265,125 matches
-
noștri interbelici n-ar fi exclus, de pildă, să fi funcționat o anumită prejudecată legată de formula așa- numitei (mai târziu!) literaturi de consum. Oricum ar fi, aspectul care - în mai mare măsură - poate să stârnească perplexitate este succesul extraordinar înregistrat în afara granițelor. Opera sa a fost editată în foarte multe țări (din Franța și Italia până în Turcia și Portugalia, din Cehoslovacia sau Germania până în ... Japonia), iar interesul de care se bucură și azi, nu numai în rândul "fan-ilor" săi
Simpozion Panait Istrati la Roma by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/11733_a_13058]
-
cu prezența la premieră a Regelui și a Reginei. Evenimentul va fi consemnat de "infatigabilul Claymoor" la rubrica sa de mondenități. în 1897, apariția unei versiuni românești a Castelului din Carpați este comentată "amplu și contradictoriu", căci pe lângă prezentările elogioase înregistrăm și punctul de vedere critic al lui Ilarie Chendi. Acesta este nemulțumit nu numai de calitatea traducerii lui Victor Onișor, dar și de "falsele culori în care este arătată viața poporului nostru", nu din "pornire dușmănoasă", ci din "necunoștința stărilor
Jules Verne și românii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11714_a_13039]
-
și o precaritate deprimante. Toate acestea sunt consecința, nu premisa, absenței unui veritabil proiect politico-moral pentru România. Politicienii noștri sunt prea ocupați sau urăsc prea mult cultura pentru a nu fi fericiți de eșecul de proporții pe care aceasta îl înregistrează zi după zi. O Românie aculturală - adică profund necivilizată - e, firește, mult mai ușor de condus. Ori, mai precis, de manipulat. Din nefericire pentru noi, agenții acestei noi politici sunt oameni perfect echipați pentru astfel de activități. Și, încă mai
Deșuchierea competitivă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11737_a_13062]
-
numai că (deosebirea dintre cele două constînd doar în faptul că prima este copulativă, iar cealaltă adversativă). Plus că nu poate apărea, în mod normal, în stilul standard; un caracter popular-familiar chiar mai accentuat îl are locuțiunea plus de asta: înregistrată în gramaticile noastre (Gramatica Academiei o consideră "complement cumulativ"), dar nerecomandată în limbajul cult. În registrul standard, construcțiile plus că și plus de asta au ca echivalent locuțiunea în plus, conector adesea izolat prin pauză și intonație de restul enunțului
Plus că... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11747_a_13072]
-
despre sine?! Împotriva tuturor aparențelor, aș crede mai degrabă că o neliniște ontologică, privită fie și printr-o prismă a relativizării ironice, fundamentează chiar actul în sine al scrisului caragialean. Fizica, adică materia, constituie un dat pe care Caragiale îl înregistrează cu speranța de a-l epuiza și de a trece dincolo de el, la nivelul sensului. Cum sensul, însă, întîrzie să se arate, Caragiale preferă marginea, de unde poate privi și materia, și pe sine cu ironia care nu e altceva aici
I.L.Caragiale. Variațiuni by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/11772_a_13097]
-
chiar iluzia adevărului. Primul e un dandy, al doilea un estet. Primul își transformă propria viață în operă și se dizolvă pe sine pînă la a se nega, al doilea se întemeiază continuu, chiar atunci cînd nu face decît să înregistreze absența transcendenței. De nu va fiind, totuși, Caragiale - tatăl -un flâneur...Iată-l pe Sergio Givone disociind între estet, dandy și flâneur. Flâneur-ul, oglindă a lucrurilor, e sedus de marele teatru al lumii - un demon intervenind în el, jucînd farse
I.L.Caragiale. Variațiuni by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/11772_a_13097]
-
