7,678 matches
-
reevaluare a unor lucrări sau opinii. Primele două volume ale acestui jurnal (pentru anii 1943 și 1944) au apărut în ultimii ani, cel de al treilea (cuprinzînd însemnările anului 1945) n-a apărut încă. În schimb, au apărut cele cu însemnările din anii 1946-1947. Cum am comentat și primele două volume, mă consider dator să o fac și cu acestea din urmă. În februarie 1946 autorul observa că jurnalul sau, e, pentru el, o înaltă datorie morală: "Șunt dator să predau
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]
-
secol (pronosticul i s-a împlinit) și că, odată eliberată, țara va trebui să o ia de unde o lașase generația să, evoluînd spre mai bine. Dar în iunie 1947 mărturisea: "Începe să-mi slăbească tragerea de inimă pentru continuarea acestor însemnări zilnice. Nu le mai văd rostul...Ce mă face atunci să le continui? Nu știu singur ce sa raspund. Obișnuință de a ma reflectă pe mine însumi în scris. O credință oarbă în nemurirea neamului românesc? Înrădăcinată mea dispoziție de
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]
-
o tentativă de sinucidere, eșuată cum se știe. Editorul publică acest text (firește tradus) în secțiunea "Nașterea unui scriitor". Salvat, încearcă să trăiască, făcînd-o pe fotograful la Nișă, fără succes, scriindu-i scrisori sfîșietoare mentorului sau, inclusiv un caiet cu însemnări autobiografice, cu rol de recomandare (se publică aici, evident, si traducerea acestui text). În 1922 izbutește să încheie primul său mare manuscris (Moș Anghel, Kir Nicola, Sotir și Mihail), pe care, cum altfel?, îl trimite lui Rolland. Acesta din urmă
Cum a devenit Istrati scriitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17876_a_19201]
-
pentru Dobrian ea abia atunci începe. Volumul sau de memorialistica, supraintitulat ,,gestul mîinii și al memoriei", a apărut, tot în 1998, la Editură Vitruviu și se nuneste chiar Memorii. Textul lui Dobrian nu mai este unul spontan și incomplet, o însemnare zilnică mai mult sau mai putin densă dar oricum conjuncturala, ci unul deliberat, organizat că o mică epopee pentru uz propriu și este scris cu vădite intenții literare. El acoperă întreaga viață a autorului, evocă locurile nașterii și strămoșii, urmărește
Memoriile (si memoria) pictorului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17896_a_19221]
-
Constantin Țoiu Mult stimatul și iubitul meu amic domnul Sache, purtător de cuvînt printre altele al sus-semnatului; care domn Sache, celebrul jurist european, figurează și că emitent de opinii în volumul de însemnări în pregătire al Editură Allfa ( Doamne ajuta!) tot al autorului modestelor rînduri de față; ...ei bine, amicul, un vitalist de forță în concepții, trecut deodată la blajinii ecologiști... Numai la una că aceasta nu m-aș fi așteptat. Cum, teribelul
Tzîntzarul Arthur by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17899_a_19224]
-
scriitorul ardelean a pus textul între semnele citării, reproducînd exact spusele poetului. La 9 iulie 1869, M. Eminescu își semnalează prezența la Sibiu cu propria lui mînă: "Și totuși... în registrul de vizitatori al Muzeului de Naturale din Sibiu întîlnim însemnarea "M. Eminescu, 1869 iulie 9" (Gh. Pavelescu, Eminescu și Sibiul, Sibiu, 1998, p. 44, facsimilul la p. 78). Fie că a sosit prea tîrziu și examenul de bacalaureat începuse, fie din alte motive, poetul a stat la Sibiu, unde s-
Un traseu al lui M. Eminescu by Grațian Jucan () [Corola-journal/Journalistic/17179_a_18504]
-
poet: - înființarea unei catedre de Limba și literatura română la Universitatea din Viena; - regulamentul pentru modul de folosire a bibliotecii "Asociațiunii"; - proiectul înființării unei tipografii a "Asociațiunii"; - proiectul tipăririi unor cărți de instrucție publică cu spesele "Asociațiunii". Așa se explică însemnările de pe manuscrisul poetului din primul an de studenție vienez: Prelegeri pentru Maramureș, la care se gîndea să participe sub auspiciile "Astrei". Aceste însemnări n-ar fi luat naștere fără participarea directă, nemijlocită, din inima Țării Chioarului (Maramureș) din august 1969
Un traseu al lui M. Eminescu by Grațian Jucan () [Corola-journal/Journalistic/17179_a_18504]
-
