553 matches
-
Începând de la ora 11, la Patriarhie, se desfășoară ceremonia de înhumare a patriarhului Miron Cristea. După ora 11, au sosit regele Carol al II-lea și Mihai. În jurul orei 12, sicriul - urmat de Carol al II-lea, Mihai și asistența îndoliată - a fost purtat în jurul Bisericii Patriarhiei, oprit de patru ori pentru oficierea ritualului. Apoi sicriul a fost coborât în cripta din biserică. Sâmbătă, 18 martie. Mihai îl însoțește pe tatăl său și pe Duduia, „la masă la Gherghița spre a
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
iarna, se agățau de sănii ca de ultima speranță, dar vizitii le desprindeau mâinile lăsându-i să se rostogolească în zăpadă. Dar, ca și în alte situații similare, am învins. Mai târziu am rămas trei din patru frați, părinții rămânând îndoliați o viață. După ani, a venit vremea să mă desprind de familie, plecând tocmai în Bacău unde eram tot străină și singură. M-am străduit să fiu o elevă bună la învățătură. Timpul a trecut, “urcușul” a fost anevoios, dar
LACRIMI. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Aglaia Chiribău () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1676]
-
nu-l poate opri. Tatăl său poate fi mândru de el, suspină el. Soția lui nu-i dăruise nici un urmaș și el se Întreba deseori la ce slujeau lăzile cu scuzi de argint din mândrul său palazzo de lângă Marele Canal. Îndoliat, părintele Bernhard era descumpănit de Întâmplă rile ultimelor zile, totuși Îl primi de Îndată pe tânărul ve ne țian. Considera că e de datoria lui să-i Întâmpine pe numeroșii oaspeți care soseau Întruna la castel, pentru a-i transmite
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
bun de la mama mea. Ești tare cumsecade, măi fimeai, și văd că ai mare credință în Dumnezeu. Mama a coborât în bordei. Babica era îmbrăcată toată în negru, pierdută în rochia largă, având fața aproape ascunsă în baticul mare și îndoliat, cu ciucuri mulți și grei. Stătea cuminte pe așternutul de paie, peste care era pusă o doagă (pătură) roșie. Alături, în absența florilor, era un mănunchi de paie de grâu, frumos alcătuit, cu spicele pline de boabe, amintindu-ne locul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
că În climatul nostru mai secetos, norii sunt mai sus. O sumară vizită medicală, ne anunță că suntem liberi pentru debarcare. Pe chei, lume multă, batiste de toate culorile, Îmbrățișări și lacrimi de bucurie, poate și de durere. O familie Îndoliată așteaptă debarcarea unui cetățean, mort de un atac de inimă În timpul voiajului, pe furtună. Cheiul e Împărțit ca o cutie imensă de șah, În pătrate de 10 m², fiecare marcat cu o literă de alfabet. E cea mai rapidă 30
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Timpul - scriau la 17 ianuarie 1932: „Oficiosul guvernului și-a dat duhul. Rușinea presei românești din Bucovina, editată cu banii primăriei Cernăuți și condusă de o nulitate politică Dandanache Costeanu a dispărut. Escrocul Pohoață și cloaca prietenilor primarului a rămas îndoliată. Stârvul Crainicul Bucovinei a fost zvârlit în valea plângerii. E un succes al ziarului nostru. Noi am fost groparii...” 124 Tristă deontologie de breaslă de aceeași profesie... * Redactor responsabil al ziarului a fost George A. Vasiliu, iar redactor veritabil - Alexandru
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
siguranță, iar camerele de televiziune se dovediseră inutile. Existau atât de mulți dușmani fără chip - și din interior, și din exterior - încât nimeni nu mai era sigur împotriva cui luptam sau de ce. Orașele se transformaseră într-un loc al jalei îndoliate, unde viața de zi cu zi era brusc întreruptă de prăbușirea unor baraje de sticlă și oțel și piatră, iar durerea care atingea proporții inimaginabile strivea comunitățile cu o persistență tot mai susținută, reaprinsă de fotocopiile pătate, zdrențuite, ale celor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
mi imaginam un râu uriaș de cenușă curgând invers. La început am fost cuprins de un soi de mirare, dar când am înțeles că nu era legată de nimic în particular, mirarea se dezintegră în teamă. Urmată de o durere îndoliată și de ecourile ascuțite ale unui trecut pe care nu voiam să mi-l amintesc, astfel încât m-am concentrat asupra predicțiilor reverberând în sinea mea, pe care, din cauza naturii lor întunecate, eram nevoit să le ignor. Negarea totală mă salva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
