650 matches
-
granulație mai mare suportând, cel puțin temporar, greutatea digului, debitele care intră în incintă sunt de obicei mult mai însemnate decât capacitatea sistemelor de evacuare a apei din incintă, și astfel duc la inundarea incintei. Asemenea accidente sunt frecvente la îndiguirile din văile Crișurilor, atât în România, cât și în Ungaria. În cazul în care există pericole de sufozie, în timpul viiturilor este necesară urmărirea atentă a situației din incintele îndiguite. În cazul în care se constată existența unor izvoare puternice pe sub
Dig () [Corola-website/Science/302590_a_303919]
-
care au necesitat evacuarea totală a orașului. (Efectele digurilor sunt discutate în continuare în articolul Effect of Hurricane Katrina on New Orleans). Primele diguri au fost construite cu peste 3,000 în urmă in Egiptul antic, unde un sistem de îndiguire a fost construit în lungul fluviului Nil pe o lungime de aproape 1.000km, din zona orașului actual Assuan până în Delta Nilului pe malul Mării Mediterane. Civilizațiile din Mesopotamia și din China au construit de asemenea mari sisteme de îndiguire
Dig () [Corola-website/Science/302590_a_303919]
-
îndiguire a fost construit în lungul fluviului Nil pe o lungime de aproape 1.000km, din zona orașului actual Assuan până în Delta Nilului pe malul Mării Mediterane. Civilizațiile din Mesopotamia și din China au construit de asemenea mari sisteme de îndiguire. Deoarece siguranța unui dig este determinată de punctul cel mai slab al digului, înălțimea și standarderele de construcții trebuie să fie aceleași pe toată lungimea digului. Unii specialiști au susținut argumentul că această cerință necesită o autoritate guvernamentală care să
Dig () [Corola-website/Science/302590_a_303919]
-
Egiptul predinastic Egypt când guvernanța era mult mai puțin centralizată. În vremurile moderne sisteme importante de înciduire există în lungul râurilor Mississippi and Sacramento din Statele Unite și pe râurile Po, Rin, Meuse, Loire, Vistula, și Dunărea în Europa. Sistemul de îndiguire al râului Mississippi constituie unul din cele mai mari sisteme de pe glob. El cuprinde peste 5,600 km de diguri care se întind pe o lungime de 1,600 km în lungul râului Mississippi, de la Cape Girardeau, Missouri până la Delta
Dig () [Corola-website/Science/302590_a_303919]
-
întindeau pe o lungime de 80 km. La sfârșitul anilor 1980, ele ajunseseră în stadiul lor actual și aveau o înălțime medie de 7.0 m. Unele diguri ale râului Mississippi au o înălțime de 15.0 m, Sistemul de îndiguiri al râului Mississippi include și unele din cele mai lungi tronsoane de diguri continue de pe lume. Astfel, digul care pornește spre sud de la Pine Bluff, Arkansas are o lungime de 610 km). Capacitatea râurilor de a transporta aluviuni variază în
Dig () [Corola-website/Science/302590_a_303919]
-
grindurile Chituc și Perișor prin care s-a constituit limanul Sinoe și s-a lărgit peninsula dintre Razim și mare. În perioada comunistă limanele Dobrogene au suferit mari transformări artificiale, nu totdeauna bine chibzuite, de exmplu prin închiderea portițelor și îndiguirea limanelor, ceeace a produs eutrofizarea apelor, dispariția zonelor de reproducere ale peștilor și prăbușirea productivității naturale halieutice. Limanul Razim (415 km², adâncimea maximă 2,8 m) este legat de limanele Golovița și Zmeica, precum și de lacurile Babadag, Tauc și Topraichioi
Limanele dobrogene () [Corola-website/Science/327426_a_328755]
-
zăpezilor. Cea mai mare parte a anului este fără apă, dar în timpul viiturilor alimentează din belșug cu apă bălțile și mlaștinile ce se întind în hotarul localității Mihăieni. În hotarul Unimătului posibilitățile de inundație au fost ridicate dar lucrările de îndiguiri și desecări făcute în lunca Eriului au redat agriculturii întinse terenuri agricole. Răspândirea vegetației și faunei este strâns legată de climă și relief. Vegetația este arborescentă și în păduri este reprezentată prin stejar, carpen, frasin, plop, jugastru, cer și altele
Comuna Acâș, Satu Mare () [Corola-website/Science/310723_a_312052]
-
scurgerea salubră pe Dâmbovița în București. Derivația Dâmbovița - Argeș a intrat în funcțiune în 1984. În afară de nodurile hidrotehnice și diferitele lucrări de derivație, pentru combaterea inundațiilor pe Dâmbovița, în aval de lacul de acumulare Văcărești au fost executate lucrări de îndiguire a Dâmboviței până la Conțești, adică până în zona controlată de lucrările de derivație din zona Brezoaiele. Schema de amenajare a lui Paul Solacolu mai prevedea și executarea lucrărilor de îndiguire și regularizare pe râul Ciorogârla, a cărei albie naturală nu are
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
aval de lacul de acumulare Văcărești au fost executate lucrări de îndiguire a Dâmboviței până la Conțești, adică până în zona controlată de lucrările de derivație din zona Brezoaiele. Schema de amenajare a lui Paul Solacolu mai prevedea și executarea lucrărilor de îndiguire și regularizare pe râul Ciorogârla, a cărei albie naturală nu are capacitatea de evacuare a viiturilor Dâmboviței. Nici aceste lucrări, nici mărirea capacității de descărcare a podului de cale ferată de la Conțești nu au fost însă executate până în prezent. Cu
