1,512 matches
-
O reflectare nu se explică printr-o reflectare anterioară, ci prin lucrul care a produs-o chiar în acel moment. Să presupunem acum că evocăm, cu ochii închiși, o serie de imagini succesive. Legătura dintre ele se explică tot prin înlănțuirea cauzală a fenomenelor naturale, și nu printr-o atracție spontană și reciprocă între stările de conștiință puse astfel în relație. Dacă-mi reprezint aspectul unei țări prin care am mers pe jos în mai multe direcții, dispunerea încăperilor într-o
by MAURICE HALBWACHS [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
să ne adaptăm, în această privință, la disciplina socială. Dacă vreau să merg la birou, nu pot s-o fac atunci cînd lucrul este întrerupt, iar angajații nu se mai află acolo. Diviziunea muncii sociale antrenează ansamblul oamenilor în aceeași înlănțuire mecanică de activități: cu cît aceasta progresează, cu atît ne obligă să fim exacți. Trebuie să ajung la timp dacă vreau să asist la un concert, la o piesă de teatru, să nu-i las să aștepte pe comeseni la
by MAURICE HALBWACHS [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
fi decupat, de construcțiile care pot fi imaginate. Spațiul geometrilor trebuie pus în raport cu această societate de spirite și vom vedea atunci că el nu e vid, deoarece, odată cu acesta, geometrii își reprezintă figurile pe care le proiectează neîncetat aici și înlănțuirea proprietăților sale așa cum rezultă din teoremele pe care li le amintesc sau, mai degrabă, pe care ei le pot regăsi oricînd inspirîndu-se din convenții (aplicînd reguli convenționale). Cu alte cuvinte, pus în prezența spațiului, grupul de geometri adoptă instantaneu o
by MAURICE HALBWACHS [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
și cea spontană, populară, dintre motivat și arbitrar. Situațiile sunt complexe și diverse, depinzînd și de tipul de oraș la care ne raportăm. Selectăm, pentru exemplificare, din monografia realizată de Adrian Rezeanu asupra toponimiei Bucureștiului, cîteva mostre de astfel de înlănțuiri și încrengături ale denominației topice. Stratificările, pe etape de dezvoltare, arii de influențe, zone de interferență sunt evidente atît pe direcția verticală (Podul Calicilor, Calea Craiovei, Calea Prundului, Calea Mehedinților, Drumu Mehedin ților; Calea Măgurelelor, Podul Caliții, Calea Rahovei; Ulița Fîntîna
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
conștiințe a imaginației, obținute în urma acțiunii unor influențe venite din afară, în timp ce a doua tipologie, opunându-se celei dintâi, punea accentul pe originea "interioară" a gândirii simbolice, ca acțiune intrinsecă a psihicului uman. Se poate astfel constata existența unei ample înlănțuiri între aceste noțiuni pe care le supunem discuției, atât simbolul, cât și sacrul făcând parte din aria conceptuală a spiritualității, iar interpretarea lor presupunând, în permanență, un dialog interactiv al propriilor semnificații. Una dintre explicațiile acestei coeziuni stă în aceea
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
a învinge diferite obstacole sau dificultăți posibile. Ele pot susține preocuparea perseverentă cu pasiune pentru anumite domenii de activitate. Interesul, odată cristalizat duce la adâncirea preocupărilor în domeniul respectiv și deci la cultivarea aptitudinilor. Se creează în felul acesta o înlănțuire continuă între interese și succese: interesul a fost creat de 33 succese, iar succesele au fost favorizate de aptitudini; interesele odată formulate mobilizează energiile, contribuind astfel la dezvoltarea în continuare a aptitudinilor. O importantă valoare motivațională o au și aptitudinile
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
dus la întrepătrunderea categoriilor socioprofesionale. Criza nu poate fi explicată doar prin "emergența irațională a fricii și panicii", nici prin "accesul inegal la informație", nici prin "lipsa de rigurozitate a reglementatorilor, nici prin mondializare, nici prin "consensul de la Washington"158... Înlănțuirea evenimentelor care au condus la criza actuală a început prin agravarea inegalităților sociale care limitează cererea, a continuat cu sistemul financiar care a inventat fără control produse noi ce au permis îmbogățirea unora și ascunderea problemelor lor reale. Multe state
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
explică acest tip de relaționare ca rezultat al necesităților tehnologice în scopul supraviețuirii în țările cu climă rece. Nu a postulat o relație cauzală între temperatura mediului și distanța față de putere, dar factorii asociați climei sînt considerați o verigă în înlănțuirea cauzală, care pe parcursul unui lung proces de adaptare conduce la diferențieri interculturale în structura socială. Un alt exemplu este corelația semnificativă r = +0,82 între individualism și bunăstarea economică (PIB pe cap de locuitor). în țările cu o valoare scăzută
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
