853 matches
-
jocul de rugby sau ca în fotbalul american, ori ca la vinerea neagră luată de la americani în ultima vreme ca pe o nouă modă. Bătălie pentru un loc în frunte, deoarece se scoate o cantitate limitată și cine prinde să înhațe mai repede, bine, cine nu, cumpără la prețul normal. Dar îmi place să mă bat pentru un loc mai în față, chiar dacă voi fi apostrofat, deși nu sunt decât un țâr de om. Dar cel mai mult îmi place la
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
cu cineva. "Păi poți să te săruți și altfel decât cu cineva?" te întreb în timp ce mâna mea continuă să-ți atingă, nu cu viteza, dar cu voluptatea unui orb, contururile feței. "Sigur", îmi spui, și-ți simt buzele mișcîndu-se. Mă înhați cu dinții încetișor, de un deget ,apoi: Cînd eram mică mă sărutam în oglindă." Pe urmă îmi pui o întrebare ciudată, cu o voce albă, reținută: "Ai auzit vreodată de REM?" "Nu, nu cred, mormăi eu fără să fiu prea
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
împodobit-o cu panglici și alte nimicuri pe care le aduseserăm de acasă. Așa cum își lumina fața de jos în sus cu lanterna, arăta îngrozitor. I-am dat și păpușica pe care trebuia s-o folosească la joc. Garoafa o înhață și mârâind, se prefăcu că o înghite. Apoi o azvârli cât colo, spre luna uriașă care bătea prin spărtură. Nu era bine. Se lăsase o răcoare care ne înfiora, căci toate eram îmbrăcate în rochițe sau bluze subțiri. Chițcăituri ascuțite
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
perfect Întinse peste saltelele scobite, uzate. Urmează frecatul de dimineață cu cîrpe ude și perii, Într-o primă fază. După care, lustruirea holului și a dormitorului, operațiune care se realizează patinînd cîte doi Într-un sincron tacticos pe pătura aspră Înhățată de pe primul pat. Abia cînd becurile leșinate se văd strălucind În cimentul pestriț (transformat În oglindă), caporalul de serviciu se declară mulțumit și ne scoate pe platoul unității, unde se dă raportul de dimineață. De aici mai departe ne umplem
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
norocoși ca noi. Ne furișăm și tragem cu ochiul: un veteran zelos face judo cu un răcan, pe care spaima l-a transformat Într-o păpușă neînsuflețită. Se vede că antrenamentul e mai degrabă invenția spontană a musculosului, care acum Înhață un alt nefericit, pe care Îl răstoarnă În iarbă cu un șut În spate. Dar alunecă pe iarba umedă și cade și el, apoi se ridică cu un aer victorios, trăgînd pumni În aer, ca un boxer la Încălzire. Ce
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
că are un metru șaizeci. În mod normal nu are ce să caute În armată, există un barem fizic pe care e evident că nu-l Întrunește. Doi ani l-au lăsat În pace, dar În al treilea l-au Înhățat și l-au trimis aici. Și, dacă tot e aici... ca să fie centralist nu-i trebuie un fizic de legionar roman. — Poate că Între timp ai mai crescut un pic și de-aia te-au Încorporat. Nu rîde, pare obișnuit
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
eu și mirele avem rezultatele cele mai bune la trageri. Drept urmare, vineri la ora 4 ieșim Împreună pe poarta unității. Pe el Îl pescuiește din parcare aceeași Dacie verde de la jurămînt, la fel de plină cu tot neamul lui de agricultori. Îl Înhață o mînă iubitoare și Îl Îndeasă cu greu undeva În spate. E o amiază rece de Început de decembrie, asfințitul anemic scoate efecte de filtru sepia, alungind umbrele șterse ale plopilor peste asfaltul șoselei. Am biletul de permisie În buzunar
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
apoi am auzit-o mai Întîi scoțînd un fel de geamăt, hai, mă, ce faci?, mirosul a mai apărut o dată foarte intens și pe urmă a Început să rîdă iar. Tandru, i-am dat o țigară și ea mi-a Înhățat tot pachetul, tu-ți cumperi altul, păi nu? și dacă vrei să știi, pe mine mă cheamă Luiza, pupă aici de cunoștință, a mai zis ea, punîndu-și degetul cu o unghie mică și roasă pe obraz... Și În cele din
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
dormitorului dă semne că ar vrea să ne spună și el ceva, i-au ieșit trei stropi verzi. Cred că Înțelege ce se Întîmplă cu noi. Au trecut șase săptămîni. Șase săptămîni Înseamnă timp. Timp Înseamnă că e momentul să Înhățăm borcanul metafizic de pe etajera lui și să-l scuturăm un pic. Apare În el acest chip de fum, cu o barbă albă enormă (Încolăcindu-se, vie), fără ochi și fără gură, dar care emite acest sunet nemilos care te eviscerează
