13,143 matches
-
a lungul timpului, îmbinând utilul cu plăcutul, Florin Ianăș a renunțat la Karate și s-a dedicat trup și suflet fotografiei. După Revoluția din Decembrie 1989 când democrația și-a intrat în drepturi și în țara noastră, câțiva prieteni îl îndeamnă să se reapuce de arte marțiale. Pe atunci-renunțase deja de câțiva ani-i se părea aproape imposibil, dar înființează totuși, în 1990 Clubul sportiv “Sam Sho”, revenind astfel la prima dragoste - artele marțiale. În calitate de președinte și antrenor în cadrul clubului optează
Agenda2004-38-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282882_a_284211]
-
preferabil ca tinerele care se prezintă la casting să aducă și câteva fotografii reprezentative, chiar „book“-ul de prezentare. Informații și înscrieri la telefon 0724 353 498. C. BLADA Tratamente la ștrandul U.M.T. l Sprijin financiar pentru pensionari Temperaturile ridicate îndeamnă tot mai mulți timișoreni să se îndrepte spre ștranduri, una din cele mai mari afluențe înregistrându-se în această perioadă la ștrandul U.M.T. Pensionarii au posibilitatea să efectueze și anumite tratamente, apa termală fiind indicată în special în afecțiunile reumatismale
Agenda2004-28-04-general6 () [Corola-journal/Journalistic/282631_a_283960]
-
nu au nași, a primit și o cerere voalată de căsătorie. "Am venit aici din respect pentru tradiții, înțeleg că acest târg se ține de fiecare Sfântu Ilie de peste 100 de ani. Am fost săptămâna trecută și la Marisel. Îi îndemn pe români să se bucure de obiceiuri și să le transmită generațiilor viitoare. Înțeleg că aici se pun la cale căsătorii, aștept să mă cheme cineva de nașă", a declarat Elena Udrea, citează EvZ. "Să ziceți dacă aveți nevoie de
Elena Udrea, pentru prima dată la Târgul de Fete de pe Muntele Găina by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/28266_a_29591]
-
motocicliștilor prin oraș aduce cu sine spectacol rar pe două roți. Motoarele vor fi încolonate două câte două, viteza va fi mică, în așa fel încât șirul să depășească 3 kilometri. „Vrem să se circule organizat, nu ca oile“, își îndeamnă Romi oaspeții. O altă premieră, deloc de neglijat, este alăturarea motociclismului cu teatrul neconvențional. Grupul timișorean PerForm (Horațiu Christian Pavelescu și actorul Romeo Ioan) are pe agenda sa surprize: două scene pentru formațiile de muzică, rock și electronică, 300 000
Agenda2004-30-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282677_a_284006]
-
multe ori“ (II Corinteni 11, 27), arată și de ce îi este necesar postul, când zice: „Îmi chinuiesc trupul și îl supun robiei; ca nu cumva, altora propovăduind, eu însumi să mă fac netrebnic“ (I Corinteni 9, 27). Și învață: „Vă îndemn, deci, fraților, pentru îndurările lui Dumnezeu, să înfățișați trupurile voastre ca pe o jertfă vie, sfântă, bine plăcută lui Dumnezeu, ca pe închinarea voastră cea duhovnicească“ (Romani 12, 1); și: „Să umblăm cuviincios, ca ziua: nu în ospețe și în
Agenda2004-46-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283058_a_284387]
-
greu voinicului", apoi fuge mișelește. Toma, rănit greu, exclama: "Alelei fecior de lele!/ Cum răpiși zilele mele!/ De te-aș prinde-n mîna mea,/ Zile tu n-ai mai avea!". Își încinge rană, se urcă pe murgul sau și îl îndeamnă să-l ajungă pe ticălosul Manea. "Manea-n laturi tot fugea./ Iară Toma-l ajungea/ Și-așa bine mi-l chitea./ Că din fugă mi-l tăia/ Jumătatea-trupului/ Cu trei coaste-a negrului!/ Manea-n două jos cădea." Apoi, rănit
PE MARGINEA UNOR MITURI FONDATOARE by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17679_a_19004]
-