pentru a-și găsi și ea - orfana - un locșor în jungla socialistă. După ce se mărită și dă naștere unui copil, devine o femeie de o cinste la fel de solidă ca și fosta ei nerușinare. Despre calitățile romanului am vorbit; să-i înregistrăm acum și defectele. Sunt mai întâi niște exagerări inutile, pete de cerneală pe epiderma fină a celor Șase femei. Ar fi putut să se lipsească, Virgil Duda, de replica unei babe înțelepte ("Domnișoară, zice, tare frumos format de păsărică ai
Socialismul sexual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11790_a_13115]
-
număr mare de ani, iar emisiunea a avut un mare impact întrucât am vorbit despre pământul care trebuie dat înapoi țăranilor, despre Răzvan Theodorescu și ce a făcut el cu Televiziunea, despre mineriade", relatează Ileana Mălăncioiu. "Emisiunea trebuia să fie înregistrată în ziua în care a avut loc mineriada din februarie, fiind amânată din acest motiv. în emisiune, doamna Ileana Mălăncioiu a făcut referire și la aceste evenimente, la mineri", își amintește Vartan Arachelian de emisiunea Cuvântul care zidește. în afara raportului
Răul este infinit, dar și Binele este infinit... by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11804_a_13129]
-
e deschis (știč, nu murč). Sînt trăsături doar parțial transpuse în scris; de altfel, gradele de deschidere intermediară - între ă și î, între e și i - le-ar putea nota doar dialectologii, cu semnele convenționale specifice. Ceva mai consecvent sînt înregistrate chiar de autor fenomenele transdialectale ale oralității populare (da, numa, finala articulată u': pumnu), formele provenite din sincopare, din eliminarea silabei repetate - mitel ("Cînd eram mitel" ), sincoparea silabei accentuate: văz't - "Să șadă toți cum eu am șăz't, să
Pătărănii... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11818_a_13143]
-
P. P. Negulescu, D. Gusti, Mircea Florian și pe alții. Intelectual complex, va încerca pe rând sau alternativ sociologia, eseul, folcloristica, poezia, publicistica, proza, traducerile, teatrul, într-un fel de disperare a multilateralității. Rezultatele sale cele mai bune vor fi înregistrate în poezie și în proză. Debutează în 1939 cu placheta de versuri Interior cosmic, urmată în 1940 de volumul de eseuri Imaginea în artă. Războiul îi fracturează dramatic biografia, afectată apoi profund și de constrângerile regimului sovietic. Obligat, pentru a
George Meniuc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11815_a_13140]
-
la creație, nu-i așa? Jocul de-a cuvîntul în care se răsfață Luca Pițu e unul binecuvîntat de prolificitate. Lexicul d-sale sporește uimitor, aidoma unei... familii de iepuri! Aproape nu e o propoziție în care să nu se înregistreze forme create ad hoc ori măcar marcate cu simbolul prodigioasei paternități. Iată doar cîteva pilde din sutele, din miile cu putință: "propriile-i tribulații biografice, o, cît de multilaterale! o, cît de bolșeviurîtoare!"; "Mic laborator diabolectic"; "fiecare îndeletnicindu-se cu
"Ospețe pentru dzicãturi" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12906_a_14231]
-
Titu Maiorescu, Al. Macedonski, Mihail Sadoveanu, E. Lovinescu, Cezar Petrescu, Camil Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Lucian Blaga, Mircea Eliade. Minus situația mai specială a lui Mircea Eliade (a cărui serie de Opere îngrijită de recent dispărutul dintre noi Mihai Dascal a înregistrat în 1994 și 1997 primele două volume), toate celelalte serii de Opere enumerate s-au oprit cu 10-15-20 de ani în urmă, în diverse faze de construcție. Nu mă refer acum la cazurile de pauză mai scurtă (de până la cinci
Ediții critice întrerupte by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12909_a_14234]
-
care a preluat rolul muribundei Edituri Minerva. Al doilea eveniment privește reeditarea Memorii-lor, în 1998, cu completări documentare și publicistice realizate de Gabriela Omăt. Dar ediția critică E. Lovinescu își așteaptă continuarea și în cadrul ei ar fi ideal să se înregistreze victoriile, cuceririle documentare pentru completitudinea operei. Ceea ce nu înseamnă că nu trebuie să existe o relație firească între orice ediție critică și publicările libere de aparatul de istorie literară. Dar asta e o altă problemă � una derivată, dar la fel de importantă