unei tipografii a "Asociațiunii"; - proiectul tipăririi unor cărți de instrucție publică cu spesele "Asociațiunii". Așa se explică însemnările de pe manuscrisul poetului din primul an de studenție vienez: Prelegeri pentru Maramureș, la care se gîndea să participe sub auspiciile "Astrei". Aceste însemnări n-ar fi luat naștere fără participarea directă, nemijlocită, din inima Țării Chioarului (Maramureș) din august 1969. Traseul lui M. Eminescu a fost așadar altul decît: București-Galați-Iași-Cernăuți-Botoșani, despre care au scris pînă acum biografii poetului. Traseul propus de noi e
Un traseu al lui M. Eminescu by Grațian Jucan () [Corola-journal/Journalistic/17179_a_18504]
-
Cristea, încălecată de patima luptelor politice, cînd condeiul era mai destins și mai liber să se confeseze. A fost la înmormîntarea fiului său, ca un fel de concediu, s-a înapoiat să-și execute osînda. Mai puțin succint este cu însemnarea din 18/ mai 1895 despre convorbirea cu Vasile Mangra pentru fortificarea Tribunei. Firește că la 12 iunie, e jignit cînd i se aduce la cunoștință că Bogdan-Duică i-ar fi cerut unui colaborator "să termine odată cu recenziunea Țintei că și
Jurnalul unui memorandist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17214_a_18539]
-
mama lui Ștefan cel Mare, cea din viziunea lui Bolintineanu, Geta Dimisianu îi spune fiecărui scriitor de azi: du-te la masa de scris, pentru cultura română mori, și-ți va fi mormântul coronat cu flori! în carte sunt reproduse însemnări din mai multe caiete, pe care Securitatea le-a confiscat în 1958 și pe care Nadia Marcu Pandrea , fiica scriitorului, le-a recuperat după 1989. Pe baza lor, scriitorul intenționa, probabil, să-și redacteze cândva, în liniște, memoriile. Existența mai
UN SINONIM PENTRU FRENEZIE: PETRE PANDREA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17242_a_18567]
-
bătrâna lui prietenă (sunt ardeleni și solidari). erau lacrimi sincere, la un bătrân cabotin politic." Cel mai surprinzător este faptul că nevoia lui Petre Pandrea de a reacționa la tot ce se întâmplă nu este deloc inhibată de riscul capturării însemnărilor de către Securitate. Autorul evocărilor, reflecțiilor și paginilor de jurnal propriu-zis scrie absolut liber, ca și cum autoritățile comuniste nu ar exista: " Anumiți comuniști din conducere s-au depărtat de realitate, nu mai fac mișcare, umblă numai cu autoșmobilulț sau avionșulț și s-
UN SINONIM PENTRU FRENEZIE: PETRE PANDREA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17242_a_18567]
-
se poate pune temei, planează asupra întregii opere a cugetătorului nostru, de la articolul de gazetă la prelegerea (cursul) universitar(ă). Aceasta e un fapt în afara controversei. Rămîne faptul, tulburător, al metodologiei (maieuticei) utilizată de profesor la cursurile sale, venind cu însemnări pe o fișă format carte de vizită sau fără nici o însemnare, fermecîndu-și auditoriul care avea convingerea că asistă la nașterea ideației cursului. Era o metodologie socratică, de mare atractivitate, care făcea săli arhipline la cursurile profesorului Nae Ionescu, spre deosebire de atmosfera
Un curs de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17265_a_18590]
-
de la articolul de gazetă la prelegerea (cursul) universitar(ă). Aceasta e un fapt în afara controversei. Rămîne faptul, tulburător, al metodologiei (maieuticei) utilizată de profesor la cursurile sale, venind cu însemnări pe o fișă format carte de vizită sau fără nici o însemnare, fermecîndu-și auditoriul care avea convingerea că asistă la nașterea ideației cursului. Era o metodologie socratică, de mare atractivitate, care făcea săli arhipline la cursurile profesorului Nae Ionescu, spre deosebire de atmosfera placidă a cursului ținut de P.P. Negulescu, care îl citea plicticos
Un curs de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17265_a_18590]
-
de la acest curs luate, în acel an universitar, de dl Nestor Ignat. Nae Ionescu, Tratat de metafizică. Curs inedit stenografiat și transmis de Dumitru Neacșu. Ediție îngrijită de Marin Diaconu și Dan Zamfirescu. Cuvînt înainte și postfață de Dan Zamfirescu. Însemnările inedite despre curs și o mărturie de Nestor Ignat, București, Editura Roza Vînturilor, 1999.
