1,238 matches
-
ani, volume, studii, articole, note etc., lăsîndu-se impresia că „subiectul” este destul de cunoscut. Încă din 1929, Aureliu Ion Popa nota că „asupra Românilor din America s-a scris destul de mult comparativ cu alte subiecte. Mai În toate cazurile - observa cu Îndreptățire cercetătorul citat - autorii erau vizitatori grăbiți și superficiali ai noului continent, a cărui civilizație nu o cunoșteau. Mai În toate cazurile se substituiau zel și fraze goale patriotice studiului științific al grupului nostru românesc din America. S-a arătat pe
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
obținerea acordului URSS de a intra În războiul contra Japoniei, precum și asigurarea formării Națiunilor Unite. Însă cea mai mare parte a Întrevederilor avea să fie ocupată de problema poloneză, pentru România și Bulgaria rămânînd foarte puțin timp. La Ialta, cu Îndreptățire crede autorul, anglo-americanii nu i-au trădat pe estici. Americanilor li se poate reproșa cel mult că nu au acordat problemelor din Europa de Est o importanță mai mare. Afirmația curentă că la Ialta s-au cedat teritorii este amendată cu tărie
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
zile, din suma de trebuia achitată; această prevedere se aplică și în cazul întîrzierii restituirii garanției pentru ambalajele returnate de beneficiar furnizorului; 6. pentru fiecare zi de refuz nejustificat al plății prețului sau de nerestituire a unei sume încasate, fără îndreptățire, de la data refuzului pînă la data plății, respectiv de la data încasării sumei nedatorate pînă la restituirea acesteia, 0,3 % din valoarea prețului neachitat sau a sumei nerestituite, după caz. Părțile vor putea stabili prin contracte penalități mai mari decît cele
LEGE nr. 3 din 30 martie 1988 privind încheierea şi executarea contractelor economice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106714_a_108043]
-
formare, a negat oportunitatea criticii. Fiind o judecată care se întemeiază pe „pravili”, critica trebuia să fie precedată de apariția unui mare număr de opere, din care să se aleagă modelele de urmat, în numele cărora viitorii critici „judecători” vor avea îndreptățirea să aprecieze valoarea unei lucrări (Asupra traducției lui Omer). Mai apropiată vederilor sale din tinerețe era o atitudine pedagogică, de îndrumare înțelegătoare a talentelor, de stimulare a unei activități constructive. A încurajat în egală măsură scrierile originale și traducerile, ceea ce
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
Petică. Revista, gândită de mentorul ei ca publicație antijunimistă, afișa, cu o superbie mai mult teoretică, un purism programatic - stindard intransigent al artei pure (al „literaturii înalte”) - și se adresa „oamenilor de gust”. Frondei antiburgheze și antifilistinismului li se dădea îndreptățire estetică: Macedonski se voia creatorul unei direcții noi. Prin el, L. își revendica drept tradiție pașoptismul (privit în epocă și chiar mai târziu ca o țintă a criticii junimiste) și opunea pozitivismului junimist atașamentul față de religie. Acuzând Junimea de „germanism
LITERATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287826_a_289155]
-
stilul datat al solemnelor drame romantice, piesa este o succesiune de splendide discursuri, mostre remarcabile de oratorie, care însă țin acțiunea în loc și nu justifică frenetica retezare a capetelor. Mesajul politic rămâne și el ambiguu, scriitorul dorind să acorde egală îndreptățire regalității și republicii: realitatea reprezintă abuzul imperial de putere, libertatea este scopul politicii, moartea însă (în numele unui principiu) strămută discuția din planul politic în cel ontologic. Două trăsături se vor conserva de la începutul la sfârșitul activității literare a lui D.
