1,767 matches
-
datoria și se pare că nu și-o fac cum trebuie, dacă supușii mei murmură. Unde-i generalul Prăpădenie? Soldatul din ușă transmise mesajul: - Să vină generalul Prăpădenie! Mesajul îl trăsni pe general drept în ceafa groasă unde i se îngroșară venele, iar ochii bulbucați îi săriră din orbite. Tremurând, huiduma butucănoasă începu să alerge din răsputeri pe coridoare, gâfâind sacadat. La un moment dat, se împiedică și căzu în fund, chipiul militar căzându-i pe ceafă. Se uită încruntat la
MĂRŢIŞOR- 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374298_a_375627]
-
cealaltă parte-ți zace-n gheață și-n veșnic întuneric, fără ca noaptea neagră să-ți fie luminată de vreo lună... Sărmană bilă cosmică pustie, care mereu slăbești, făcându-te din ce în ce mai mică, cum să-ți opresc slăbirea, căci meteoriții nu-ți îngroașă coaja? Coboară deocamdată-n visul meu să plângem împreună de însingurare!... VENUS Frumoasa cerului cea blondă, zidită veșnic între două emisfere, din care una-i ziua ta fierbinte - imensa pasăre albă clocind vreo două luni pe-o parte a planetei
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
fost păstrate cu strășnicie, cu toate că în perioade tulburi ideologii nelegiuite au încercat să sluțească omul curat și frumos, așa cum l-a lăsat Dumnezeu. Descrierea de natură așază temporal acțiunea: Ninsoarea s-a întețit. E mai degrabă o ploaie deasă care îngroașă stratul noroios în care se afundă bocancii (Nimic deosebit în timpul serviciului meu); era o primăvară frumoasă, cu raze fierbinți ce jucau vesele peste satul Hințeu. Triluri de păsări răsunau din zori în noapte (Vâltoarea). Natura preia din stările sufletești apăsătoare
LORINCZI FRANCISC-MIHAI: ROLUL DESCRIERII IN PROZA LUI RADU IGNA de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371602_a_372931]
-
departe, ascuns după movilă. -Bă, da’ mincinos mai ești! a râs cel care-l întrebase și toți au râs în hohote.Povestitorul a tăcut rușinat. Fabulațiile acelui om, care, probabil văsuse el ceva, dar nu aflase esențialul despre călușari, au îngroșat vălul de mister aruncat peste ritualul călușului. Nimeni, niciodată nu a aflat cum au fost selectați și instruiți călușarii, cum au fost inițiați în cultul acestui „joc”, care au fost tainele acestui cult, ce trebuia să cunoască lumea și ce
HĂLĂIŞA!- ULTIMA PARTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374834_a_376163]
-
complet la propria individualitate, convinși că dizolvarea lor în neant ar fi conformă cu înțelesurile adânci ale acestei cărți ferecate, din păcate cu mult prea multe lacăte. Cum spuneam, dacă ne-am da cu părerea n-am face decât să îngroșăm rândurile celor care deja au generat mult prea multe versiuni. Singurul lucru pe care-l pot constata eu cu certitudine este că nu reiese din conținutul Coranului ceva concret, care să explice atașamentul exacerbat al fanaticilor religioși față de această religie
ISLAM – CINCI STÂLPI ŞI ULTIMA ÎNFĂŢIŞARE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375297_a_376626]
-
dealului e însuși Raiul. Băgară de seamă că și soarele privea admirativ îngerii, alintându-i cu raze călduțe. Și el, ca și ei, așa cum se întâmplă primăvara, păreau, ca toți și toate, foarte tineri. Până și părul sălbatic, cu coaja îngroșată de vreme și scorbura ca o rană veșnic nevindecată, cu crengile înnegrite și strâmbe, înclinat ca un cioban ce se sprijină în bâtă, așa cum era, încărcat cu flori, părea mai degrabă un flăcăuaș decât un bătrânel. Și, de sub petalele florilor
ÎNGERII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1424 din 24 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372016_a_373345]
-