Ediții critice întrerupte by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12909_a_14234]
-
al inexactităților, ROMÂNIA LIBERĂ a publicat fragmente dintr-un discurs public al celebrului baron Mischie de Gorj, profesor de istorie "la bază", profesor universitar, mai nou, și, încă și mai nou, prorector la Universitatea din Tg. Jiu. Discursul a fost înregistrat și l-am putut auzi la știrile de la Antena 1 de joi 8 aprilie. Profesorul de istorie a făcut mai multe confuzii... istorice: între Carol I și Carol II, între Carmen Sylva și Regina Maria, între Ion C. Brătianu și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12920_a_14245]
-
Coordonatele mistice după care se orienta omul arhaic într-o lume ca aceasta sunt de neînțeles pentru noi astăzi. Magia, spre exemplu, era practicată ca o garanție potrivită împotriva ghinionului. Dar ca să-și cunoască sorții de izbândă, primitivul trebuia să înregistreze secvențele regulate ale fenomenelor, orice abatere semnificând neșansa, ori să se folosească de tehnici divinatorii. Un loc important în această categorie îl aveau jocurile de noroc. Văzute ca o provocare/chestionare directă a forțelor invizibile, a pierde sau a câștiga
O lume mai ușor de înțeles by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12974_a_14299]
-
de românce sunt victime ale violenței în familie”. Asta dacă le luăm în calcul pe cele care au curajul să se plângă de ceea ce pățesc acasă. O cifră care spune multe despre tradiționala blîndețe și cumsecădenie a românilor. lîn ZIUA înregistrăm un început de polemică între doi vecini de rubrică. Pe aceeași pagină în care Dan Pavel, politologul care a devenit consilierul lui Gigi Becali, scrie despre „Democrație pe-apucatelea”, Toader Paleologu își intitulează comentariul „Oierul gentilom și maestrul de politologie”, luîndu-l
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12968_a_14293]
-
am cerut și citit dosarul și de ce mă întorc în universul damnat al trecutului. Am răspuns: «Vreau să știu cînd, unde și alături de cine am trăit». Este semnificativă lipsa de interes în cercetarea dosarelor la CNSAS. Pînă acum au fost înregistrate 5-6000 de cereri. Iată! Intelectualii și colegii de breaslă nu sînt prea interesați de trecut și își manifestă fătiș starea de «împotrivire și inconfort sufletesc» care ar provoca-o lectura dosarului și implicit... a cărții mele. Încîlciți ca șerpii într-
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
vara lui 1907). După exigențele de astăzi, l-am fi vrut pe Ilarie Chendi un editorialist mai implicat. Îngrijitorii ediției dezmint în note (p. 302-304) o atare presupunere, legată de relaxarea ideologică a publicistului, arătând că ecouri ale răscoalei se înregistrează la rubrica „Notițe și informațiuni” din revista „Viața literară și artistică”. Din ceea ce are legătură cu literatura, mi se pare interesant să rețin că a circulat zvonul cum că romanul Domnița Viorica de Vasile Pop ar fi instigat pe țărani
Viața literară în 1907 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13005_a_14330]
-
14 secvențe de Cronici de vară, Ilarie Chendi e și un excepțional cronicar al vieții cotidiene a Bucureștiului torid. Un serial de Preludii în 47 de episoade, câte numere are revista „Viața literară și artistică”, redă pulsul mișcării literare și înregistrează modificările de peisaj artistic. Din păcate, criticul nu are ocazia de a susține cărți importante, dar își arată opinia față de „literatura de Paști”, față de „literatura ușoară”. Detestă împărțirea de funcții și de subvenții scriitorilor, preferând libera concurență: „Idealul nostru trebuie