-n laturi tot fugea./ Iară Toma-l ajungea/ Și-așa bine mi-l chitea./ Că din fugă mi-l tăia/ Jumătatea-trupului/ Cu trei coaste-a negrului!/ Manea-n două jos cădea." Apoi, rănit de moarte, simtindu-si sfîrșitul aproape, își îndeamnă murgul să-l ducă repede "la gropană cu cinci ulmi". Și după ce va muri, "din copita să-ți faci sapă./ Lîngă ulmi să-mi faci o groapă./ Și cu dinții să m-apuci,/ În tainița să m-arunci./ Ulmii că
PE MARGINEA UNOR MITURI FONDATOARE by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17679_a_19004]
-
De aceea, când află că un unchi al său din America de Sud, de care nici nu auzise, i-a lăsat moștenire o mare sumă de bani, renunță cu plăcere la scris. După o perioadă de răsfăț, însă, o voce interioară îl îndeamnă să scrie din nou, de data aceasta cu adevarat, aspirând să creeze capodoperă care să-l facă "nemuritor". În acest moment narativ, autorul devine intenționat echivoc: Iulian moare în timpul unui acces de tuse și ajunge în Shambala sau ia pur
PROZATORI TINERI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17709_a_19034]
-
dorința mea ar fi ca în această combinație generală să fie incluse și elemente românești. Se face foarte, foarte puțin în direcția asta. Românii din afara țării (indiferent de bunele lor intenții) sînt insultați, marginalizați, ignorați. Cei din interiorul țării sînt îndemnați să fie cît mai naționali. În aceste condiții (dacă ele vor continua), literatura română riscă să fie uitată și trecută cu vederea". * Un alt semnal de alarmă din acest interviu este în legătură cu evoluția în salturi periculoase a criticii literare, domeniu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17721_a_19046]
-
născut în 1848) l-a cunoscut pe Eminescu la Viena, unde frecvență o școală de ofițeri și urma studii de drept, audiind cursuri ale unor profesori vestiți în epoca (Ihering, Ludwik von Stein). S-au împrietenit și Eminescu l-a îndemnat să scrie, recomandîndu-l Junimii. În 1871 lui Slavici îi apare în Convorbiri literare scrierea teoretică Studii asupra maghiarilor și, în același an, cîteva povești și apoi nuvele. Eminescu este, așadar, cel ce l-a descoperit, ca scriitor, pe Slavici (căruia
Capodopera lui Slavici by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17729_a_19054]
-
Geo Vasile Așa cum aflăm din primele pagini, Ion Murgeanu datorează cartea despre Iisus (Crater, 1999, 194 p.) poetului Daniel Turcea "care m-a readus de mână la Biserică", lui Mircea Ciobanu care l-a îndemnat s-o scrie, și părinților Boghiu și Galeriu, învățători intru smerenie. Fapt e că scrierile de inspirație religioasă tind să redevină după 1990 un curent și o tematica de referință a literaturii de azi, incepand cu N. Steinhardt, Dan Laurențiu
Carte de reculegere by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17746_a_19071]
-
fapt, niciodată nimic concret despre trecut, că nu ni-l putem apropia, cu alte cuvinte, că nu ne putem familiariza cu el într-o asemenea măsură încît să devină un soi de timp paralel cu propriul nostru prezent. Optimiștii ne îndeamnă totuși să încercăm, promitîndu-ne adevărate călătorii în mașină timpului, la capătul cărora vom fi contemporanii unor Shakespeare, Homer, ori Dante, precum și al oamenilor obișnuiți, cu nume neînsemnate și pierdute pentru totdeauna. Pentru cei care preferă să facă parte din categoria
Gratia de altădată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17820_a_19145]
-
