2,346 matches
-
Germania ori Suedia, care se constituie în beneficiari independenți ai motoarelor Electroprecizia. Oricum, sub o formă sau alta, marile țări din Europa Occidentală sunt zonele cele mai importante de absorbție. Până în 1990, utilizatorii tradiționali români ai motoarelor electrice erau firmele Înfrățirea Oradea, Unirea Cluj, SARO Târgoviște, Ventilatoare București, FMOA București, CUG Iași și CUG Cluj. Toate aceste firme au trecut prin restrângeri majore de producție. Azi, printre utilizatorii cu nume cunoscute se numără ABB cu diviziile sale, alături de distribuitori de uz
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
martie 1939, pp. 3-10. *** „Manifestul PNȚ”, Dreptatea, vol. 7, nr. 1865, 4 decembrie 1933, pp. 1, 6. *** „Numirea membrilor directoratului Frontului Renașterii Naționale”, Lumea Românească, vol. 3, nr. 591, 22 ianuarie 1939, p. 3. *** „Partidul Național și cazul Iuliu Moldovan”, Înfrățirea, 28 aprilie 1922. *** „Problema natalității - la noi și aiurea”, Universul, vol. 41, nr. 213, 13august 1923, p. 1. *** „Programul Partidului Național-Țărănesc”, Aurora, vol. 6, nr. 1481, 13 octombrie 1926, p. 4. *** „Proiect de statute pentru organizațiunea de educație fizică și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
mai multe chipuri”, ,,Copilul obligat să cerșească și amenințat cu bătaia”,ș.a.. Al Zecelea Principiu ,, Copilul va fi protejat de practicile care stimulează discriminarea sub orice formă. Copilul va fi crescut în spiritul înțelegerii, toleranței, prieteniei dintre oameni, păcii și înfrățirii universale.” Completarea întregului ciclu de principii prezentate prin adăugarea de noi valente, de sentimentele de toleranță, înțelegere și prietenie au stat la baza activităților de promovare și sprijinire a acestor drepturi. Educarea copiilor în spiritul păcii și cultivarea sentimentelor de
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
simbolic ,, Ne bucurăm de drepturile noastre” care a compactat toate materialele utilizate și realizate pe parcursul derulării acțiunilor (albume, postere, fotografii, materiale documentare, pliante, desene, articole). Acțiunile desfășurate pentru cunoașterea celor zece principii au fost străbătute de spiritul înțelegerii, toleranței, prieteniei, înfrățirii universale și au contribuit la formarea unei atitudini pozitive față de sine și față de ceilalți, la manifestarea unor atitudini favorabile în luarea deciziilor și exprimarea opiniilor în diferite situații. Drepturile copilului Prof. Gabriela-Liliana Onofrei Inv. Tereza-Maria Rugina Școală cu clasele I-
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
reușește să depășească obsesiile identitare ale polonezilor, În mare parte bazate pe antisovietism. De aceea, relațiile cu „țările-surori” sînt pasager amintite, sugerîndu-se mai curînd realitatea unei aglomerări Întîmplătoare de state, menținute sub patronajul URSS, decît o bună vecinătate ori vreo Înfrățire ideologică, mai degrabă o acerbă competiție pentru resurse decît dorința de a detensiona relațiile Est - Vest. Rivalitățile teritoriale și simbolice lăsau puține șanse cooperării, Întreținînd aversiuni bine individualizate față de patronul comun al tuturor rapturilor postbelice, URSS, dar și față de beneficiarii
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
ÎNFRĂȚIREA, publicație apărută la Cluj, zilnic, între 1 august 1920 și 31 ianuarie 1925, apoi între 30 aprilie 1946 și 24 august 1947. Ca oficios al Partidului Liberal pentru Transilvania, Î. joacă rolul pe care îl avea cotidianul „Patria” (Sibiu, Cluj
INFRAŢIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287552_a_288881]
-
