1,549 matches
-
e cazul însă să devenim melodramatici. La drept vorbind, „masochismul” nostru nu durea prea tare, căci în viziunea noastră de copile naive aveam de toate. Nu ne lipsea nimic. Chiar dacă n-aveam dulciurile sofisticate ale capitaliștilor, punctam cu vârf și-ndesat cu bucate neaoșe, preparate după rețetele din bătrâni, fără mofturi, dar inegalabile până astăzi. Nu țin minte să fi simțit vreodată în copilărie gheara foamei înfigându-mi-se în gât. Degeaba încerc să lămuresc în stânga și-n dreapta că nu
ALLES GUTE KOMMT VON OBEN de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368994_a_370323]
-
și sălbăticiunile, nu se mai deslușeau decât răzlețe și ca suind din adâncuri, urletele haitei de lupi. Dar preț de un zbor de corb doar, dincolo de spinarea ascuțită a crevasei și luând în răspăr crivățul, câteva pâlcuri cu jnepeniș își îndesau cetina printre pietrele crescute acolo, direct pe 9 acoperișul pământului. Între rocile acelea se prăbușise, apoi ... se ridicase și dansase ca să nu moară înghețată femeia cu pletele-i negre resfirate în vânt și pleoape vinete sub sprâncenele în forma a
FRAGMENT DE ROMAN, FEMEIE IN FATA LUI DUMNEZEU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370866_a_372195]
-
tine. Cât a tras de el maică-sa să se însoare! „Hai, Costică, mamă, însoară-te ca să am și eu timp să țin nepotul în brațe! Dar el scotea pipa din buzunarul de la piept - avea un buzunar mare la rubașcă - îndesa tutunul și apoi se apleca să ia un tăciune subțire din vatră și o aprindea tacticos. „D-apoi mamă, ca mâine m-oi însura, vezi să fii numa' pregătită. Să primești nora.” Mâine s-a făcut poimâne, săptamâna viitoare s-
UN GRĂDINAR ŞI O FLOARE ÎNTRE FLORI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370916_a_372245]
-
în drumul meu. - Unde mergi? - În capitală, sunt vatman, adică șofer pe tramvai, știi... Vasilica căscă ochii. Vatman. Nu mai auzise cuvântul acesta niciodată. Părea ceva foarte important. - Aș merge și eu în capitală, suspină ea în timp ce-și îndesa în gură o bucată rumenă, acoperită bine cu muștar. - Ai pe cineva acolo, întrebă el amabil? Vasilica dădu din cap. Nu avea pe nimeni. El zâmbi din nou și începu să-i povestească despre capitală, despre străzi, despre magazine, despre
VASILICA de MIHAELA RAŞCU în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370971_a_372300]
-
în acest domeniu. Cu șpagă orice este posibil! Iar postul era mult mai profitabil, în primul rând pentru că era o disciplină nou introdusă în planul de învățământ și trebuiau angajate noi persoane, care doreau să-și plăteau cu vârf și îndesat posturile de profesori. În plus mai existau și preoții, împreună cu soțiile lor, care și aveau de unde să dea mită. Doreau și ei săracii să-și întregească veniturile, cu banii luați pe niște ore în învățământ! Așa că Radu se îmbogăți rapid
“CURBA DESTINELOR” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369801_a_371130]
-
anii la muncă Și Decebal rege cugetă o poruncă Să-i știți referință! Ce primitivi eram când ne-am pornit spre voi! În dragoste și-n pumni aveam toată tăria; Așa-am plecat la drum, dar, vezi, neomenia Ne-a-ndesat spinările cu câini de boieroi, Ne-a aplecat privirea călcând-o în noroi Cu toată mârșăvia! Ne-am zvârcolit în săbii cu tărie Pentr-o lumină veșnică și clară, Și inimi mari arzând în beznă seculară Am strâns cu îndrăzneală
CĂLĂTORIND NOCTURN PRINTR-O LUME de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1673 din 31 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370315_a_371644]
-
