872 matches
-
prea masiv ca să-l acuzi că le înflorește. Istorisirile lui erau pline de legende din bătrânul Vest, de pe vremea când îl înfruntase pe Wild Bill și-l umilise din priviri, de pe vremea când îndoise pușca lui William Bonney și o înnodase cu mâinile goale - povești despre goana după aur prin tot felul de orașe miniere, unde bărbații erau bărbați, iar femeile erau recunoascătoare. Dar la momentul sincopei îl plictisea pe domnul Vânător cu povestea lui preferată, spusă deja de o mie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
lăsat un bilețel acid în care îi spuneam să-și procure niște cafea instant și am plecat, închizând ușa după mine. Mă simțeam, lucru deloc surprinzător, foarte ferchezuită. Era soare. Mi-am pus ochelarii, mi-am îndoit mânecile cămășii, am înnodat puloverul în jurul taliei de parcă aș fi fost pe Mediterana. Ca să întrețin iluzia, mi-am cumpărat un espresso aproape decent și un croasant de la un băruleț italian. Ajungând din nou pe stradă, sub influența unui val de energie de la cafea, mestecând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
de nea, cu blânda frumusețe a celeilalte biserici, din fosta pușcărie, îndurându-și blajină ticăloasa ei omorâre, tăcută, maiestuoasă, copleșitoare ca o deschidere de ceruri. M-am așezat, într-un târziu, pe o bancă în chioșcul clopotniței. Funia lungă o înnodase clopotarul de stâlpul de lângă mine. La capătul ei, un nod gros, ca o măciucă. L-am luat în mână, ca și cum mă pregăteam să trag clopotul. Mi-a trecut doar prin minte gândul că aș putea să mă spânzur cu acea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
În grabă pe gât. În dulap, costumele foșneau neliniștit. Umerii li se Înghesuiau În jurul crăpăturii, cu scopul vădit de a surprinde cu ochiul lor măcar un fragment din supliciul cinicului. Pantofii lui Noimann țopăiau alături de pantofii Mathildei. Șireturile sale se Înnodau cu de la sine putere de tocurile ei cui. Ciorapii unuia se Încurcau cu ciorapii celuilalt. Cravata și eșarfa valsau pe hol după muzica lui Strauss. Întreaga garderobă se punea În mișcare. Cămășile, maiourile se agitau foșnind În șifonier. Fiecare mișcare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
mare grijă, cărțile de joc În buzunar. De aici, discuția devie din nou spre știrea apărută În 24:ore... Noimann Își aducea acum aminte foarte clar această scenă, pe care o lega apoi de visul său. Iată că firele se Înnodau unul după altul... Visul, ca și apariția În cameră a straniului picior, Își aveau ramificate rădăcinile În Întâmplările prin care medicul trecuse petrecând la Corso. Discuția În jurul știrii Îi Înfierbântase imaginația, astfel că piciorul din ziar Îl bântui În vis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
o toaletă cunoscută sub numele de „Paradisul sugătorilor”. Perverși întreprinzători găuriseră pereții toaletelor alăturate, permițându-le ocupanților lor să se bucure de momente de copulație orală. Dacă parcai pe strada care dădea spre Griffith Park și aveai o batistă albastră înnodată pe antenă, însemna că ești homo. Colțul dintre Selma și Las Palmas era locul în care se strângeau foști deținuți cu o pasiune spre violul anal și tot felul de băieți fragezi. Înscrisul în latinește de pe pachetele de Pall Mall
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
despre Amar Nath. Și cu toate astea, acest petic a reușit să le detroneze într-o singură după-amiază. Pran se poartă cu fotografia ca și cum ar fi ceva magic, de parcă puterea ei este într-un fel inalienabilă, intrinsecă, chimicale și hârtie înnodate de o energie a binelui și a răului. O întoarce pe ambele fețe, o examinază sub toate aspectele, fascinat de o despicătură într-un colț, de felul în care dintr-un unghi anume argintiul captează lumina și transformă imaginea chipului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
revarsă peste bluza strâmtă. — Bună, Maria! — Salut, frumosule! Bine că ai apărut! Unul din clienții noștri vrea o sticlă! Poți să te duci până la colț pentru noi? Așteaptă, o să-ți aruncăm banii! Fata pune câteva monede într-o cârpă, o înnoadă și-o aruncă exact în mâinile lui Bobby, ca o iubită care-i aruncă o floare alesului. Bobby o prinde și pornește în direcția magazinului cu băuturi. Restul va fi al lui. După zece minute, mirosind a romul Mariei și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