ianuarie 1925, apoi între 30 aprilie 1946 și 24 august 1947. Ca oficios al Partidului Liberal pentru Transilvania, Î. joacă rolul pe care îl avea cotidianul „Patria” (Sibiu, Cluj) pentru național-țărăniști. Articolul-program cheamă toate clasele Transilvaniei la „solidaritate socială” și „înfrățire”. În paginile publicației vor semna I.G. Duca, Vintilă I. Brătianu, Al. Lapedatu, N. Bănescu, D. Tomescu, Ion Dragu, George Oprescu, C.I. Motaș, V. Meruțiu, Em. Pușcariu, Ștefan Bezdechi, Virgil Bărbat, N. Georgescu-Tistu, Iosif Popovici ș.a., Î. reprezentând instrumentul de expresie
INFRAŢIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287552_a_288881]
-
lipsa de perdea, vulgaritatea adeseori. Dar vremea lui Păcală și a peisajului bucolic care Îi constituia decorul a trecut, șiretenia nu mai e suficientă pentru a face față noilor Încercări. Cu Bulă ne situăm Într-o lume care, sub lozinca Înfrățirii muncitorilor cu țăranii, i-a exterminat pe țărani, transformându-i În muncitori sau ucigându-i pur și simplu, și i-a redus pe muncitori la o masă de manevră docilă În mâna activiștilor. Războiul lui Bulă - căci război este - e
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
mult la lățirea creațiilor poetice românești între germani”. Repere bibliografice: Encicl. rom., II, 426; Heinz Stănescu, Ludwig Vinzenz Fischers, „Titellose Bilder”, „Neue Literatur”, 1956, 4; Anca Goția, Ludwig Vinzenz Fischer (1845-1890), în Studii de istorie a naționalității germane și a înfrățirii ei cu națiunea română, II, București, 1981, 238-246; Raluca-Miruna Bostan, Centenarul unei publicații: „Romänische Revue” (1885-1894), în Interferențe culturale româno-germane, coordonatori Andrei Corbea și Octavian Nicolae, Iași, 1986, 231-234; Horst Schuller Anger, Der Übersetzer Ludwig Vinzenz Fischer in der „Romänische
FISCHER-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287008_a_288337]
-
ianuarie și 14 august 1917, având ca redactori pe Axente Banciu, A. Dobrescu, G. Giuglea, Voicu Nițescu, I.U. Soricu. De la numărul 5 subtitlul este „Ziar ardelenesc”. Intenționând să pledeze „cu neînfrântă credință cauza Ardealului” și să contribuie la „desăvârșirea înfrățirii sufletești între fiii aceleiași națiuni”, R.M. publică mai ales articole pe teme istorice și de politică națională, fără a neglija însă cu totul literatura. În paginile ei pot fi citite versuri populare sau aparținând unor autori ca Aron Cotruș (În
ROMANIA MARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289325_a_290654]
-
Evreilor Pământeni, fiind o perioadă și președinte al asociației. A fost ales în mai multe rânduri deputat. A făcut parte din Ordinul Masonic Român. Jurnalist, S. fondează gazeta săptămânală „Rumänische Post” (1871-1873), cu o ediție în limba română, colaborează la „Înfrățirea”, „Curierul israelit”, „Renașterea noastră”, „Lumea israelită”, „Adevărul literar și artistic”, „Sinai”, „Adam” ș.a. După ce publică o traducere din Schiller, Clopotul (1869), se face cunoscut în epocă datorită efortului de a transpune opera lui Shakespeare în limba română. În 1877 traduce
STERN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289926_a_291255]
-
nici latină, nici limbile romanice, nici mitologia romană, nici greacă, la Craiova. Ar fi rămas, oare, numai Pelendava? Păi, te-ar fi lăsat? Toate muzele inspirațiunii, din toate vânturile, să trăiești liber, și frumos, și curat? La maximul potențial de înfrățire cu toate vârfurile, civilizațiilor, că civilizațiilor, dar să vedeți până unde ajung rotațiile... ascensiunile... levitațiile... până unde nici nu ați visat... Bătrânii știau. Că vor urma - pe scenă Naționalului - tot felul de secretari... Care mai de care mai secretoși... să
CAPCANA de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381284_a_382613]
-
Il Poverello”, „noua întruchipare a lui Iisus pe pământ”. O apariție enigmatică acest sfânt, cândva dedat unei vieți ușuratice, de petreceri, și căruia zguduirea unor revelații avea să-i stârnească „sublima nebunie idealistă” ce îl aureolează. Spiritul franciscan, de euforică înfrățire cu toate ale firii, de exaltate renunțări și absolută dăruire, e detectat și în manifestările lui târzii, în Țările Române. O ofrandă lirică, s-ar putea spune, este transpunerea în românește a imnului lui Francesco d’Assisi, Cântarea Fratelui Soare
