7,890 matches
-
alegătorii ar trebui să se prezinte la vot în duminică următoare, cum sună una dintre întrebările care se repetă aproape invariabil în aceste sondaje. Cînd e întrebat cum ar vota, desi știe că nu trebuie să voteze, alegătorul își poate îngădui să-și dea votul cui îi dă mai repede prin cap. Faptul că PDSR se bucură de o anumită constantă la acest capitol îi face acum pe liderii acestui partid să se considere cîștigătorii alegerilor din anul 2000. Din acest
Politica si Formula 1 by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17544_a_18869]
-
vicioasa plăcere a lui Totò Istrati este să facă farse mefistofelice celor din jur, stricând solemnitatea unor momente, dărâmând reputații sau chiar provocând dezastre biografice. Ne aflăm în perioada dintre cele două războaie mondiale, când societatea românească, pașnică și prosperă, îngăduie unora dintre membrii ei să trăiască doar ca să se amuze. Un asemenea spectator fără griji este și Totò Istrati, cu mențiunea însă că el are și o cruzime înnăscuta, care îl transformă într-un "diavol meschin". Dacă nu ar exista
VÂRSTA DE AUR A LUI PETRU DUMITRIU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17532_a_18857]
-
Prodan, București, 1996, p. 421 (Bibliografie selectivă. ÎI. Istorii generale). 8 Istoria literaturii române..., Vol. I p.310-311 9 Dimitrie Cantemir. Viață și opera, București, 1958, p. 172-175. 10 Pe langă studiile primilor doi autori, citați de Virgil Cândea, ne îngăduim să adăugăm aici: Gh. I. Constantin, La réactualisation de l'Histoire de l'Empire Ottoman de Démètre Cantemir - à l,'occasion de la commémoration du 300ème anniversaire de la naissance de l'auteur, extras din Cultura turcica, Volumen V-VII, Ankara, 1968-1970
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
am spus-o de la bun început. Povestirile din acest volum sînt redactate, daca nu cumva termenul e nepotrivit, într-o manieră interesantă. Carrière le repovestește, pe toate, fără să le modifice, dar și fără să le reproducă. Că povestitor, isi îngăduie mici comentarii prefațatoare, extrem de scurte și de cele mai multe ori fără a enunța o opinie interesant de personală, ci mai degrabă cu un scop pur didactic, atrăgînd, de pildă, atenția asupra unor eventuale reluări de teme, motive, personaje, sau morale. Dar
Povesti Pentru cei mari by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17542_a_18867]
-
cele mai multe ori fără a enunța o opinie interesant de personală, ci mai degrabă cu un scop pur didactic, atrăgînd, de pildă, atenția asupra unor eventuale reluări de teme, motive, personaje, sau morale. Dar, tot el ne avertizează de la început, isi îngăduie și subtile, insesizabile schimbări, de accent, de nuanță. Povestitorul înflorește unde vrea el, la urma urmelor. Plăcerea istorisirii e o formă de inspirație, o resimțim cu toții în micile noastre exerciții narative cotidiene, cînd adăugăm un minuscul detaliu ici, omitem altul
Povesti Pentru cei mari by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17542_a_18867]
-
care-l salvează pe insul uman încă din născare, fie dintr-o îndelungată și mai adesea amară experiență - problema de destin. A te miră de toate, pretutindeni și la toată vremea este sublim, pe cât de periculos, o dată ce viața nu-ți îngăduie să stai de o parte și, din foișorul tău, aparat de tăria vanturilor împrejmuitoare, să privești fără să auzi, dar să gusti spectacolul lumii, acela pe care un mare clasic englez îl judeca drept bâlci al deșertăciunilor. De regulă, omul
Blestematul joc al alternantelor by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17566_a_18891]
-
aceasta? Or, cum viața mea s-a desfășurat în cea mai mare parte sub semnul exilului, titlul mi s-a impus de la sine. Cu atît mai mult cu cît m-am străduit să adaug cîteva file a pe care-mi îngădui să le găsesc nu lipsite de importanță - la istoria unui fenomen nemaicunoscut la noi în asemenea proporții; un exil de mii și mii de români răspîndiți pe atîtea ape al Vavilonului de-a lungul a vreo jumătate de secol. D.J.