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
cur, Încheie el cu un accent stricat, unguresc. Se pare că tot episodul a avut mai mulți spectatori decît am crezut noi. Nici nu știm cine rîde și de unde, pentru că se cutremură de rîs pavilioanele, plopii, văzduhul, În timp ce alaiul electoral Înhață urna, unii stînjeniți, alții rîzÎnd la rîndul lor, și dispare pe sub coroanele castanilor spre celălalt pavilion. Petcu e declarat eroul zilei. Seara Îl găsește fericit, așezat În pat, ochii i se Învîrt ca două mărgele negre, aproape independent unul față de
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
care dă probabil în bucătărie. Băieții și-au venit repede în fire. Prezența lor nu atrage așadar atenția. Sunt tratați ca orice alt client. Continuă să se înțeleagă prin semne și prin pst-pst-uri. Brusc, Chițu se ridică de la locul său, înhață de pe o masă din apropiere o mapă de carton gros cu meniul restaurantului și se duce glonț la masa profesorului, unde o lasă cu un gest repezit, în timp ce ceilalți patru băieți, la mesele lor din umbră, reușesc cu greu să
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
de la cele două mese și șușotesc în draci fără întrerupere. Calm! face semn Chițu. Și, cu o poză marțială, se ridică, apucă haina de pânză albă de pe speteaza scaunului și și-o trage pe mâneci. Băieții sunt în delir. Chițu înhață o furculiță și un cuțit din cutia compartimentată pentru tacâmuri și, plin de morgă, se duce drept la masa domnului Panciu, iar pe drum se încheie la un nasture, așa, ca să nu apară descheiat de tot. Aplecat servil din mijloc
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
înainte? Vrei să spui că domnu' profesor a consumat alte băuturi decât cele oferite de restaurantul nostru? Asta este cu desăvârșire interzis! Ia controlați, băieți, ce are dom' profesor în geantă! Băutură adusă de-acasă? Curelaru se apleacă iute și înhață servieta ponosită a profesorului. Clapeta nici măcar nu mai are încuietoare. Se dă peste cap pur și simplu. Profesorul Panciu protestează din toate puterile zbătându-se să-și recapete servieta. Aceasta însă e pasată cu repeziciune de băieți, într-un amuzament
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
lor cea mare uită să lase servieta profesorului și se trezesc cu ea afară din restaurant. Curelaru le propune s-o arunce chiar acolo pe trepte și s-o șteargă cât mai repede, până nu vine poliția. Dar Chițu o înhață și o ia la fugă, cu geanta subsuoară, pe o alee ce îi scoate în spatele restaurantului și de acolo mai departe, pe străduțe depărtate de forfota orașului. Punctul matematic, în pizda mă-sii! strigă deodată Mazilu, înfuriat din senin. Chițu
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
zece pași înapoi și au rămas în așteptare. „Ce-ar fi să punem mâna pe unul din ei?” - i-a trecut prin minte lui Toaibă. În secunda următoare, i-a împărtășit gândul și sublocotenentului. Care ar fi mai ușor de înhățat? - a întrebat Trestie, care a auzit șușoteala celor doi. Cred că cel care a coborât rambleul - a consimțit sublocotenentul, nerealizând parcă pericolul la care se expuneau. Să așteptăm să urce ceilalți în mașini, fiindcă aista cu pantalonii în vine are
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
de la Paști. Spunând acestea, a intrat în casă val-vârtej și s-a întors repede cu o sticlă pe fundul căreia mai licăreau câteva înghițituri de rachiu... Rusului au început să-i sticlească ochii ca motanului lângă oala cu smântână. A înhățat sticla din mâna Marandei și cât ai clipi a dat-o de dușcă. Apoi, cu un „uah!” apăsat, a luat-o din loc. Cu pas mărunt, Hadarag a pornit după rus, în timp ce cu mâna făcea semne de dojană către Maranda
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
trece pe un pod Îmbătrînit de apă. Nu-i semăn tatei, lui nu i-a fost frică de apa cleioasă, de grinda cea mare, de podul casei... Ținînd-o pe mama de mînă ― la bine și la rău, după jurămînt ― a Înhățat bîrna, ca pe o amantă, cu Încuviințarea mamei, să treacă apa: cu dreapta ținînd-o pe mama, cu stînga potrivindu- și funia la grumaz, taman În ziua cea mare a carnavalului, taman atunci... Lumina scurmă ca o cățea În mormîntul tatei
