-o derivă endemica. Treptat, cu aceeași îndemânare, doamna Rodica Elenă Lupu devoalează neîmpliniri, infidelități, duplicități, slăbiciuni de caracter, componente ale unei gândiri egoiste și superficiale, ale unei existente lipsite de idealuri din sânul unor familii aflate în pragul falimentului moral și material. Și totuși... personajele găsesc resursele
PROFIL DE SCRIITOR SAU „TAINELE MĂRII NU SE CUNOSC DE PE MAL” de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369299_a_370628]
-
în instalația electrică si lucrări de tinichigerie. Nu era mașină tamponată să nu-l atragă și să nu pună mâna pe ea, să constate gravitatea urmărilor impactului și posibilitatea îndepărtării urmelor fără să se schimbe componentele. Îndrepta tabla cu multă îndemânare, sufla cu grund si antifon, acoperea cu chit și-l finisa până la lustru încât, după vopsire, nu se mai cunoștea nimic. Părea ca nouă. Și cât de mult îl apreciau proprietarii pentru asta! Era mult mai ieftină și de calitate
DARUL DE CRĂCIUN (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369442_a_370771]
-
deși îmi pregătesc eu câte ceva atunci când am nevoie... și timp, bineînțeles. Nu stă departe de mine. La trei blocuri distanță, adăugă el, deși nu fusese întrebat. Am aspirator și știu să-l folosesc. Am tot ce îmi trebuie și suficientă îndemânare. Nu am timp suficient și..., uneori, mănânc la spital, printre picături. Nu scap de colegele de serviciu. Ele au grijă să-mi procure câte ceva... Îmi cunosc toate gusturile... - Suficient. M-ai lămurit și, crede-mă, te admir, Eugen. Mai rar
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (10) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369568_a_370897]