fluviu s-a săpat adânc în sufletul nostru și că, în această matcă, viața care mai înainte dibuia în nesiguranță și se răspândea pe suprafețe vaste, dar puțin profunde, se găsește târâtă brusc de un val puternic, după ce a atins înlănțuirea particulară a împrejurărilor care, din totdeauna, au contribuit la producerea imaginii primitive”(C.G. Jung: Essais de Psychologie analytique. p. 142 ), în momentul apariției acestei imagini primitive sau a acestui arhetip, se dă o luptă cu individul netipic, din care acesta
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
S, V, O) este la origine o tipologie complet elementară, si asta pentru că aceasta nu este în sine o tipologie a limbilor, ci doar a procedeelor de structurare a frazei. Un sens tipologic "definit și unic" e, de fapt, o "înlănțuire coerentă a unei întregi serii de procedee". Două limbi, cu aceeași topica, pot aparține unor tipuri lingvistice complet diferite: "Une opposition fonctionnelle à ce niveau, entre deux ordres différents, pourrait, sans doute, se rattacher à des principes fonctionnels correspondant au
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
afirmă că tipologia topicii constituenților majori ai frazei (S,V,O) nu e, de fapt, o tipologie a limbilor, ci doar a procedeelor de structurare a frazei. Un sens tipologic real înseamnă în viziunea sa, după cum am arătat deja, "o înlănțuire coerentă a unei întregi serii de procedee". 4.3.4. Criterii morfo-sintactice O clasificare promovată de lucrarea lui Gibert Lazard, L'actance 176 are în vedere structura actanțială a unei limbi, structura numită și aliniament morfo-sintactic. Structura actanțială se referă
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
corectare și ajustare a mersului mai departe al ciclului instructiv dat. Privită sub raport structural și funcțional, metoda este considerată a fi un ansamblu organizat de procedee sau moduri de realizare practică a operațiilor care stau la baza acțiunii; o înlănțuire de procedee care conduc în mod programat și eficace la realizarea scopurilor sau obiectivelor propuse. Câte operații include acțiunea didactică în componența sa, în mod corespunzător, tot atât de multe procedee integrează în structura ei metoda care acoperă acțiunea respectivă. Procedeele sunt
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
cuiva; „citesc ceva în fața unui auditoriu”) ocupă un loc însemnat în activitatea de predare (mai ales în cea de tip clasic). Este utilizată în învățământul secundar, dar cel mai frecvent în cel liceal și universitar (cursul magistral). Are caracterul unei înlănțuiri logice de raționamente prin intermediul cărora se comunică un material informațional nou sau cel puțin cunoscut care face obiectul unei teme din programă. Fericitul Augustin propune teme cuprinse „începând de la versetul: «La început a făcut Dumnezeu cerul și pământul» și terminând
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
biologie. Întâlnirile noastre sunt tot mai bune cu fiecare săptămână. (David Romina) Mi-a plăcut că am găsit singuri soluții pentru încălzirea globală și totodată ne-am expus propriile idei, viziuni în legătură cu societatea de consum. (Bucur Roxana) Tematica, desfășurarea și înlănțuirea temei. (Ciurdar Vlad) Interacțiunea elevi-profesori. (Hălmăgean Ioana) Atmosfera, proiecțiile, metodele diverse și interactive (Cami) Faptul că nu am simțit trecerea timpului. (Bălaș Flavia) Pălăriile, că sala a arătat ca un cinematograf cu patru proiectoare. (Schnakovski Vlad) La adăpostul pălăriilor gânditoare
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
cu scene statice, însă reprezentabilă. B.-V. este unul dintre clasicii povestirii românești din secolul al XX-lea, ducând la perfecțiune câștiguri anterioare și deschizând un drum ferm pentru prozatorii de după el. Calmul frazei, finețea pătrunderii psihologice, subtilitatea stilului, rigoarea înlănțuirilor epice au întărit prestigiul nuvelei românești. A fost mult tradus în străinătate. În constelația prozatorilor de azi d. Brătescu-Voinești strălucește cam izolat, atât prin situația sa, prin felul vieții sale, cât și prin natura operei. El mai ocupă un loc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285867_a_287196]
-
cu o mână; - aruncări lansate și împinse cu ambele brațe. 3.2. Aruncarea mingii de oină cu elan, la distanță: - elanul; - blocarea; - mișcarea brațului; - traiectoria optimă. II. Gimnastica 2.1. Gimnastică acrobatică 2.1.1.Elemente acrobatice statice și dinamice: - înlănțuiri de 2-3 elemente însușite în clasele anterioare; - linii acrobatice alcătuite din 3-4 elemente; - exercițiu acrobatic liber ales. 2.2.2.Sărituri la aparate - săritura cu rostogolire înainte pe ladă; - săritura în sprijin ghemuit peste capră. Jocuri sportive Baschet 1.1
Activit??i motrice curriculare si extracurriculare by Valcu Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/83655_a_84980]
-
o înfățișez națiunii mele este un sistem întreg, care caută să-și dea seama de succesiunea tuturor împrejurărilor prin care dânsa a trecut. Sistemul însă nu este impus de o concepție aprioristică a faptelor istorice, ci este rezultatul firesc al înlănțuirii lor. Nu credem ca să se poată da seamă astfel de complexul tuturor împrejurărilor istoriei noastre, decât in modul in care le-am expus eu. Poate să fie de îndreptat în vreo parte, de adaos sau de prefăcut aiurea. În marele