în doliu. Domnul care trecea pe lângă noi, spre laboratoarele catedrei de histologie, pe care l-am bănuit a fi profesor și l-am salutat, s-a oprit și s-a interesat de noi. Când a aflat de soarta colegei Carmen, îndoliată, a rugat-o să-l urmeze. Era Profesorul Țupa. Fata nu avea nici gazdă, nici cămin, era sâmbătă spre seară. A fost invitată să doarmă undeva, într-un laborator, i-au pus un pat; a doua zi o căutau de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
din localitate, fixarea unei plăci comemorative pe fațada casei în care a trăit și a creat, editarea următoarelor volume din jurnalul său, preluarea de către Arhivele județene și crearea unui fond arhivistic Mihai Munteanu cu toate documentele rămase etc. ...Cu sufletul îndoliat, te încredințez, prietene Mihai, că nu te voi uita niciodată, iar chipul și spiritul tău le voi păstra în memoria afectivă ca pe cele mai prețioase odoare. Un poet care nu trebuie uitat Mihai Munteanu Toamna autentică își etalează fără
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
unde trăia de peste 30 de ani. Am scris despre Petre Rado chiar aici, într-un jurnal-countdown care a apărut în numărul din februarie. Pe 19 aprilie ar fi împlinit 61 de ani... Era un om bun. Numărul despre film apare îndoliat, cu un colaborator mai puțin. 15 aprilie. Invitat special : Nikita Mihalkov, pe care-l văd pe Realitatea TV, la 8 dimineața ( !), vorbind relaxat, cu căldură și cu umor despre ce înseamnă să fii Nikita Mihalkov... N-am bifat în schimb
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
miniatural, în balta de lumină. A sunat și portarul a adus o scrisoare a ta, retur de la Paris, adresată lui Cinci, cu mențiunea: retour, non réclamé, délai de garde, expiré. Stă închisă pe masă, cu soarta ei ciudată, de călătoare îndoliată de a nu-și fi împlinit destinul. Apoi la 4, Chirana și adevăratul Curti, cu o nouă neghiobie, propunând să închiriez o cameră lui Gheorghe Rednic!!! M’am reținut, dar aș fi avut o poftă nebună să las palmele să
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
marginea patului ei, chicotind sub așternuturile împărțite cast ș.a.m.d. Noaptea lor de sex e tot o convenție ceva ce trebuie să se întîmple între erou și eroină. întoarcerea lui Emil la locul crimei, la timp ca să întrezărească familia îndoliată a victimei, e o modalitate convențională de a semnala remușcările lui și, concomitent, de a-l umaniza retroactiv pe șmenar (avea o familie). Nici unul dintre lucrurile astea nu e greșit din punct de vedere scenaristic, dar nici unul nu e interesant
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
uimitor, de o prospețime matinală și totodată bolnav, blestemat, că suferința e una și indivizibilă. Că prețul, valoarea ei sunt aceleași, la oameni și animale. Că în vastul ei domeniu nu există trepte, ierarhii. Hecuba e superioară numai prin exprimare îndoliatelor sale surori necuvântătoare. În numele cărora vorbește poetul, sătul s-ar zice de suferința prea guralivă a oamenilor. În comparație cu vaietele acestora, care au asurzit istoria și literatura, ce nobilă pare decrepita vacă așteptându-și cu blândă resemnare cruntul sfârșit, ce demnă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
bine” (foarte bine că l-a părăsit!). „Cum adică foarte bine”, întreabă vădit intrigată una din însoțitoarele lui. Nepăsător, copilul nu mai răspunde însă. El a spus ce a avut de spus. În timp ce mă îndepărtez, depășind micul grup de femei - îndoliate? - și un copil revoltător de bine dispus pe fondul acelui mieunat de pisic orfan, mai am timp s-o aud pe una din ele povestind cum niște copii din bloc, auzind într-o seară un cucurigu autentic, al unui cocoș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
N-a fost casă în care să nu fi intrat. N-a fost nuntă, botez la care să nu ne ducem ba, când era cazul, eram chemați și la câte o înmormântare pentru a aduce cuvinte de alinare pentru sufletele îndoliate. La început bărbații erau cam supărați pentru fudulia mea de a nu merge la băut cu ei dar nu eram “fălos” ci, pur și simplu, mă dăruiam și ne dăruiam școlii și familiei și, în definitiv, munceam pentru obște. * Dar
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
ci doar îngrijorați că „vine altul și o cârmește iarăși spre ruși”. Singura amintire vie despre momentul morții primului șef de stat din viața mea a rămas teribila durere de picioare, fiindcă a trebuit să fac de gardă la portretul îndoliat al Tovarășului. Venirea lui Ceaușescu drept succesor nu m-a dumirit mai mult. Ceea ce-mi reține vaga memorie a acelor timpuri este că în primii doi-trei ani lumea se bucura că n-o ia spre ruși și că e
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