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
comentarea, într-o ierarhizare ce îi aparține autorului, a celor mai semnificative genuri literare închegate în răstimpul avut în vedere. Trecerea de la structura genologică de sorginte bizantină, practicată și înconjurată de prestigiu în literatura română vreme de câteva secole - cu îndreptățire, căci scrisul românesc este un moștenitor firesc al alcătuirilor spirituale bizantine - la sistemul de genuri și specii constituit în Occident de Renaștere și transportat în Orient de scriitorii barocului echivalează pentru M. - atent în mod constant la sugestiile furnizate de
MAZILU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288075_a_289404]
-
cu scopul de a configura o elocvență creștină și, în consecință, identifică în scriitorii creștini, care s-au format tocmai în spiritul acelei Scripturi, pe primii auctores. De aceea, creștinul nu are de ce să fie educat prin studierea păgânilor. Cu îndreptățire, cercetătorii au insistat asupra acestei noutăți a poziției lui Augustin, amplificată și de faptul că scriitorii creștini înșiși evitaseră și înainte această problemă. E important să observăm însă că Augustin nu vorbește de „retorică păgână” sau „retorică creștină”, ci de
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
propuse și explicate și doctrine fundamentale ale filosofiei augustiniene ce sunt apoi discutate cu metode mai științifice în alte opere (de exemplu, în aceea despre Trinitate), cum ar fi aceea a funcției esențiale a credinței, necesară pentru a înțelege. „Cu îndreptățire câte unul obiectează: «eu trebuie să înțeleg pentru a putea crede»; dar și eu îți răspund cu nu mai puțină îndreptățire, cu vorbele profetului, crede, ca să înțelegi (cf. Is. 7, 9: dacă nu veți crede, nu veți înțelege). Avem dreptate
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
exemplu, în aceea despre Trinitate), cum ar fi aceea a funcției esențiale a credinței, necesară pentru a înțelege. „Cu îndreptățire câte unul obiectează: «eu trebuie să înțeleg pentru a putea crede»; dar și eu îți răspund cu nu mai puțină îndreptățire, cu vorbele profetului, crede, ca să înțelegi (cf. Is. 7, 9: dacă nu veți crede, nu veți înțelege). Avem dreptate amândoi: înțelege, ca să crezi și crede, pentru a înțelege; încearcă să mă înțelegi pe mine acum când îți vorbesc, și crede
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
provocate de imoralitate sau de căderea în greșeala ereziei. Epitaful ereziei nestoriene și al celei pelagiene (Epitaphium Nestorianae et Pelagianae haereseos) dovedește că Prosperus a acceptat condamnările formulate în cadrul conciliului din Efes din 431 în care, cu siguranță fără nici o îndreptățire, nestorianismul era descris ca părinte al pelagianismului. O tematică analoagă are poemul atribuit lui Prosperus și dedicat Soției sale (Poema coniugis ad uxorem). Aici, poetul, după ce descrie în hexametri un tablou apocaliptic al nenorocirilor care loviseră Galia răvășită de invaziile
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
culturale, cu partea de limbă greacă a imperiului, ceea ce dus la reînnoirea cunoștințelor de limbă și literatură grecească. Pentru acest motiv, în unele studii recente (de exemplu în cele datorate lui Pierre Courcelle) s-a putut vorbi cu o anume îndreptățire de o „renaștere teodoriciană” care a avut ca principale centre Roma, Ravenna și Milano. Totuși, în Italia nu se înregistrează o răspândire a culturii pe scară largă, așa cum se întâmplă încă, în aceeași perioadă, în Galia, chiar dacă personalitățile reprezentative pentru
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
există decât Spania; însă, în interiorul granițelor acesteia, cu sprijinul clerului local, el a reușit să creștineze în întregime țara, eliminând păgânismul și ereziile. „Nici Italia lui Ambrozie, sau, cu atât mai mult, cea a lui Grigorie cel Mare”, observă cu îndreptățire Cazier, „nici Africa lui Augustin și nici Galia lui Clovis n-au ajuns la un asemenea grad de integrare politică, socială și culturală. Așadar, din acest punct de vedere, Spania este laboratorul noii societăți creștine așa cum o cunoaștem în Evul
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
special pe arieni și eunomieni: exegeza asupra Ioan 1, 1 îi oferă ocazia de a face lungi digresiuni pentru a demonstra că Tatăl și Fiul au fiecare în sine o existență personală proprie și că Fiul este Dumnezeu cu aceeași îndreptățire ca și Tatăl. Deși Chiril ia în mod clar distanță față de cristologia antiohiană, nu apar aici nici numele lui Nestorios, nici terminologia referitoare la unirea dintre divin și uman în Cristos, teză pe care Chiril o adoptă în timpul controversei; considerăm
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
patriarhi un Tratat contra nelegiuitului Origen și a odioaselor sale doctrine din care s-a păstrat exemplarul trimis lui Mena, patriarhul de Constantinopol. Erau stigmatizate aici și condamnate cu ajutorul unor citate biblice și patristice mai multe teze atribuite, uneori fără îndreptățire, marelui Alexandrin: Fiul este inferior Tatălui, iar Duhul Sfânt Fiului; Fiul nu-l poate vedea pe Tată, nici Duhul Sfânt pe Fiu; Fiul și Duhul Sfânt sunt creaturi; noi suntem cu Fiul într-o relație analoagă aceleia în care este
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