piciorul, privind clădirile înalte, șubrede, de lemn. Apoi, pleacă. Lucrurile se liniștesc. Poate că seara va trece fără incidente. Bobby se plictisește să stea la fereastră. Simte nevoia de aer, de spațiu ca să gândească, așa că îmbracă o jachetă subțire, își înnoadă o cravată la gât și iese la plimbare. Imediat ce ajunge afară, simte diferența. Lumea se zgâiește la el și o dată sau chiar de două ori, bărbații încearcă să-i blocheze calea, până când el le vorbește sau altcineva îi oprește să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
bodegii, în jos se prăvăleau niște zbierete care îți înghețau inima. Părea că cineva a înjunghiat doi porci dintr-o dată. Un om ne-a dumerit că acolo se întrunise dăscălimea. Deodată, izbucni afară o namilă cu fața roșie și cozi înnodate pe creștet. În taior verde, părea, la fiecare pas, că se prăvale dintr-un pod. Șovăind către mocirla din șanț, femeia se prăbuși brusc. S-au repezit s-o ridice cîțiva țărani. Au proptit-o în picioare apoi, scîrbiți, au
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
bune. Să fiu însă atent la tovarășul Fărocoastă. Cînd plecă, se oferi să mă introducă la magazin, unde era nevoie de pilă. Însoțit de noua mea cunoștință, chiar a doua zi am ieșit în sat. Cu fruntea teșită și cocul înnodat pe vîrful capului, domnișoara Cornelia avea înfățișarea unui șobolan ghebos. În timp ce dînsa se rostogolea în față, mi-am dat seama că întregul sat aflase de prezența mea. Curioși, copiii zîmbeau și, plină de respect, lumea mă saluta. Printre case se
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
cu un ilic vechi și o pălărie spartă. Se aburca apoi într-un soi de dric cocoțat pe trei roți de căruță și alta de tractor, urnit de o mîrțoagă cu coada încîlcită. Aceasta era ținută pe picioare de funiile înnodate cu fel de fel de flenduri colorate. Cu picioarele atîrnînd pînă la pămînt, în pantalonii legați de gleznă cu sfoară și labele goale băgate în gumari, Gărgăun pleca la treabă. Odată așezat pe dric, bătrînul începea să învîrtă năpraznic o
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
jumătate cătând, goi, la cei Înșiruiți pe dreapta drumului. Și aceia se cam Înfiorară. Tot la opintirea carului, codirla se rupse dintr-o țâțână și pe dracul ce dormea acolo Îl azvârli În mijlocul drumului. Se rostogoli de câteva ori, Își Înnodă Între ele Îngrozitoarele copite de dinapoi și coada și se prăvăli greoi În șanțul În care, beat și el, nea Mitu Păcătosul sforăia adânc somnul vinului din găleata zincată. În vreme ce carul, cu codirla atârnând, se Îndrepta către Răsărit, nea Mitu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
buzunar și azvârleau În sus bănuți de fier. Ne aruncam În țărână pe palme și genunchi, ne Împingeam și ne loveam ca să ajungem la mărunțișul acoperit de pulberea groasă. Ne murdăream ca niște porci, umpleam de murdărie până și fundele Înnodate la gât. Nu știam Încă să citim, dar cunoșteam valoarea monedelor după mărime. Când mortul se Îndepărta, ne ascundeam În tufișurile din spatele bisericii și ne lăudam unul altuia prada. Nu cred că-ți vine greu să-ți Închipui că n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
bucurie Îi mituise pe cei de la centrul militar să-i bage băiatul la Auto. Într-un an și jumătate de armată avea să uite de nevrednica fată (ori femeie - că lumea cam vorbea...) ce-i sucise, Îi Întunecase și-i Înnodase mințile. Cu mâinile sub cap, soldatul Cătănuță oftă. Abia aștepta să plece fericiții: Îl enervau și-l oboseau. Primi și el, de la unul dintre ei, o cutie cu compot de gutui și una cu tocană de legume. Le vârî În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
cu pănușile pe ei, el - chipurile ca să dea exemplu de eficiență a muncii și ca să impună un ritm susținut - lucra Întotdeauna lângă ea. Își sufla mânecile, Își punea pe cap, ca să se apere de soare și de praf, o batistă Înnodată la cele patru colțuri. Avea un mod anume de a depănușa: mânuia cotolanul În așa fel, Încât acela ieșea la iveală cu nemaivăzută porcie, ca un falus nerușinat ce izbucnește, zâmbăreț, la lumină dintr-un prohab ce până atunci Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Avea și ea ochelari de soare deși, luând În considerare vremea de afară, niciuna din noi nu ar fi avut cu adevărat nevoie de ei. Își prinsese părul negru la spate, Într-o coadă cu aspect ușor neglijent și Își Înnodase la gât o eșarfă viu colorată, arătând ca de pe revista Vogue sau ceva asemănător. ― Tu vorbești, am zis eu. ― O, făcu ea, uitându-se la cămașă. Asta e cumva...? ― Nu contează, am spus. E doar o haină frumoasă fără valoare