Interviu cu Monica Lovinescu by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/17573_a_18898]
-
început să comentez jurnalele adolescenței nu mi-am dat seama că mă voi lansa în această lungă reconstituire. De ce grabă? Timpul se grăbește, nu eu. Pentru un al doilea volum, la care am început să scriu, sper să mă păsuiască, îngăduindu-mi să ajung pînă în anii '80 cînd reîncep să țin un Jurnal de tip clasic ce-ar suporta, la nevoie, publicarea necomentată. Cum de la moartea mamei în închisoare, timp de peste 20 de ani, n-am mai ținut jurnal șunt
Interviu cu Monica Lovinescu by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/17573_a_18898]
-
la sus-numita enciclopedie este lipsa oricărui auor. Doar textul de deschidere, intitulat popos 10.000 ani (sic!) de artă și literatura erotică apare de sub condeiul unui S. Țesu. Despre altitudinea intelectuală a acestui Țesu da seama textul însuși: "Mitologia ne îngăduie să vedem cât de curvari erau zeii greci ai Olimpului. Miturile grecești sunt un amestec de puritate și bestialitate. Zeii se culcă cu muritoarele, zeițele își dispută amanții dând naștere la eroi, semieroi și damnați (sic!, din nou) într-o
Despre amatorism în coperti lucioase by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/17587_a_18912]
-
1948 (Informațiile despre acest ultim deceniu din viața ei longeviva le-am căpătat de la nepoata ei, dna Elisaveta (Safta) Varlam și strănepotul ei, dl Ion Varlam). A apucat să scoată din casă din care era izgonita a atunci se mai îngăduia a ceea ce i s-a părut mai prețios și putea duce, fiind găzduită într-o cameră la vară ei, dna Magdalena Beldiman, fiica istoricului militar, general Radu R. Rosetti, pe o stradă din zona arhitect Ion Mincu. Cîtăva vreme a
Memoriile sotilor Brătianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17571_a_18896]
-
are dreptate în lungile sale considerații, mereu favorabile personalității lui Antonescu și politicii sale. E drept că Antonescu, în perioadele sale lucide (despre boala să, inclusiv ciclotimia, a scris documentat și convingător, în cartea sa, dl Alex. M. Stoenescu) a îngăduit opoziției să-și trimită, în primăvara lui 1944, emisari, la Cairo, pentru tratative cu aliații în vederea încheierii unui armistițiu posibil și necesar. Dar nu punea mare temei pe aceste tratative, eronate (și din punctul de vedere al opoziției și al
Un moment tragic în istoria României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17588_a_18913]
-
totul artificială listarea premergătoare, care, în comunism, mai era și grevata ideologic, devenită, după 1989, un simplu reflex al vechilor deprinderi. Foarte probabil, în anii următori, canonul literar va suporta el însuși o mare schimbare. Libertatea pe care manualul o îngăduie continua cu felul explicării textelor: nu oferind comentarii ale autorilor, ci provocînd a prin întrebări a reacția elevilor. Chiar cînd există un scurt comentariu, el e facultativ și orientativ. Ideea este că elevul trebuie învățat să citească și să înțeleagă
Noile programe si manuale de liceu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17598_a_18923]
-
Covent Garden, în condiții foarte speciale, cu o echipă "ușoară", dar echilibrată. Cât despre Desdemona, ea îmi punea neîndoielnic o problemă, dar nu de ordin vocal. Pur și simplu nu reușeam să înțeleg cum de intuiția ei feminină nu-i îngăduia să-și dea seama că, ori de câte ori pronunța numele lui Cassio, îl înfuria pe Otello. Shakespeare este răspunzător de această "eroare psihologică", dar este oare într-adevăr o eroare? Poate, la urma urmei, există ființe cu o asemenea inocentă și cu
Ileana Cotrubas despre Adevărurile Operei by Ma () [Corola-journal/Journalistic/17592_a_18917]
-