anii la muncă Și Decebal rege cugetă o poruncă Să-i știți referință! Ce primitivi eram când ne-am pornit spre voi! În dragoste și-n pumni aveam toată tăria; Așa-am plecat la drum, dar vezi, neomenia Ne-a-ndesat spinările cu câini de boieroi, Ne-a aplecat privirea călcând-o în noroi Cu toată mârșăvia! Ne-am zvârcolit în săbii cu tărie Pentr-o lumină veșnică și clară, Și inimi mari arzând în beznă seculară Am strâns cu îndrăzneală
VENIM DE UNDEVA ȘI MERGEM NICĂIERI ?! de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370453_a_371782]
-
apoi „tâlhar la drumul mare“ și, în ultimă instanță, ucigașul avarei mătuși, sufocând-o cu bancnotele - «șapte sute de mii» (p. 38) - din soioasa pungă, care-și pierduseră valoarea după reforma monetară: « - Na, bani, na ! Să te saturi odată ! Și-i îndesă hârtiile în gură. Vronea horcăi slab, tot mai slab, apoi se stinse, ca și când n-ar fi fost. Ion Vasilici fugi, uitând să-i aprindă lumânarea» (p. 39). (4) În Doi oameni răi (pp. 40 - 60), „descumpănitul“ cu carnet de membru
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
paralelipiped cu dimensiunile scrise și pe biletul de îmbarcare. Eram convins că nu va intra, așa că am mai scos câte ceva din geantă, cu intenția de a mă îmbrăca la o adică cu acele obiecte. În sfârșit am scăpat și am îndesat cam chinuit geanta în șablon și după ce m-a lăsat să trec, am repus la loc obiectele scoase și ținute pe un calorifer din sala de tranzit. Românul, tot român, trebuie să se descurce în toate situațiile întâmpinate, dacă vrea
FESTIVALUL FLORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370753_a_372082]
-
introduce în orizontul meu pe cei pe care nici măcar nu-i flutură gândul că un spirit deschis ASCULTĂ și CUNOAȘTE tot ce poate exista într-un domeniu pentru a-și face o opinie PERSONALĂ. Nu cea pe care i-o îndeasă pe gât alții, sufocată de ignoranță. Cei care, cu cât cunosc mai puțin, cu atât emit judecăți mai categorice. La fel, sau mai ales în Politica din România. Dacă nu faci ca mine, ... Citește mai mult Pentru a lămuri nelămuriții
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369563_a_370892]
-
introduce în orizontul meu pe cei pe care nici măcar nu-i flutură gândul că un spirit deschis ASCULTĂ și CUNOAȘTE tot ce poate exista într-un domeniu pentru a-și face o opinie PERSONALĂ. Nu cea pe care i-o îndeasă pe gât alții, sufocată de ignoranță. Cei care, cu cât cunosc mai puțin, cu atât emit judecăți mai categorice. La fel, sau mai ales în Politica din România. Dacă nu faci ca mine, ...
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369563_a_370892]
-
introduce în orizontul meu pe cei pe care nici macar nu-i flutură gândul că un spirit deschis ASCULTA și CUNOAȘTE tot ce poate exista într-un domeniu pentru a-și face o opinie PERSONALĂ. Nu cea pe care i-o îndeasă pe gât alții, sufocata de ignoranța. Cei care, cu cat cunosc mai putin, cu atat emit judecați mai categorice. La fel, sau mai ales în Politica din România. Dacă nu faci ca mine, esti dușmanul meu, cel care nu acceptă
COGITO ERGO SUM (2): DE LA VORBĂ LA FAPTĂ de MIHAELA MIHAI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369540_a_370869]
-
Gata, a venit momentul să arătăm că suntem oameni serioși și asumați până la capăt, maturi duhovnicește. Acum asta ni se cere, vremurile ne somează, ele ne scot din bârlogul conștiinței ațipite. Timpul nu mai are răbdare cu noi, ne-a îndesat pe gâtlejul său îngust. La celălalt capăt, neantul, vidul. Este timpul să răscumpărăm greșelile. Este timpul să ne apărăm Biserica. Este timpul să stăm alături de ierarhii noștri, de preoți, de călugări. Dar nu de anumiți ierarhi, nu de anumiți preoți
ACUM ESTE VREMEA ALEGERII, A CERNERII ŞI A DISCERNERII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369716_a_371045]