KARNABATT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287704_a_289033]
-
o rezolvare (și o sprijină cu o amenințare formulată de la început - de altfel, la sfârșitul diatei, blestemul lipsește: „Și oricare-m fecior nu o va asculta, să-l bată mânia lui Dumnezeu și blestemul meu”) pe palierul modalității juridice a „înfrățirii” (vezi și mai jos în această carte) -, să-l stăpânească feciorii noștri, Drăghici, Șerban, Costandin, Mihai, Mateiu și Iordache; ei toți să fie frați pre moșii și pre țigani, atât pre ale mele moșteniri, cât și pre ale mumei lor
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
averile și ocinele și casele” bărbatului ei. Apariția unui nou soț îi diminua sensibil moștenirea. Nu erau prea rare nici situațiile în care soții își pedepseau reciproc o eventuală recăsătorire după dispariția unuia dintre ei. O recăsătorire anula, de pildă, „înfrățirea” pe avere încheiată, în august 1574, de banul Drăghici și de soția sa, Vlădaia: „[Dacă nu] poată să se țină jupânițaVlădaia fără soț, după moartea jupanului Drăghici, ci se va mărita sau jupân Drăghici ban, dacă se va însura după
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
op. cit., pp. 225-226. 140. Catalogul documentelor moldovenești din Arhiva istorică centrală a statului, vol. II (1621-1652), București, 1959, p. 37, actul nr. 111; Șarolta Solcan, op. cit., p. 226. 141. D.R.H. B. țara Românească, vol. XI, p. 220. Câteodată se arată utilă „înfrățirea” soției pe toate bunurile familiei. Asfel, Neaga vorniceasa fusese înfrățită de vornicul Mitrea, soțul ei, pe toate averile lui (Ibidem, vol. XI, p. 214). 142. Vezi Nicolae Iorga, Studii și documente..., vol. X, București, 1905, pp. 261-263; Șarolta Solcan, op. cit
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de Vlahuță, cu titlul Îndemn, în volumul său File rupte (1909), anunță o linie pe care scriitorul o urmase începând cu „Vieața” (1893-1896): „Ne strângem, cu credință și cu dragoste, în jurul aceluiași stindard, stindard de pace, de înseninare și de înfrățire intelectuală, de apostolică muncă pentru dezmorțirea inimilor care tânjesc, pentru redeșteptarea avântului de-odinioară în sufletele românești, pentru chemarea atâtor puteri risipite la o îndrumare mai sănătoasă - la sfânta grijă a întăririi și-a înălțării neamului acestuia”. Reluând orientarea „Daciei
SAMANATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289452_a_290781]
-
1888; Nunta la români, București, 1889; Limba română și autorii evrei, vol. I: Critică literară asupra poeziilor populare de M. Canianu, Iași, 1898; Ștefan cel Mare în Munții Vrancei, Galați, 1904; Mijloace pentru îmbunătățirea stărei poporului român, Galați, 1905; Pace, înfrățire, Galați, 1905; Dreptul tău, București, 1906; Omagiu Franței, Iași, 1919. Culegeri: Cântece moldovenești, Iași, 1888; Povești, Iași, 1892; Anecdote poporane, Iași, 1893; Literatură populară, I-II, îngr. și pref. Ioan Ilișiu, București, 1990. Repere bibliografice: Miller-Săndulescu, Evoluția, 244-257; Ion Mușlea
SEVASTOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289651_a_290980]
-
cînd scoate la Iași, scurt timp, ziarul „Vremea nouă”. Ulterior, la insistențele lui I. G. Duca, se înscrie în Partidul Liberal, care îl utilizează în efortul de a se implanta în provincia de peste munți. Va contribui la editarea cotidianului clujean „Înfrățirea” (intitulat apoi „Înfrățirea poporului”, 1920-1925) și va fi președintele Sindicatului Ziariștilor Profesioniști din Transilvania. Revenit acasă, T. iscălește câteva foiletoane în „Cuvântul”, face să apară revista „Scrisul românesc” (1927-1928), iar în februarie 1928 e numit director al Teatrului Național din
TOMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290218_a_291547]
-