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
bazinului Crișurilor era mult diferit de cel al Argeșului. Cu excepția municipiului Oradea bazinul nu avea mari aglomerații urbane. Pe de altă parte problemele de inundații și de exces de umiditate aveau o pondere deosebită; ele determinaseră realizarea unor lucrări de îndiguire și de desecare încă înainte de primul război mondial. Era însă necesară aducerea lor la standarde moderne și ridicarea gradului lor de siguranță. Din punct de vedere al potențialului hidroenergetic, singurul subbazin care prezenta interes era cel al Crișului Repede, unde
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
combaterea inundațiilor și protecția calității apelor. A efectuat cercetări în domeniul gospodăririi apelor având contribuții esențiale în aplicarea modelării matematice și a calculelor de eficiență economică în acest domeniu. De asemenea a predat cursul de gospodărire a apelor și de îndiguiri și regularizări la Facultatea de Îmbunătățiri Funciare a Institutului Agronomic Nicolae Bălcescu. A părăsit România în 1982 lucrând în calitate de consilier șef al Secretariatului Națiunilor Unite, coordonând proiecte în India, Bangladesh, Ciad, Nigeria, Senegal și diferite alte țări. După pensionarea sa
Andrei Filotti () [Corola-website/Science/306352_a_307681]
-
În calitate de consilier, el a definit orientările generale ale secției și planul de lucru pentru primii ani de activitate. În paralel cu activitatea de proiectare, în anul 1971, Andrei Filotti a fost numit asistent al Prof. Ion Teodorescu la Catedra de Îndiguiri și Regularizări de albii și gospodărire a apelor a Facultății de Îmbunătățiri Funciare din cadrul Institutului Agronomic Nicolae Bălcescu. În anul următor, după transferul lui Ion Teodorescu la Institutul de Construcții, Andrei Filotti a preluat catedra, predând cursul de Îndiguiri și
Andrei Filotti () [Corola-website/Science/306352_a_307681]
-
de Îndiguiri și Regularizări de albii și gospodărire a apelor a Facultății de Îmbunătățiri Funciare din cadrul Institutului Agronomic Nicolae Bălcescu. În anul următor, după transferul lui Ion Teodorescu la Institutul de Construcții, Andrei Filotti a preluat catedra, predând cursul de Îndiguiri și regularizări de albii, precum și cursul de Gospodărirea Apelor. Acesta a fost primul curs de gospodărire a apelor dintr-un institut de învățământ superior din România. În anii următori, Andrei Filotti și-a publicat cele două cursuri. Andrei Filotti și-
Andrei Filotti () [Corola-website/Science/306352_a_307681]
-
Andrei Filotti a căutat să definească obiectivele programului, astfel încât să îl transforme dintr-un program de asistență umanitară într-un program integrat de asistență pentru dezvoltare. Obiectivele programului au fost definite ca fiind următoarele: Pe lângă lucrările de terasamente, sistemele de îndiguiri sau de irigații și desecare mai necesitau și reconstrucții sau construcții hidrotehnice noi, în general stăvilare și stații de pompare, care nu puteau fi efectuate exclusiv cu muncă manuală. Andrei Filotti s-a opus obținerii fondurilor necesare prin monetizarea resurselor
Andrei Filotti () [Corola-website/Science/306352_a_307681]
-
Primele încercări de concepere a unor lucrări hidrotehnice de ansamblu au fost proiecte întocmite cu mijloace proprii de diferiți ingineri români. Dintre acestea se pot menționa studiile pentru îndiguirea luncii Dunării ale Prof. Anghel Saligny și studiile unui canal magistral din Siret pentru irigarea Bărăganului al Prof. Alexandru Davidescu. Deși aceste studii nu se ocupau de problemele de ansamblu ale unor bazine hidrografice, prin mărimea teritoriilor studiate și prin
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
negocieri ulterioare cu celelalte țări riverane. În același timp planul de amenajare cuprindea propuneri de realizare a unui ansamblu de lucrări de gospodărire a apelor în principal: Pentru protecția împotriva inundațiilor, planul de amenajare preconiza un ansamblu de lucrări de îndiguire, corelate cu lacuri pentru reținerea debitelor de viitură și. în unele cazuri. derivații care să conducă debitele de viitură în zone în care nu provocau pagube. În același timp, planul de amenajare preconiza măsuri de sistematizare a luncilor inundabile, evitându
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
Institutul de proiectări și-a schimbat denumirea în Institutul de Proiectări pentru Îmbunătățiri Funciare și Gospodărirea Apelor (ISPIFGA). Secția de gospodărire a apelor și-a menținut existența și activitatea. Lucrările de îmbunătățiri funciare, în principal lucrări de irigații și de îndiguiri, aveau și ele nevoie de studii de gospodărire a apelor, iar secția de gospodărire a apelor a continuat să se dezvolte. Dintre lucrările de gospodărire importante de gospodărire a apelor executate în această perioadă trebuie relevată îndiguirea luncii inundabile a