-
neliniști de o zi, cel mult două, totul reintră în făgașul obișnuit. Oamenii au înțeles că a venit vremea să se îmbrace mai gros, ca de omăt mare. Și-au scos din magazie săniile ca pentru vreme de zăpadă. Își îndesară mai tare cușmele de miel pe cap, își puseseră pe spinare câte un cojoc de oaie, gros și călduros. Nu după mult timp, luându-se cu munca, vor năduși, își vor da jos cojoacele și vor munci doar în flanele
CASA PĂDURARULUI (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362661_a_363990]
-
de fân pentru cerbi și căprioare din acea poiană de la marginea pădurii. Pe culmea muntelui, vântul încă sufla cu putere, împrăștiind zăpada pufoasă de pe ramurile brazilor. Crivățul chiar se înteți când el ajunsese în poiana de pe coama muntelui, așa că își îndesă vârtos căciula pe cap. Porni vitejește prin zăpezile mari din poiană. Vedea peste tot urme de pași de căprioare, care se hrăniseră din belșug dintr-o claie de fân, smotocită de sălbăticiuni, anume clădită acolo pentru cerbi și căprioare. Alături
CASA PĂDURARULUI (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362661_a_363990]
-
MINȚII? Autor: Aga Lucia Selenity Publicat în: Ediția nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului A doua zi, Inu își luă la școală noul prieten. Nu se putea dezlipi de lângă el. Îi făcu de acasă instructajul și îl îndesă în rucsac. Orele trecură foarte greu, Sharp se tot zvârcolea prin rucsac, iar Inu tot încerca să îl acopere agitându-se și el pe scaun. Daniel începu să își privească prietenul cu suspiciune. - Ce ai, frate? îl întrebă el la
SHARP, O ÎNTRUCHIPARE A MINŢII? de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353308_a_354637]
-
că așa e bine, să-și vadă locurile doar, apoi să se întoarcă sub munte, la familie și la oi. Îl însoțea tovarășul său credincios, un câine ciobănesc, aciuit pe lângă el de mic. Ducea în spinare o traistă în care îndesase un dolman și două azime cât roata carului. Nu uitase nici pe celălalt tovarăș, fluierul, înfipt în brâul negru ce-i strângea mijlocul. Avea portul ungurenesc: ițari albi, cămașa lungă până la genunchi, strânsă în betele negre, era încălțat cu opinci
CÂINE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353420_a_354749]
-
Suntem contemporanii unei generații trăitoare sub pasiunea dilatării la limita maximă a răului, fără viziuni de evitare, reacții de apărare și alternative. De o viață, tenorul Vasile Moldoveanu a ridicat în slavă scenele lirice ale lumii, în timp ce ale noastre erau îndesate de manifestările de masă ale „Cântării României”, dar nu e altceva mai dramatic decât faptul că nu se schimbă considerabil situația nici azi, când parcă începem să constatăm că sunt și mai obscure, chiar necivilizate, multe evenimente publice, prezentate ca
MUZICA ROMÂNESCĂ, ISTORIE CU PAGINI IROSITE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352798_a_354127]
-
azi care te duc repede oriunde. Ne-am dat mai întâi întâlnire în Gara Progresul, unde venise familia cumnatului cu copii și cu bagaje. După o scurtă consfătuire strategică în gară am decis să luăm vreo zece pâini, le-am îndesat într-o geantă, nu știam dacă cei din inima Bărăganului vor avea pâine. Altceva decât pâine n-aveai ce cumpăra din București, magazinele ceaușiste erau goale. Spun minciuni, în galantare mai erau niște „adidași” de porc, mândria țării Am urcat
LINIŞTEA DE CERNOBÂL (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353875_a_355204]
-