așa, ca la plăcinte... Și mă deranjezi la masă! Vreau să spun și ia aminte: Nu prea ești cu toate-acasă! - Zmeule, rău nu ți-oi face, Dacă-mi dai inelu-acuma. Plec de-aici. Te las în pace. Altfel, zău, se-ngroașă gluma! - Zânei vrei să-i duci inelul? Uite-l, că îl am pe mână! Încă-o zi, și-n tot castelul Ea va fi pe veci stăpână. Însă tu, colea sub glie Vei dormi, că e răcoare... Dor de tine
INELUL DE AUR de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372003_a_373332]
-
un suc dulce ca trestia de zahăr. Cred că era o variantă autohtonă a trestiei de zahăr. Mama mare obținea din sucul de gaolean un magiun foarte gustos. Avea o presă specială, folosită la storsul sucului care prin fierbere se îngroșa ca magiunul. Acest consătean cu pământul megieș cu lotul nostru, în spațiile sub formă de cercuri în care se dezvolta printre plantele de porumb mărețul gaolean, a pus și sămânță de pepeni verzi și cum aceștia începeau să se coacă
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
de frig și-urlau că vai de ei, Veniți în ajutor, oh voi fârtații mei. Dar frații ce-mi cerură , să nu-mi cred dragii mei: -De vrei ia-le pe toate.Noi nu mai vrem femei! Dar glumă se îngroașă de simt că am să mor, Pe dulcea mea Mărită o chem în ajutor. Și-mi zice a mea scumpete abia mișcâdu-și geana -De-ai terminat butoiul, pe raft e damigeana! Și-apoi se rase frate de zguduia tot patul: -Unde-mi
FANTEZIE... de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371203_a_372532]
-
spart ușa...tipul dăduse o spargere. Fără multe comentarii l-au băgat și pe Petru un an și jumătate...pentru „complicitate” și „tăinuire”. Ca fost pușcăriaș...mai greu să găsești un serviciu onorabil. “Luni și marți, mâncare de cartofi...mai îngroșată cu făină...ca să țină de foame. Miercuri și joi, varză. Vineri și sâmbătă, fasole. Duminica, supă/ciorbă de oaie și friptură de oaie (că asta era cea mai ieftină carne), cu orez”...ăsta le-a fost meniul, ani de zile
CUM TREC ANII ... de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344950_a_346279]
-
vai de lume lui acum! Ș-apoi și un copil de clasa a IV-a știe acum că, dacă îi tai coada reptilei, va crește mereu la loc. Și cu cât i-o tai mai des, trupul Șopârlei se va îngroșa și mai mult. Ajungem, așadar, la concluzia naturală că, pentru a executa cu eficiență “operația estetică”, trebuie să tăiem, dacă nu tot capul urât al Șopârlei uriașe, măcar o parte din cap sau o incizie ceva trebuie făcut. Dar cum
SCRISOAREA NR. 69. CUM SE COMITE UN ATENTAT FINANCIAR ASUPRA OMENIRII PRIN EXTRATEREŞTRI ET-Y-X- de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 836 din 15 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345889_a_347218]
-
aproape fără să vorbească despre carte. A fost un discurs resentimentar, pătimaș, provocat de portretele obstrucționiste transmise posterității de ilustrul cărturar, între care Dan C. Mihăilescu, Eugen Simion, Dan Grigorescu, G. Călinescu... Fără îndoială, A. Marino este deseori nedrept, a îngroșat defectele unora, a mai pus de la el, a mai pierdut câte ceva, dar nu sunt frustrările unui ins oarecare, ci ale unui intelectual cu o statură impresionantă în cultura română, care nu merita un asemenea tratament. Criticii părtinitori se alătură, nu
PERSUASIUNE ŞI DORINŢĂ DE COMUNICARE ÎN ACTUL CRITICII de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348828_a_350157]
-
În ropot de travaliu se-nfășură de-acum O lume-nfiorată născându-se sub scrum. II Al doilea înger iată, își ascuți pumnalul Și răgnete de gheață îmbrățișă cuprinsul Fiori și deznădejde pulsa în piept - ca valul, Când tunete-nfundate își îngroșară rândul E-o mare-nfierbântată mulțimea muribundă Dezlănțuiți urgiei, în hule se cufundă Și-i tot mai negru cerul - păcatul lor purtându-l. Din depărtări, în tremur, Taborul se urniră Și-acoperindu-și fața în mare se scufundă Prea obosit și palid de