Ultima noapte de dragoste și întîia noapte de filozofie. Prima întrebare valabilă în cazul oricărui cuvînt semnat Luca Pitu este, bineînțeles, ce a vrut să spună? Să fie ceva despre Camil Petrescu? Ar fi prea simplu - vertijul ludic "pitulian" nu îngăduie dezlegări imediate, rebusistice. Cuvîntul cheie din titlu este "noapte" și mărturie stă ilustrația de pe coperta luată din O mie și una de nopți. Efectul "o mie și una" (discutat și de Borges, "argentinianul nepereche", la un moment dat) își are
O scriitură pierdută by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17624_a_18949]
-
etc. Ca element de originalitate, apare la un moment dat și un agramatism: "Mircea M. Ionescu face parte dintre aceia care, personal, îi prețuiesc în mod deosebit". Problemele actuale ale umanității sunt prea mari și stringențe pentru a-i mai îngădui lui Gabriel Plesea să deschidă o carte de gramatică și să afle cum se formează acuzativul pronumelui "care". Războiul vesel cu România literară În volumul recent apărut sunt incluse și documentele unui război pe care Gabriel Plesea îl duce de
Un scriitor agitat by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17601_a_18926]
-
foarte bine, iar Günter Grass a făcut săli pline în turneele de lecturi publice. Acum, nedorind să lase la voia întîmplării accesul publicului la această nouă carte a lui Günter Grass, editura a lansat din timp și un program promoțional, îngăduind săptămînalului "Die Zeit" să tipărească în avanpremieră fragmente din ea. Imprimînd motoarelor publicitare turații maxime, editura a pus la punct un foarte riguros program de lecturi publice, emisiuni la radio și televiziune, în al căror centru a stat Günter Grass
Günter Grass si "Secolul său" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17616_a_18941]
-
doar amplul citat din Frații Karamazov este așezat dinaintea cititorului... Concluzia fusese trasă indirect, în această problemă, de alt exeget, citat și el, din fericire, la pagina 117: "Pedeapsă cu moartea ne ofera exemplul cel mai izbitor al trecerii limitelor îngăduite de către Stat, căci soluționarea destinelor omenești, judecată definitivă asupra persoanei nu-i poate reveni Statului sub nici o formă, viața omului neaparținînd decît lui Dumnezeu. Pedeapsă cu moartea este, ca și orice altă ucidere, o ofensă adusă lui Dumnezeu, o ocara
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]
-
metaforice, în diferitele încercări ale unor grupuri din Uniunea Scriitorilor de a obține o relaxare a controlului de partid asupra literaturii, presei ș.a. Profitând de aceste precedente și de deschiderea mai multor arhive greu accesibile până acum, autoarea își poate îngădui să trateze monografic, pe larg și sistematic, atât constituirea și evoluția instituțională a mecanismului represiv, cât și dezvoltarea paralelă a unui păienjeniș de legături mai mult sau mai puțin oculte, dar foarte eficiente, cu alte instanțe ale puterii, „de la cenzura
Dincolo și după cenzură by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2488_a_3813]
-
aranja întâmplările în ordine invers cronologică, poate face ca, în semn de revanșă, Cadar să câștige alegerile din 1992, poate răsturna cursul biologic. Este marea găselniță a romanului, cea datorită căreia toate libertățile textuale (ori contrafactuale) pe care și le îngăduie aici Gabriel Chifu se justifică fără rest. Cum fără rest se justifică numărul mare de reacții critice, toate extrem de favorabile, pe care le-a stârnit deja romanul. Un consens care arată de la sine că, dincolo de toate ieremiadele unora, nu ne
Întoarcerea acasă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2497_a_3822]
-
fără hazard. Plăcută la lectură, prima ediție a cărții a apărut la începutul anilor ’90 în Franța, de aceea conținutul nu surprinde prin noutăți izbitoare. Chiar și așa, e un prilej de meditație în marginea defectelor ce surpă armonia lumii, îngăduind însă libertatea omului.