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
irigații și de îndiguiri, aveau și ele nevoie de studii de gospodărire a apelor, iar secția de gospodărire a apelor a continuat să se dezvolte. Dintre lucrările de gospodărire importante de gospodărire a apelor executate în această perioadă trebuie relevată îndiguirea luncii inundabile a Dunării. Dintre diferitele variante de indiguire studiate s-a adoptat varianta cea mai radicală, care scotea de sub inundații suprafața cea mai mare de teren posibilă. Din incintele îndiguite s-au eliminat toate celelalte folosințe, desecându-se toate bălțile
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
sistemelor hidroenergetice de pe râurile Lotru și Sebeș. De asemenea pentru satisfacerea cerințelor de apă din zona carboniferă din Oltenia, s-au executare importante lucrări de amenajare în bazinul Jiu, cu lacurile de acumulare Valea de Pești, Sadu-Gorj și Rovinari precum și îndiguirea luncii Jiului. După inundațiile catastrofale din 1970, organele de conducere ale statului au ajuns la concluzia că desființarea fostului Comitet de Stat al Apelor fusese o greșeală. Drept urmare, în 1971 a fost înființat Consiliul Național al Apelor (CNA), președinte al
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
hidroenergetic de Ministerul Energiei Electrice, studiile de gospodărire a apelor și încadrarea în planurile de amenajare fiind asigurate de ICPGA. Ca urmare a inundațiilor din 1970 s-a pus un accent mai mare pe lucrările de combatere a inundațiilor, prin îndiguiri pe principalele râuri interioare printre care Someș, Crișuri, Mureș, Argeș. Ialomița, Bârlad și Prut. Pe lângă îndiguiri, în multe bazine, printre care cel al Târnavelor și bazinul Timiș-Bega s-au executat poldere de atenuare a viiturilor. Pentru producția de energie s-
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
fiind asigurate de ICPGA. Ca urmare a inundațiilor din 1970 s-a pus un accent mai mare pe lucrările de combatere a inundațiilor, prin îndiguiri pe principalele râuri interioare printre care Someș, Crișuri, Mureș, Argeș. Ialomița, Bârlad și Prut. Pe lângă îndiguiri, în multe bazine, printre care cel al Târnavelor și bazinul Timiș-Bega s-au executat poldere de atenuare a viiturilor. Pentru producția de energie s-a realizat barajul Porțile de Fier pe Dunăre și a început amenajarea hidroenergetică a Oltului în
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
teritoriului, de creere a unor zone de protecție a lacurilor de acumulare, de rezervare a amplasamentelor au fost abandonate. Drept rezultat, obiective industriale și noi cartiere ale orașelor au fost amplasate în luncile inundabile, greu de protejat prin lucrări de îndiguire. Calitatea apelor a fost neglijată, deoarece stațiile de epurare erau de resortul diferitelor ministere, care le considerau de importanță secundară, fiind neproductive. Economisirea apei, pe care planul de amenajare o considerase o priortate având în vedere situația geografică a țării
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
formându-se mlaștini și lacuri. Cele mai importante lacuri ale județului sunt: lacul Mostiștea (parte a salbei de lacuri Mostiștea), lacul Gălățui și lacul Călărași (în prezent rămânând doar o mică parte din vechea suprafață a lacului în urma desecărilor și îndiguirilor). Principalele centre economico-sociale ale județului sunt: Călărașiul (cel mai mare centru financiar, social, cultural și administrativ din județ), Oltenița și Lehliu Gară. Economia călărășeană a suferit un regres între 1989 și 2000 datorită falimentului a două mari unități industriale ale
Județul Călărași () [Corola-website/Science/296654_a_297983]
-
râul Olănești; lunca să este foarte îngustă, de formație aluvionara și este folosită pentru cultivarea legumelor și porumbului. Deoarece în timpul ploilor de primăvară și toamnă aducea multă viitura și se revarsă, cursul râului Olănești a fost regularizat prin lucrări de îndiguire, iar pe teritoriul comunei vecine - Vlădești pe cursul sau a fost construit un baraj în spatele căruia s-a format un lac de acumulare. Relieful comunei Păușești-Măglași este brăzdat de multe viai. În satul Valea Cheii, în partea de vest a
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
ascensional, putând furniza debite considerabile (8,3-11 l/s). Strate acvifere freatice cu debite importante apar în depozitele grosiere din lunca și terasa Călărași. Este de reținut faptul că relieful actual din luncă a suferit modificări profunde datorită intervenției antropice: îndiguire în mai multe etape, desecări, realizarea de canale de irigații, a canalului navigabil ce deservește S.C.TENARIS - DONASID S.A., rectificarea zonei Gura Borcei, amenajarea lacului de agrement de la gura de vărsare a Jirlăului, etc. O altă sursă naturală a municipiului
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]