APOCALIPSA de CĂTĂLIN VARGA în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346927_a_348256]
-
de tablouri, pachete cu carne, cărți și o serie de obiecte de propagandă. Unul chiar a apărut la geam, cu un aparat de radio marca „Bucium” în mână, vrând să-l arunce pe fereastră peste masa de manifestanți, care se îngroșa văzând cu ochii, dar ulterior s-a răzgândit. Am remarcat cu uimire cum se înghesuiau toți să prindă câte ceva, de la cei ce aruncau de la etaj. Gălăgie, țipete, urlete, fluierături și sloganuri anti-PCR și anti-Ceaușescu erau strigate cu voce tare, fără
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346915_a_348244]
-
confecții, jucării și dulciuri, își trimiteau reprezentanții lui “Moș Gerilă”, la orfelinate cu daruri. Pregătirile stârneau mare zarvă și agitație în așezământul lor. Nu o singură dată, sub masca de carton, Moș Gerilă, era de fapt o femeie care-și îngroșa vocea, stârnind râsul celor mai mari și spaima în rândul celor mici. Desigur că bucuria era generală, dar Iulia n-a putut niciodată, să sară în sus de bucurie la primirea darurilor. O chinuia faptul că nu avea posibilitatea, să
MĂRTURISIRE DE CREDINTA LITERARA de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348276_a_349605]
-
căpitanul Sasu. - Ai dreptate, nu v-am deranjat fără rost. Astă-noapte am avut un musafir nepoftit la conac! - rosti boier Ciocoiu. - Pesemne Ursuz a aflat de măcel! - zise calm Arnăutu. - E mulțumit de fapta voastră, numai că gluma se cam îngroașă. Vampirul își intră în atribuțiunile de rege al nopții și ne-a pregătit o altă misiune. Peste trei zile ne întâlnim în același loc ca și până cum. În seara hotărâtă, cei doi boieri și cei doi căpitani se reuniră
X. VAMPIRUL TRĂDAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377065_a_378394]
-
sute de muncitori și încă mai ieșeau și din alte secții... s-a format o mulțime care intră din secție în secție cu mesajul: „Veniți cu noi!” Revolta începuse! Luat de val m-am alăturat muncitorilor care după ce și-a îngroșat rândurile au decis să se îndrepte spre „Palat” (administrația uzinei)... acolo, muncitorii revoltați au spart mai toate geamurile clădirii... Mulțimea revoltată ș i nervoasă se întrebă ce are putea face pentru că mesajul lor să poate fi recepționat...cineva a strigat
O ZI APROAPE UITATĂ de VIOREL VINTILĂ în ediţia nr. 2143 din 12 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377978_a_379307]
-
cu multe dezacorduri în care este vorba de frică nebunie moarte și de o poveste de dragoste care nu se sfârșește niciodată orice om este o piesă lungă de teatru al cărei regizor dirijează fără noimă iar actorii sunt caricaturi îngroșate la absurd ale spectatorilor triști din piața publică orice om este un monstru urban rătăcitor care mănâncă bea se fute votează stă la coadă la Impozite și taxe visează plânge râde și apoi moare ... Citește mai mult orice om este
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376428_a_377757]
-
mai mult orice om este un cântec fără rimăstridentcu multe dezacorduriîn care este vorba de fricănebuniemoarteși de o poveste de dragostecare nu se sfârșește niciodatăorice om este o piesă lungă de teatrual cărei regizor dirijează fără noimăiar actorii sunt caricaturi îngroșate la absurdale spectatorilor triști din piața publicăorice om este un monstru urban rătăcitorcare mănâncăbease futevoteazăstă la coadă la Impozite și taxeviseazăplângerâdeși apoi moare... IX. ASEARĂ, ÎN PARCAREA DE LA SELGROS, AM OMORÂT UN ÎNGER, de Adrian Crețu , publicat în Ediția nr.