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
nu dă însă socoteală de modul în care se raportează Kant la scepticimsul lui Hume, care contestă posibilitatea de a stabili corelații universale și necesare între fapte. Kant ar fi admis - afirmă Schipper - că observației comune îi sunt accesibile doar înlănțuiri, asocieri repetabile ale faptelor, și nu legi universale și necesare. Cunoașterea comună nu oferă terenul pe care poate fi făcută distincția dintre o simplă succesiune subiectivă a stărilor în percepție și o corelație necesară a obiectelor. Tocmai descoperirea unor corelații
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
nicidecum originea lor din intelectul pur... Dar toate legile empirice nu sunt decât determinări particulare ale legilor pure ale intelectului sub care și după a căror normă cele dintâi sunt abia posibile...” 13 „Noi înțelegem prin natură (în sens empiric) înlănțuirea fenomenelor, cu privire la existența lor, după reguli necesare, adică după legi. Există deci anumite legi, și anume a priori, care fac mai întâi posibilă natura; legile empirice nu pot avea loc și nu pot fi găsite decât cu ajutorul experienței...”14 Referindu
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
este temeiul acestei deosebiri dintre cele două tipuri de judecăți, Kant răspunde că în cazul judecăților de experiență asocieri stabilite empiric vor fi subsumate categoriilor și principiilor intelectului pur. În lipsa unei asemenea subsumări, judecățile noastre empirice vor reprezenta doar „o înlănțuire logică a percepțiilor într-un subiect care gândește”. Afirmație care, în lumina explicațiilor date de Kant, va trebui înțeleasă în sensul că pentru un subiect anumite percepții s-au corelat în mod constant, de unde „înlănțuirea lor logică”. În timp ce judecățile de
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
empirice vor reprezenta doar „o înlănțuire logică a percepțiilor într-un subiect care gândește”. Afirmație care, în lumina explicațiilor date de Kant, va trebui înțeleasă în sensul că pentru un subiect anumite percepții s-au corelat în mod constant, de unde „înlănțuirea lor logică”. În timp ce judecățile de percepție sunt valabile pentru subiect, judecățile de experiență, afirmă Kant, sunt valabile pentru obiecte. Ele ne spun ceva despre proprietăți și relații necesare ale acestora. Valabilitatea obiectivă a judecăților de experiență „nu înseamnă nimic altceva
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
necesare ale acestora. Valabilitatea obiectivă a judecăților de experiență „nu înseamnă nimic altceva decât valabilitate necesară și universală”. Kant precizează de asemenea că toate judecățile empirice sunt, mai întâi, simple judecăți de percepție. Ele devin judecăți de experiență prin subsumarea „înlănțuirilor logice ale percepțiilor” conceptelor intelectului pur. Această subsumare explică valabilitatea obiectivă proprie judecăților de experiență, „corelarea universal valabilă și necesară a percepțiilor date” care „nu se întemeiază niciodată pe condițiile empirice”57. Propoziția „Când razele soarelui lumineză o piatră, ea
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
aplicarea ulterioară a categoriilor unor asemenea relații. În § 19, afirmă ea, este formulată și discutată distincția dintre simple „asociații empirice ale imaginației” și „judecăți”. Propozițiile pe care Kant le numește „judecăți de percepție” reprezintă în termenii folosiți în § 19 „o înlănțuire logică a percepțiilor într-un subiect care gândește”. Ca înlănțuiri logice, aceste propoziții sunt judecăți. Ceea ce are Kant în vedere este o relație logică între imagini subiective. „Judecata ipotetică: „Când soarele luminează piatra, ea se încălzește”, rezultă din operații de
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
ea, este formulată și discutată distincția dintre simple „asociații empirice ale imaginației” și „judecăți”. Propozițiile pe care Kant le numește „judecăți de percepție” reprezintă în termenii folosiți în § 19 „o înlănțuire logică a percepțiilor într-un subiect care gândește”. Ca înlănțuiri logice, aceste propoziții sunt judecăți. Ceea ce are Kant în vedere este o relație logică între imagini subiective. „Judecata ipotetică: „Când soarele luminează piatra, ea se încălzește”, rezultă din operații de comparare, reflecție și abstracție, prin care luminarea de către soare apare
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
luminează piatra, ea se încălzește”, rezultă din operații de comparare, reflecție și abstracție, prin care luminarea de către soare apare drept condiție exterioară a încălzirii.”63 Ceea ce ni se spune în Pr. este că orice judecată empirică reprezintă mai întâi o „înlănțuire logică a percepțiilor”. „Inlănțuirea” ca atare este rezultatul unor operații de comparare, reflecție și abstracție, operații care înscriu percepțiile și asociațiile lor reproductive sub formele logice ale judecății. O judecată de genul « Corpurile sunt greleă poate să fie generalizarea empirică
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]