pornind de la lucrările sale, iar acum îi îndeamnă să se îndrepte către El și să iasă din epoca neștiinței în vederea Judecății de Apoi și a Învierii. Și tocmai când Pavel abordează această ultimă temă, ascultătorii îl lasă baltă: nu fără îndreptățire, Luca vedea tocmai în acest motiv evanghelic un obstacol greu de depășit pentru tradiția culturală greacă. Astfel, succesul lui Pavel la Atena a fost limitat, nu inexistent, pentru că, afirmă autorul bizuindu-se probabil pe tradiție, unii dintre ascultători s-au
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Constanțiu. A treia e dedicată istoriei lui Iulian Apostatul, iar a patra evenimentelor care au loc până la moartea împăratului Valens. A cincea consfințește victoria ortodoxiei asupra arianismului și asupra celorlalte erezii, precum cea a lui Apolinarie și Macedoniu. Nu fără îndreptățire, s-ar putea spune că opera lui Teodoret e un fel de istorie a arianismului de altfel, concepția strict creștină a scrierii se încadrează în ansamblul producției acestui autor, extrem de preocupat de chestiunile religioase, spre deosebire de cei doi istorici laici, Socrate
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
reflexiv și mai ales un observator acut al „psihologiei popoarelor”, aplicată acum pe scară largă. Revine reflecția raționalistului și a democratului de stânga care, chiar în inima civilizației europene, știe să admire, dar să și critice (poate nu întotdeauna cu îndreptățire). El spune lucrurilor pe nume, cu riscul de a ultragia orgoliul național, ce îi place și ce nu la un popor, fiecare cu caracterul și moravurile care îi alcătuiesc, în cele din urmă, cu bune și rele, fizionomia. R. e
RALEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]
-
pe altul, nivelul performanțelor continuă să scadă, iar standardele de excelență sunt compromise. Dacă ți se spune Întotdeauna că ceea ce faci este pătrunzător, bine conceput și gândit și executat eficient, de ce să mai Încerci să te autodepășești? Un sentiment al Îndreptățirii merge mână În mână cu supraîncurajarea. Dacă cuiva i se spune Întotdeauna cât este de bun, el chiar Începe să o creadă și așteaptă să i se Întâmple numai lucruri bune. Pentru acești tineri, visul american nu mai este o
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
bun, el chiar Începe să o creadă și așteaptă să i se Întâmple numai lucruri bune. Pentru acești tineri, visul american nu mai este o căutare, ci un drept. Dorința de satisfacere imediată, când este combinată cu un sentiment al Îndreptățirii și cu supraîncurajarea, poate crea un amestec emoțional volatil. Tipul de personalitate narcisist este În general mai puțin capabil să facă față multiplelor frustrări ale vieții și mai dispus la comportare antisocială, incluzând până și violența pentru a obține ceea ce
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
cu scopul de a configura o elocvență creștină și, în consecință, identifică în scriitorii creștini, care s-au format tocmai în spiritul acelei Scripturi, pe primii auctores. De aceea, creștinul nu are de ce să fie educat prin studierea păgînilor. Cu îndreptățire, cercetătorii au insistat asupra acestei noutăți a poziției lui Augustin, amplificată și de faptul că scriitorii creștini evitaseră și înainte această problemă. E important să observăm însă că Augustin nu vorbește despre „retorică păgînă” sau „retorică creștină”, ci despre o
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
propuse și explicate și doctrine fundamentale ale filozofiei augustiniene, care sînt apoi discutate cu metode mai științifice în alte opere (de exemplu, în aceea despre Treime), cum ar fi aceea a funcției esențiale a credinței, necesară pentru a înțelege. „Cu îndreptățire cîte unul spune: «Eu trebuie să înțeleg pentru a putea crede»; dar și eu îți răspund cu nu mai puțină îndreptățire, cu vorbele profetului, crede, ca să înțelegi (cf. Is. 7, 9 [LXX]: Dacă nu veți crede, nu veți înțelege»). Avem
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
exemplu, în aceea despre Treime), cum ar fi aceea a funcției esențiale a credinței, necesară pentru a înțelege. „Cu îndreptățire cîte unul spune: «Eu trebuie să înțeleg pentru a putea crede»; dar și eu îți răspund cu nu mai puțină îndreptățire, cu vorbele profetului, crede, ca să înțelegi (cf. Is. 7, 9 [LXX]: Dacă nu veți crede, nu veți înțelege»). Avem dreptate amîndoi: înțelege ca să crezi, și crede pentru a înțelege; încearcă să mă înțelegi pe mine acum cînd îți vorbesc, și
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
provocate de imoralitate sau de căderea în greșeala ereziei. Epitaful ereziei nestoriene și al celei pelagiene (Epitaphium Nestorianae et Pelagianae haereseos) dovedește că Prosper a aderat la condamnările formulate în cadrul conciliului de la Efes din 431, unde, cu siguranță fără nici o îndreptățire, nestorianismul era descris ca părintele pelagianismului. O tematică analoagă are poemul lui Pseudo-Prosper dedicat Soției sale (Poema coniugis ad uxorem). Aici, poetul, după ce descrie în hexametri un tablou apocaliptic al nenorocirilor care loviseră Gallia răvășită de invaziile barbarilor, trece la
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
inclusiv culturale, cu partea de limbă greacă a imperiului, ceea ce a dus la reînnoirea cunoștințelor de limbă și literatură grecească. Din acest motiv, în unele studii recente (de exemplu, ale lui Pierre Courcelle) s-a putut vorbi cu o anume îndreptățire despre o „renaștere teodoriciană” care a avut ca principale centre Roma, Ravenna și Milano. Totuși, în Italia nu se înregistrează o răspîndire a culturii pe scară largă, așa cum se întîmplă încă, în aceeași perioadă, în Gallia, chiar dacă personalitățile creștinismului italian
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]