organizațiile secrete și tot felul de teroriști. În mijlocul unui asemenea furnicar deja enervat și zgomotos și în spatele unui cordon de trupe, corpul diplomatic a fost invitat să întîmpine trenul regal în gara Termini, la primele ore ale dimineții. În mijlocul fațadei îndoliate, un baldachin dublat cu hermină, în vîrf avînd coroana regală, marca intrarea în holul stației. Sub bolta de sticlă, liniile și peroanele erau acoperite cu o platformă de scînduri, lăsînd liberă doar linia centrală pe unde trebuia să sosească trenul
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Budapesta. Iugoslavia era clasată printre vecinii dușmani (Legația ei de la Roma era sub supravegherea și protecția permanentă a unui detașament de trupe ce înconjurau palatul Borghese, ca să o apere împotriva manifestărilor "spontane". La Expoziția fascistă de pe Via Nazionale, o sală îndoliată prezenta leii înaripați ai Veneției pentru orașele italiene dalmate, de "sub jugul Belgradului" cu următoarea inscripție: "Cînd va veni carabinierul să ne elibereze?"). Înformațiile noastre secrete concordau în a stabili că, dacă nu pe teritoriul italian (Borgata, Parma?), cu siguranță
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
ca să auzim... Acum e mai complicat. Fiecare aude ce vrea. Tot citind eu despre 11 septembrie și despre ce-a fost să fie după, parcurgând deci zeci de articole semnate de condee iscusite din țară și de peste oceane, despre America îndoliată și despre România deocheată (cele două imagini, nu știu de ce, se dezvoltau reciproc), despre tragedie și despre nihilism, despre scrierile lui Norman Mailer (pardon! voiam să spun Norman Manea) și ale lui Saul Below, trecând prin articolul lui Tony Judt
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
ajunge în societatea creștină la dimeniunile unui arhetip, iar în jurul fondatorilor religiei - figurile sacre, Iisus Christos și Fecioara Maria, sau figurile laice, Constantin I și împărăteasa Elena − se formează o întreagă ideologie cu privire la relația mamă-fiu și la obligația omagierii ei îndoliate. Ceea ce numim astăzi "imaginar creștin" ne apare, în plan simbolic, ca o formă sublimată a vechiului funus imaginarium, o schemă emergentă din el, cu următoarea caracteristică diferențială: în cadrul lui, protagonist absolut este spiritul divin întrupat, însoțit de un întreg cortegiu
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
de acum a prietenului meu. Toate morțile celor dragi pe care le-am experimentat în trecut, întreaga sumă a deceselor ce mi-au răpit oameni în care m-am investit afectiv nu importă pentru raportarea la suferința actuală a prietenului îndoliat, nu contează aici datorită intensității scăzute, șterse de timpul consumt. O moarte trecută nicicând nu va îndurera sufletul atât de mult precum o moarte ce stă să vină. Dramele trecute sunt șterse de brizele uitării pe când cele ale viitorului sunt
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
negreșit și ea va asista la prăbușirea în mormânt a unei ființe apropiate emoțional, ceasul fatal al desprinderii necruțătoare de această ființă urmând să apară inevitabil. Dinspre imaginea morții viitoare a celui drag mie, eu înțeleg, asumâdu-mi profund, drama prietenului îndoliat și știu întru această imagine anticipativă cum este să-ți moară cineva de care te leagă atât de multă ființare. Această siguranță gnoseologică este susținută de adevărul fundamental că nu pot prevedea și deci vizualiza aproximativ niciun fapt din viitorul
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
devreme sau mai târziu, peste mari intervale de timp, inclusiv uitarea numelui lor fiind uitată. Și nimeni nu le va păși hotarul mormântului abandonat prin multitudinea de mereu alte epoci umane. Pe fundalul acestei înțelegeri ce își asumă drama prietenului îndoliat, compasiunea izbucnește precum apele montane se revarsă către fascicole de văi abrupte. Deși eu îmi conștientizez intens propria suferință viitoare legată de pierderea unui apropiat drag mie, de moartea ce stă să vină implacabil asupra lui indiferent care persoană exactă
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
mă ocolește, nu mă vizează deloc. Privind anticipativ la viziunea morții viitoare a respectivului apropiat, eu nu sunt înduioșat de mine drept cel care va suferi trauma în-mormântării unei persoane dragi. Dimpotrivă, întreaga mea compătimire îl vizează doar pe prietenul îndoliat ca și cum aș avea în fața mea o structură sculptată în basorelief, iar drama lui ar ieși cel mai mult în exterioritate, s-ar prelungi cel mai întins spre mine precum o ramură dintr-un arbore al suferinței neconsolate. Așadar, îmi înflorește
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]