Viața literară în 1907 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13005_a_14330]
-
putea trece nebăgat în seamă. Și totuși cam așa s-a întîmplat. Din textele publicate atunci, Mircea Cărtărescu alege astăzi douăzeci și trei de poeme pentru audiobook-ul editat de Casa Radio. Prefața îi aparține tot lui Mircea Cărtărescu, rostirea poeziilor înregistrate pe CD, lui Adrian Pintea. Fie și numai pentru faptul că volumul e un audiobook - specie de carte abia de curînd „inventată“ la noi - el nu poate trece nebăgat în seamă. Și totuși cam așa se întîmplă. Prefața scrisă de
Surpriza necunoscutului by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13035_a_14360]
-
critica literară, dar bucurîndu-se de un imens succes de public, opera scriitorului brăilean continuă să stîrnească perplexități și nedumeriri. Așa cum omul Panait Istrati a fost multă vreme una dintre figurile încărcate de mister ale perioadei interbelice. Ține aproape de miracol succesul înregistrat în Franța de un autor (pe care Romain Rolland îl considera „un Gorki balcanic”) în a cărui biografie figurau „paisprezece meserii lipsite de intelectualitate” (E. Lovinescu) și al cărui nume lipsește din marile sinteze ale literaturii române din perioada interbelică
Cine a fost Panait Istrati? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13036_a_14361]
-
a cozilor de câine din care, după cercetări îndelungate, s-au fabricat primele site de mătase omologate. Iar după ce procesul tehnologic va continua cu prelucrarea cozilor de câine la cald, din ele se vor fabrica în serie CD-uri gata înregistrate cu recorelarea, recalcularea și indexarea pensiilor între 2005 - 2007, când o parte dintre pensionari se vor entuziasma postum în calitate de “beneficiari de onoare”, cunoscuți în popor sub numele de strigoi... În ceea ce privește latura demografică a chestiunii, măsura este doar aparent batjocuritoare pentru
Fabricarea sitelor de mătase din cozi de câine by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13075_a_14400]
-
propria ființă feluritelor individualități din povești străine de ea, menținînd secretul propriilor trăiri. Faptul că se scrie și se vorbește atîta despre viața vedetelor nu este decît dovada neputinței. Pot fi descrise hainele, bijuteriile, faptele, iubirile și divorțurile, se pot înregistra interviuri mai mult sau mai puțin indiscrete, dar secretul rămîne foarte bine păzit: cum obține o femeie oarecare, de neobservat pe trotuar, lumina frumuseții pe ecran, cum trece un bărbat, de mii de ori și de cîte ori e nevoie
O actriță, o vedetă by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13095_a_14420]
-
-și rodește și își înmulțește celule gelatinoase/ fibroase - magma unui vulcan care stă să erupă, de sub covor, de sub cărți,/ printre tablouri, gălbenele, frunze uscate” (Povestiri despre nimic). O modalitate convenabilă a acestui lirism impregnat de real este jurnalul. Maria Urbanovici înregistrează ce i se întîmplă în cutare ocazie, “cîntă” ocazia însăși. Datele nude apar uneori mai relevante decît comentariul ce le însoțește: “Pe strada Scoufa, nr. 23 în Atena,/ între Kolonachi și Lycabet, am să merg într-o zi, la casa
Lupta cu artificiul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13060_a_14385]
-
literaturii, proză și poezie. Ispita cuvântului tipărit se instalează confortabil Începând din 1988. Atunci, după uzanțele vremii, a debutat la Editura Dacia În volumul colectiv Doisprezece prozatori, cu nuvelele Primăvară târzie și De dragoste. Ca poet, Alecu Croitoru și-a Înregistrat debutul la Editura Eminescu cu volumul De dragoste, În 1998 . Cel la care ne referim, din anul 2000, la aceeași prestigioasă editură, pare nu numai Îmbunătățit, ci și transferat...lingvistic, ba, vizibil și stilistic, În limba franceză, traducerea aparținând Paulei
LÂNGĂ REGIE ȘI SCENARII, POETUL MODERN - note de criticã literarã -. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1446]