binecunoscută să forță artistică, Augustin Buzura. Prototipul iresponsabililor producători de confuzie îl constituie Antim, descris de romancier într-un mod memorabil: "Costum alb, cravată albastră, legată prost, ochelari de soare cu râma de aur, chelie și multă transpirație care-l îndemna să se șteargă într-una pe ceafa și pe frunte. Părea un bulibașa proaspăt ales în care fala și nesiguranță nu izbuteau să se înțeleagă." Așa cum Grobei, cel cu "tranzistorul" agățat de gât, va rămâne, datorită creatorului sau, Nicolae Breban
REVENIRE SPECTACULOASă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17842_a_19167]
-
Iar celelalte instituții ale vietii literare, de la cea a cronicii la aceea a premiilor de tot felul, se manifestă și ele în consecință, astfel încît ălaudeleă... criticilor sau laurii premiilor nu numai că nu mai consacră adevărate valori ci, dimpotrivă, îndeamnă la circumspecție față de cel căruia îi sînt acordate. Este inevitabil că adevărata critică să apară în astfel de momente că... spirit negativist, e inevitabil că, într-o lume a compromisurilor, profesioniștii aranjamentelor să vadă în manifestarea liberă a criticii simptomul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17883_a_19208]
-
nu-și imagineze cine știe ce altă tragedie". Îi recomandă, cu o expresiva precizare asupra nuanței, s-o consoleze pe Martha Bibescu, abia scapătă dintr-un accident de circulație: "Scrie-i, te rog, în mod afectuos și fă-o fără întîrziere". Îl îndeamnă de asemenea la un anume regim umoral, într-o formulare prin care transpare clar raportul de dependență: "Dragul meu, să-ți dau acum un sfat. Să nu te lași pradă mîniei. Pune tot răul în față și pentru anul acesta
Amazoana artistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17873_a_19198]
-
puțină poezie peste etapa începuturilor dvs. literare. Și totuși există un mediu literar și artistic în care se formează un tînăr scriitor. Pavel Chihaia: Trebuie să recunosc că începuturile mele literare nu s-au petrecut printre intelectuali care să mă îndemne la mărturisiri scrise sau cu care să mă confrunt. Singurătatea mi-a fost hotărîtă de moartea mamei mele și de noua familie în care mi-am continuat viața de la cinci ani înainte. Am avut un drum propriu hotărît de destin
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
buzunar, mototolita, biata hîrtie de douăzeci de lei, și să o las să cadă pe noptieră? Să fug din acea cocioabă fără să mai privesc în urmă. I.C.: Înțeleg că această dezamăgire a fost totodată un șoc creator. V-a îndemnat să-l consemnați în piesa Viața ascunsă. P.Ch.: A fost și o frustrare de altă natură care s-a însoțit cu aceea pe care am încercat să o descriu. Destinul meu literar a vrut ca, îmbrăcîndu-mă la repezeală, îngrozit de
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
Ce v-ați propus să relevați în această carte? Care este tema acestui roman? P.Ch.: Romanul Hotarul de nisip l-am scris în împrejurări puțin favorabile, în anii 1952-54. Dar nu numai problemele de structură și de stil m-au îndemnat să întrerup publicarea lui în "Jurnalul literar", - unde au apărut primele șase capitole, care corespund proiectelor mele - dar și descrierile unor personaje, modul de prezentare și de relatare a relațiilor dintre ele. Într-adevăr, în capitolele apărute este vorba de
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
fi demnitate, că demnitatea mea este a sclavului care își păstrează iubirea de semeni și o lumină interioară alta decît a raporturilor sociale. Dar relatînd această confesiune a lui Petru Dumitriu vreau să subliniez că nu numai privilegiile i-au îndemnat pe unii intelectuali să se supună terorii comuniste, ci și acest sentiment respingător al sclaviei, a trăi după cum ți se poruncește, în turma nedefinită. De fapt, și la nivelul superior intelectualii erau supuși poruncilor, dar acestea erau mai subtile, neafectînd