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
șerpi încolăciți. Poate făceau dragoste. Să vă spun drept, nu știu cum fac șerpii dragoste. Sau poate se luptau. Deodată am văzut cum un fulger negru cade prin aer chiar peste insulă și chiar peste șerpii încolăciți. Era un vultur care a înhățat unul din șerpi și s-a ridicat cu el în văzduh. Așadar, vulturul le-a întrerupt șerpilor dragostea sau lupta. Eu i-am văzut înlănțuiți, nu mă pricep să spun ce anume a fost. Dar, poate că între dragoste și
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
scuturîndu-se din toropeala care-l copleșise, a ridicat torța și a zis poruncitor: "Luați-l!" Doi inși pe care nu-i văzusem până atunci, unul înalt și uscat, altul bondoc și cu fruntea teșită, s-au apropiat și m-au înhățat. M-au prins de umeri ținîndu-mă strâns, ca să nu pot scăpa, și m-au târât prin mlaștină. Înotam în noroi până la genunchi acum, dar ei nu se opreau nici o clipă. Se vedea că erau învățați să meargă prin noroi și
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
spus, după ce s-or duce colegii la masă. Atunci n-o să mai fie nimeni pe coridor. Mihaela deliberă o clipă și conveni: ― Dar să pleci. Să știi că dacă nu pleci, țip după ajutor... Replica ei mă întărită. I-am înhățat brusc o mînă: ― Și dacă țipi, ce? Mă sperii? ― Te rog nu vorbi așa tare. Să nu se audă alături. ― Ei bine, voi striga să se audă peste nouă mări și nouă țări. De ce mă amăgești? De ce nu vii la
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
pentru dezinfecție, fiindcă spirt nu se găsea. Chinurile facerii au durat până spre dimineață când baba, care nu știa românește a spus:"O! u vas malicic est", adică, aveți un băiat. În fine, fără să mă uit la ceas, am înhățat o sticlă de secărică de un litru și am pornit prin sat, pe la prieteni și cunoscuți, să le dau vestea cea mare că sunt tată și mi s-a mărit familia cu un flăcău. Steluța a rămas la pat cele
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
păsările. - Dar de unde ai tras tu, țigăncușo, această concluzie? - V-am auzit de mai multe ori cum o certați pe pisica Manuche, pentru că tot pândea surate de-ale mele. - Așa este. Manuche e o strechietă cam crudă. Pândește și înhață orice: șopârle, șoricei, păsărele. în rest, e simpatică și jucăușă. - Am auzit că-i place să vâneze chiar și iepurași, domnule. Dar, cine știe... Poate că și asupra ei apasă un blestem și trebuie să ispășească o pedeapsă... - O, chestia
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92332]
-
vroiam. Și marea e atât de liniștită încît nici măcar un foșnet nu se aude dacă "fac pluta". Cu ochii pe jumătate închiși, ascult. Deodată, chiar deasupra mea începe o sarabandă a pescărușilor. Sunt mulți. În timp ce unii se reped să-și înhațe prada, ceilalți se învîrt în cerc, într-un zbor lunecos, ușor isteric. Din când în când, scot țipete scurte. Acum îmi trec prin cap tot felul de năzbâtii. În antichitate, zeii se foloseau adesea de păsări în scopuri nu tocmai
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
doresc să nu mai fac comparații. Fiindcă orice tristețe are la bază o comparație. Îmi dau seama că mă uit altfel la pescăruși acum. Nu mai sunt atent la grația lor, ci la precizia cu care se năpustesc să-și înhațe victimele. Dacă văd o pereche de tineri dormind îmbrățișați pe plajă, mă simt indiscret. Îmi vine să întorc capul, cu toate că ei nu se sinchisesc de nimeni. Au acea nepăsare minunată pe care nu mai pot decât s-o invidiez. La
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
de aceea se grăbește să admire tot ce se bucură de prestigiu cultural în Europa și să cumpere orice fals, mai reușit, semnat cu un nume celebru. Acest european căruia America nu-i place "din principiu " e enervat că America înhață toate premiile Nobel și bombăne că americanii sunt " cam fără stil" și "prea siguri de ei". Deși spune, uneori, lucruri interesante despre "McDonaldizarea Europei", el se complace într-un stupid șovinism european, uitând că singura revoluție fără monștri este revoluția
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]