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
sută din efectivul funcționăresc. A zâmbit și a dat drumul tranzistorului aflat pe pupitrul colegei Gina: Monte Carlo, postul preferat. Apoi, cineva aduse zvonul că tovarășul director cutare fusese deja înlocuit cu tovarășul director cutărică, se desfac noduri și se înnoadă noi legături, noi combinații. A asistat impasibil la istericalele colegilor de la hotelul TRANZIT, contabilul, barmanul, telefonista, femeia de serviciu, îngrămădiți pe telefoane să afle ce și cum. A ridicat, superior, sprâncenele, când colegul ochelarist l-a informat despre criteriile ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
în ciorba măcelului planetar? Tacâm pentru liceanul Anatol Dominic Vancea Voinov, timidul captiv al hazardului. Fluiera, nepăsător, deasupra ghidonului strălucitor al bicicletei, când fusese brusc izbit de momâia neagră și bleagă a hazardului. Vinovăția, adolescentul și-o tot sucise și înnodase, până la acel bum năprasnic. Acum două săptămâni...apoi gonise, orbit, pe străzi și pe dealuri, ziua și noaptea, nedormit, nemâncat, neobosit a căuta un martor, un răspuns, o dezlegare pentru tot ce se întâmplase. Tacâm pentru frumoasa soră Sonia, regina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
nu‑l pot lăsa să le citească de la altcineva. O, Doamne, nu pot să stau așa la nesfârșit, fără să zic nimic. Închid ochii, apoi respir adânc și zic: — Luke, scrie ceva despre mine în ziar. — Bine, zice el absent, înnodându‑și cravata. M‑am așteptat să ți se facă puțină publicitate. Ce ziar? — Nu e... ceva de bine, zic și îmi umezesc buzele uscate. Sincer, e oribil. Luke se uită mai bine la mine și îmi vede expresia de pe chip
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
dulceața unei femei. Nu este permis. Așa e regula - soldații sunt călugări în templul lui Mao. Ce fel de zgomote? întreabă ea, aproape tachinându-l. Ca sunetul scos de o bufniță? Un șoarece de câmp? Sau vânt? Tânărului i se înnoadă limba și se îndepărtează de ea. Ea îi strigă numele cu blândețe și-l face să se uite înapoi spre ea. Nu-mi place de mine, zice brusc Micul Dragon Ea simte cum între ei crește o tensiune stranie. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
peste gard, de-a călare, a prins-o de picioare, a Început s-o tragă... - Cu ce? Harapnicul e bici, nu lasso. - Și una și alta. Văcarii călări, haidăii, dau În așa fel, Încât șfichiul să se Învălătucească, să se Înnoade În jurul picioarelor -și trag... - A vrut s-o tragă pe bunica peste gard? - Numai s-o doboare. Dar nu i-a mers, mama cunoștea harapnicul - și „tehnica”, hoțul cel bătrân o bătuse, În curte, În fața slugilor... - Ai spus „tehnica”? - Ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
orfanii, Rafaele, dezmoșteniții... Și voi le erați datori. Ce dacă se pișă pe ei toată noaptea în pat, de-ai zice că înadins o fac?... Le e frig, sunt răciți, bolnavi copți, le curg franjuri de muci și li se înnoadă sub bărbie și li s-au umflat ochii-n cap cât cepele... Și ce dacă se scapă pe ei pe culoare până să ajungă la closet, de lasă dâre de balegă ca vacile, că tot ei or să spele, vezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
de mine? Bine c-ai scăpat. Acum ți-e mai bine că furi câini? — Ești nebun? Cum să fur câini? E câinele meu. Da’ pe cine înjurai de zor când dezlegai lanțu’? — Pe cine l-a-nnodat, râse Milică. Eu l-am înnodat. Mi-e frică să nu-l pierd. Pe Ghiocel... — Rău ai ajuns, Milică-tată. Râzi și rânjești ca prostu’ și te înjuri singur... Ce să fac și io? Cine să-l lege și să-l dezlege? N-aș vrea să dau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
până În temelii Marea Moschee din Buhara, unde se retrăseseră adversarii săi Înarmați. — Între suveran și oamenii Bisericii, rostește cadiul, războiul este neîntrerupt, uneori pe față, sângeros, dar cel mai adesea surd și perfid. Se zvonea chiar că ulema ar fi Înnodat contacte cu numeroși militari de rang Înalt, exasperați de purtarea hanului. Strămoșii săi, se spunea, mâncau Împreună cu trupele, nu pierdeau nici un prilej să amintească faptul că puterea lor stătea În vitejia războinicilor poporului căruia Îi aparțineau. Dar, de la o generație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]