Binefacerile întîmplării by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2499_a_3824]
-
Învățături ale Părintelui Arsenie Boca" aflăm că există oameni care nu au necazuri. Conform scrierilor lui Arsenie Boca, cei păcătoși nu au amărăciuni în viață. ARSENIE BOCA. "Nouă, toate necazurile ne vin de la greșeli, nu de la Dumnezeu. El numai le îngăduie și spală cu ele vinovățiile noastre. Oamenii însă tare greu pricep că îndreptarea prin necazuri dovedește nu părăsirea lui Dumnezeu, ci milostivirea Lui. Ba chiar prin aceea știm că Dumnezeu are grijă de noi, dacă vom avea necazuri. Dumnezeu vrea
ARSENIE BOCA: Cine sunt oamenii care NU au necazuri. “Pe ei i-a lepădat Dumnezeu” by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/25207_a_26532]
-
frămîntă rasa, cu neastâmpărul acela meridional a cărui expresie atinge pragul stridenței teatrale. Cînd nu vorbesc cu mîinile, italienii vorbesc cu fermenții unei perorații suculente, al cărei zgomot dăunează conținutului propriu-zis. Și cum scrisul are neajunsul de a nu le îngădui gesticulații directe, consolarea le vine din îndesirea piruetelor stilistice. Urmarea e că forma agitației retorice o ia înaintea sensului, cititorul resimțind excesul de declamație ca pe o nedorită bagatelizare a temei. Cuvintele țopăie singure, dezlegate de orice pretenție de înțeles
Perorație calofilă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2522_a_3847]
-
Îmbrățișînd dialectul toscan, din care se va desprinde viitoarea limbă italiană, Bembo scrie trivial fără a avea nimic vulgar în expresie, dimpotrivă perorația doctă, de o cizelare izbitor de elegantă, sfîrșește în calofilie evidentă. Mai mult, exigența stilistică nu-i îngăduie abateri de la protocol: fraza e lungă, cu numeroase incise șerpuind într-o sintaxă stufoasă. Modelul livresc pe care l-a avut Bembo sub ochi a fost elocvența lui Cicero din Tusculanae disputationes (Dialogurile din Tusculum), cartea servindu-i cardinalului drept
Perorație calofilă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2522_a_3847]
-
Sorin Lavric Cine l-a avut profesor pe Vasile Dem. Zamfirescu în anii ‘90 păstrează imaginea unui domn zvelt, tuns scurt, cu o ținută dreaptă bătînd spre rigiditate cazonă, și cu o politețe de principiu ce nu îngăduia apropieri familiare. Pășea hieratic, cu umerii largi și cu ceafa împinsă vertical în prelungirea apofizelor cervicale. Avea o vigoare țeapănă, iar cînd inainta pe culoarele facultății, simțeai că sportul îi era un modus vivendi. Era amabil și deopotrivă reținut, sub
Apostatul by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2469_a_3794]
-
tobă de carte și totodată dospind de nerv rebel, un dezertor care înlocuise oficiul abstracțiunilor cu uzul bizar al schemelor psihanalitice. Din acest motiv, hirotonitulapostat trăgea după el un prestigiu speculativ pe care îl exercita într-un univers care nu îngăduia polemica filosofică (visele și asociațiile libere), aducînd cu un vraci rătăcit în lumea plată a unor psihologi mediocri, a căror inaptitudine în materie de exerciții abstracte îi reducea la treapta unor diletanți crași, fără pretenții de îndemînare silogistică. Statutul acesta
Apostatul by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2469_a_3794]