Iași, scurt timp, ziarul „Vremea nouă”. Ulterior, la insistențele lui I. G. Duca, se înscrie în Partidul Liberal, care îl utilizează în efortul de a se implanta în provincia de peste munți. Va contribui la editarea cotidianului clujean „Înfrățirea” (intitulat apoi „Înfrățirea poporului”, 1920-1925) și va fi președintele Sindicatului Ziariștilor Profesioniști din Transilvania. Revenit acasă, T. iscălește câteva foiletoane în „Cuvântul”, face să apară revista „Scrisul românesc” (1927-1928), iar în februarie 1928 e numit director al Teatrului Național din Craiova, funcție din
TOMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290218_a_291547]
-
de la o generație la alta prin viu grai, câteva savuroase, deși scurte, considerații de gastronomie cinegetică, unde, dovedind erudiție în domeniu, îl citează pe faimosul gastronom și bucătar francez Ali-Bab (pe numele său real Joseph Babinski), dau seamă despre vesela înfrățire între vinuri, fripturi și pești de tot felul, vânat - de baltă, cu pene, cu blană etc. -, crustacei și tocături, ce le inspiră convivilor bună dispoziție și îi transportă într-o plăcută euforie. Această „probă” teoretico-practică preludează fericit amintirile vânătorești date
ULEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290326_a_291655]
-
Dolj), lunar, între ianuarie 1927 și mai 1945, având subtitlul „Revistă de cultură generală”; cu numărul 6-8/1936 titlul se schimbă în „Zorile Romanaților”. Scoasă în primii ani de societatea culturală omonimă, iar de la numărul 2-3/1930 de Ateneul Popular Înfrățirea, odată cu numărul 5-7/1939 devine organ al Căminului Cultural „Alexandrina Celăreanu - Zorile Romanaților” și al Ateneului Popular Înfrățirea. Redactorii numărului inaugural sunt M. Smarand-Oprișeanu și Marin I. Georgescu, cărora li se alătură la numărul următor, în formula unui comitet de
ZORILE ROMANAŢULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290751_a_292080]
-
titlul se schimbă în „Zorile Romanaților”. Scoasă în primii ani de societatea culturală omonimă, iar de la numărul 2-3/1930 de Ateneul Popular Înfrățirea, odată cu numărul 5-7/1939 devine organ al Căminului Cultural „Alexandrina Celăreanu - Zorile Romanaților” și al Ateneului Popular Înfrățirea. Redactorii numărului inaugural sunt M. Smarand-Oprișeanu și Marin I. Georgescu, cărora li se alătură la numărul următor, în formula unui comitet de redacție, Gogu Mazilescu pentru partea științifică. Începând cu numărul 11, întreaga responsabilitate revine învățătorului Marin I. Georgescu. Publicația
ZORILE ROMANAŢULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290751_a_292080]
-
Nesatisfăcut de răspunsurile date întrebărilor capitale de legea mozaică și de cea creștină, Ițic îmbrățișează ateismul și începe să lupte cu îndârjire împotriva tuturor confesiunilor. Însă în loc de a contribui la eliminarea credinței, redevine credincios el însuși, predicând o religie a înfrățirii universale, înăuntrul căreia să coexiste armonios toate cultele. Cu publicarea în 1966 a povestirilor lui V. literatura română a dobândit, la trei ani după dispariția autorului, un nou prozator, de o valoare deosebită. Un prozator care demonstra că resursele tematice
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
la Liceul „Gh. Lazăr”. În decembrie, ca elev, vorbește alături de episcopul Miron Cristea, I. G. Duca - ministrul Cultelor și Instrucțiunii Publice - în Piața Universității, în fața delegației Marii Adunării de la Alba Iulia. Începe să se afirme în societățile culturale școlare (Propășirea, Înfrățirea Românească) cu lucrări și conferințe despre filosofia existenței, cunoaștere și recunoaștere, mecanismul psihologic al recunoașterii, conștiința națională la români. Nu ignora nici creația literară: compune acum poemul Spânzurătoarea. Își prepară studiile tot în particular, în 1920 promovând clasele a VI-
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]