care face indubitabil parte. „Ființa inteligentă a omului, redusă la rolul unui șurub de mașină (...).”, scrie Mihai Eminescu, și poate nici măcar la atât... Viitorul va demonstra poate prea curând acest lucru, dacă nu a făcut-o deja cu vârf și îndesat contemporaneitatea. Cea care îmi face semn, uneori, în tăcere, ca o atingere lină de pasăre căzută la pământ, e, singură, tristețea. Aceea de a locui între granițele unui teritoriu matern pentru a ajunge să privești zilnic inșii posedați de un
LUMEA POLITICĂ ŞI IŢELE EI MURDARE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 705 din 05 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/353015_a_354344]
-
timp doi dintre soldații noștri l-au luat pe sus pe acest om și l-au adus în fața condamnatului care abia își mai trăgea sufletul. Cineva i-a luat coroana de spini care îi căzuse de pe frunte și i-a îndesat-o pe capul însângerat. ,,Ridică-te acum împăratul iudeilor ! i-a spus mulțimea în batjocură. El însă n-a spus nimic, ci i-a privit pe toți rotindu-și încet capul, probabil ca să-i vadă pe ai lui, însă aceștia
PRIMUL FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1184 din 29 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353531_a_354860]
-
cu fața în sus. Apoi îl despică cu un bisturiu, extrase organele interne și oasele, până rămase pielea ca un balon dezumflat. După care omulețul scoase din aceleași buzunare teancuri de dolari, în bancnote mari și verzi, pe care le îndesă în piele până când Patronul își recăpătă forma inițială. În final îl cusu cu mare grijă. - Gata, e plin de bani. Cine urmează ? Savantul și Pilotul, încremeniți, nu scoaseră o vorbă. Omulețul își îndreptă privirile către Savant. Acesta se gândi, plin
ÎNTÂLNIRE DE GRADUL ZERO de DAN NOREA în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354092_a_355421]
-
perpetuu pe tărâmurile istorice ale românilor din jurul României, profesorului dr. Vasile Șoimaru, care merita pe deplin Ordinul Republicii - și prin ceea ce crede el ca n-a împlinit, dar mai ales pentru ce cred mulți că a împlinit cu vârf și îndesat pentru redeșteptarea Neamului. Referință Bibliografică: LA MULȚI ANI, BASARABIA, DE ZIUA INDEPENDENȚEI! DAR ADEVĂRATA TA INDEPENDENȚĂ E ÎN SÂNUL ȚĂRII-MAMĂ - SUNT ȘI EU ÎN CETATE (IV) / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1335, Anul IV, 27 august 2014
LA MULŢI ANI, BASARABIA, DE ZIUA INDEPENDENŢEI! DAR ADEVĂRATA TA INDEPENDENŢĂ E ÎN SÂNUL ŢĂRII-MAMĂ [Corola-blog/BlogPost/357329_a_358658]
-
unde unchiul, împreună cu un vecin conversau, în zilele de vizită: “Erau într-o complementaritate naturală, trăiau evenimentul dialogului cu eleganță burgheză. Pe atunci, cafeaua naturală era rarisimă, și mătușa mea număra boabele de cafea prospăt prăjită, în palmă, apoi le îndesa în râșniță și toată casa aceea frumoasă mirosea a bunăstare, a fericire domestică, deși știam cu toții că dincolo de pereții tapetați cu mătase veche, era orașul muncitoresc, erau cozile la pâine neagră. Niciodată nu i-am auzit să bârfească sau să
CARTEA CU COPERŢI DE STICLĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357188_a_358517]
-
Sună telemobilul Stângaciului. Bagă mâna în buzunar și scoțând aparatul îi cade și grămadă de bani strânși din cerșit) Stângaciul: Blestemaților! Altă treabă n-ați avut decât să cădeți... (se apleacă și cu greutate îi strânge grămadă după care îi îndeasă în același buzunar) ...Da! ... Sunt în capelă, nevasta ... Sigur ... Vin imediat! Dreptaciul: (mirat) De unde atâția bani? Stângaciul: (grăbit, în drum spre ușa) De la călătorii milostivi ... Iese trântind ușa după el) *** Scenă 6. (Rămas singur în scenă, Dreptaciul se pune în
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A PATRA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357293_a_358622]