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
viziune despre lume. Desigur că și povestea credibilității operei, așa cum a fost (s)pusă de autorul-demiurg (Dumas, în ocurență) ține tot de oglindire. Însă acum vorbim despre oglindă, obiect fizic și metaforă palpabilă, al cărei referent-cu-mii-de-forme ne reflectă (și ne îndeamnă la reflecții) infinit, pe fiecare dintre noi, în viață. În viață și nu tocmai. Sau nu chiar. Fiindcă exact în momentul în care dublul discursiv al lui Dumas concepe și verbalizează o îndoială cu privire la statutu-i de om viu, fix în
Chipul, moartea si oglinda by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17186_a_18511]
-
spatla (Spinul dintre omoplați). Spinul reprezintă meseria de scriitor. Încerc să deduc motivația de a scrie pentru unii dintre cei mai reprezentativi autori romanși: G.G. Muoth, G.A. Huonder, P. Placi a Spescha, P. Lansel și alții. Ce i-a îndemnat să scrie și în ce scop. În fine, am și un volum de schițe cu tematică variată, vreo 70 de "short stories", intitulat Sulla sulada (Pe pavaj). Și proiecte de viitor? Nu am prea multe proiecte în minte, trebuie să
Gion Deplazes: Romanșa îmi venea din stomac by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17236_a_18561]
-
la Biblioteca Academiei, unde îmi făceam veacul. Cînd i-am spus că vreau să scriu o carte despre junimism s-a bucurat (nu mai eram librar, ci redactor la o revistă a A.S.E., încadrat fiind ca bibliotecar) și mă tot îndemna. Curînd, prin 1963 sau 1964, după articolul curajos al prof. Liviu Rusu despre Maiorescu, a scris și Paul Georgescu un studiu temeinic și de amplitudine despre opera întemeietorului Junimii, care m-au ajutat mult în studiul meu (mai ales la
Paul Georgescu epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17230_a_18555]
-
22", profesorul Livius Ciocârlie lansează intelectualilor și societății civile un mesaj pe cât de necesar, pe atât de tulburător. Constatând ascensiunea fără precedent a stângii demagogice, a neocomuniștilor și naționaliștilor care au ruinat, între 1990 și 1996, țara, dl. Ciocârlie îi îndeamnă pe cei care, după victoria C.D.R., au pus condeiul în cui să-și facă din nou auzită vocea. Evident, în sprijinul ideilor democratice care au continuat să rămână, chiar după 1996, o pură și utopică speranță. Nu am nici cea
Fakiri și vizitii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17276_a_18601]
-
mult, Aristotel, asemeni unui personaj baroc, își compune viața ca un spectacol exemplar, scriindu-și, de fapt, propria hagiografie și propria moarte: Singurul om realmente liber este cel care nu posedă nimic. În prezența acestor moaște, ale mele, cine a îndemnat mintea Voastră să-mi cerceteze viața?" Într-adevăr, trupul în stare de descompunere din scena răstignirii devine un trup sfînt, eliberat prin scriitură de materialitate ("plutește prin căsoaie"), un trup "blagoslovit", acoperit cu răni sfinte: "ăia din sat l-or
O meditație pentru zilele noastre by Roxana Pană-Oltean () [Corola-journal/Journalistic/17279_a_18604]
-
da, accept, să fiu obraznic, voios și activ, ca toți turiștii ce năpădesc Cetatea eternă. Astfel, încît, în ziua aceea nu mai intrasem singur în bazilica San-Giovani in Laterano. La Giotto, mă oprisem ca de obicei; iar V., grăbit, mă îndemnase să trecem mai departe spre cabinele de spovedit de care îi vorbisem. Nu voia Giotto. Dar e Giotto și trebuie să vezi Giotto!, ești poet! Nega violent, scuturînd din cap și mi-a spus grăbit că Giotto nu există; și
Penitenciario by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17307_a_18632]