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376428_a_377757]
-
a catedralei grea singurătate se prăvălesc spre bolți întunecate dogite tânguiri, parcă a moarte și vântul le împinge mai departe de-a catedralei grea singurătate atât a fost ! de timp eliberate rămân peste oraș parcă de pază, doar liniștile care îngroșează a catedralei grea singurătate *** Hechingen - 02.04.2006 Ciclul "Arama" Volumul "Clopotul, limbaj universal" Referință Bibliografică: a catedralei grea singurătate / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1540, Anul V, 20 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
A CATEDRALEI GREA SINGURĂTATE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379788_a_381117]
-
agresiuni fizice și verbale ” Parcă nu prea s-ar încadra. El m-a furat civilizat. Și în sfârșit ” găinarii ” ! E ca la cinema . Doar că aici te duci la filmul în care ai fost actorul principal.Sau unul dintre ei. Îngroș rândul fraierilor și-aștept să-mi vină rândul. Niciunul nu vorbește cu ceilalți. Probabil din orgoliu. Și trec așa în tăcere încă vreo două ore. Polițistul îmi asculta povestea care dealtfel,nu e foarte lungă. Nu e destul de lămurit și
LA POALELE MUNTELUI SEMEȚ de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1617 din 05 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379740_a_381069]
-
dâre pline de lumină sub raport economic și fiscal. Ba, dimpotrivă, putem vorbi despre vremuri de grele și multe biruri pentru omul de rând, ce apăsau, la fel ca și astăzi, ca o piatră de moară, spatele celor care nu îngroșau rândurile tagmei contribuabililor hrisovoliți. Una dintre dările vechi de trei secole și cunoscute sub numele simbolic de haraciu - amintim aici că acesta data încă din anul 1413, în Muntenia, fiind pe atunci în valoare de 3000 bani de aur plătiți
RĂZBUNAREA MORŢILOR, HOMO FRAUDENS ŞI SULLA de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374709_a_376038]
-
merita oare ? Răspunsul, foarte simplu: Miruna Cerasela. Dar Mădălina ? A iubit-o și pe ea, deși nu a meritat vreodată o asemenea „investiție sentimentală”. Să fie totuși sincer: nu sută la sută. - Tu aici ? Și vocea ei se schimbase, se îngroșase puțin. Silviu a placat direct pe ideea: vocea unei fumătoare. - Wow ! Ce surpriză ! Au fost singurele cuvinte pe care a reușit să le îngâne atunci, după care a spus, extrem de serios: - O cutie cu antinevralgice, te rog. - Sigur, cum să
SE CAUTĂ MESERIAŞI PENTRU TENCUIELI DE INIMI ÎN AGONIE ŞI SUFLETE NEFLAUŞATE … de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1996 din 18 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375599_a_376928]
-
bărbătușii la împerechere, cântându-le: pup, pup, pup. Câtă poezie!... După un post lung în care consumasem, prin alternanță, doar mâncare gătită din fasole, bob, mazăre, poame (fructe uscate, fierte), varză acră, sfeclă și zeamă de varză, uneori fiartă și îngroșată cu făină de porumb, venea dezlegarea la „de dulce” pe care o așteptam ca pe o mană cerească. La noi în sat, cartofii se găteau numai la praznice, nunți și botezuri. Tocănița era o mâncare de lux și pentru ea
UN PAŞTE DIN COPILĂRIE de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379268_a_380597]
-
mai poate deprinde la o vrâstă mai înaintată. Copacul, ca să nu crească strâmb, trebuie îndreptat de pe când e mlădios și tânăr; mai târziu, când toate deviațiunile de la calea dreaptă s-au învîrtoșat în el, geaba-l mai sucești. Se poate îngroșa, se poate întinde, numai drept nu va mai fi. Așa e și cu mintea și cu caracterul. Dacă ele nu se disciplinează în copil încă, dacă nu i se imprimă adânc în toate apucăturile sale iubirea de adevăr și de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]