Un curs de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17265_a_18590]
-
Z. Ornea E uimitor cum se pot reconstitui momente semnificative din viața lui Mircea Eliade prin apel la corespondența emisă de el. Aproape că avem un mijloc util de a-i verifica narațiunea din memorii și însemnările din jurnal. Și avem publicată corespondența sa către prieteni, familie și lumea academică înscrisă numai între literele A-H. Dacă am avea-o publicată în întregime ce extraordinar instrument de lucru pentru cunoașterea vieții (dar și a operei) lui M.
Din epistolarul Mircea Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17317_a_18642]
-
curînd o indicație că acele convorbiri pe care le inserează în sumar sînt, uneori, convenționale, ele hrănindu-se, de fapt, din rememorările autorului despre unii scriitori. Nu vreau să generalizez. Pentru că în alte portrete e evident că se pornește de la însemnări de interviu, cum se publicau, în anii treizeci, în presa cotidiană și literară. De pildă, convorbirea cu Camil Petrescu e, evident, o rememorare a felului de a fi al marelui scriitor, încît stîrnesc zîmbete unele "răspunsuri" prezentate ca fiind ale
Evocări verosimile by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17354_a_18679]
-
atît de tîrziu...Cultul morților, doar, - fără ca moartea, trecerea dincolo să fie o obsesie, cum e la egipteni, apropie cele două culturi, cît de cît. În rest, totul este o celebrare, hieratică, a naturii, și a omului. * * * Răsfoiesc carnetul cu însemnări febrile din 1987: Raherka și Merseanka, o pereche de statui mici în calcar, un fel de Adam și Eva (2500 î.Chr.). Zeul Bes, un fel de Baccus, dar și mai grotesc (1900 î.Chr.). Hepusenneb, un bloc de granit
Mesaje din Egipet by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17380_a_18705]
-
era vecin pe strada Polonă), bine instalați acolo, Wilhelm ca medic, iar Mite ca amantă a regelui (o știu din memoriile lui Marghiloman, care o știa de la Maiorescu), care, devenindu-i și secretară particulară i-a scris, pe baza unor însemnări, suveranului vestitele memorii (17 volume, 1909-1912), publicate în germană. Și pentru că am pornit să destăinui relații de alcov posibile, să mai menționez că în jurnalul său din anii nouăzeci, pe cînd Tzigara își făcea studiile în Germania, fiind mereu în
Mărturisirile lui Tzigara-Samurcaș by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17373_a_18698]
-
episodul publicării, în 1927, a Notelor politice ale lui Al. Marghiloman, în jurul cărora, la apariție, s-au iscat polemici și adversități. Se pare că legatarii lui Marghiloman n-au respectat voința autorului, care nemaiputînd elabora, cum intenționase, memorii, pe basa însemnărilor sale jurnaliere, a lăsat dispoziții ca din ele să se publice fragmente. Oricît se împotrivește Tzigara-Samurcaș procedeului, cred că legatarii au acționat corect publicînd întreg jurnalul, sub denumirea de Note politice, în cinci compacte volume, originalul în franțuzește și, în
Mărturisirile lui Tzigara-Samurcaș by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17373_a_18698]
-
nu există rude, nici prieteni cu care să poți fi într-o adevărată și desăvîrșită comuniune sufletească. Trebuie să înțelegi că menirea omului (de altfel, cred că a oricărei ființe vii) este să ducă singur o viață în fond solitara... Însemnările pe care le voi face aici aș dori să fie o încercare de pătrundere în mine însumi, lentă, necruțătoare, franca și de absolută sinceritate. Impresiile despre alții, despre lumea din afara vor înfățișa nu senzațiile momentane, ci mai ales - asa aș
Jurnalul lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17893_a_19218]
-
meu." Această mărturisire de credință a fost respectată. N-avea prieteni printre scriitorii importanți, lumea lui limitîndu-se la M. Sorbul și Corneliu Moldovanu. Poate de aceea se consideră un însingurat, dincolo de cei doi neavînd decît relații de afaceri literare. Desigur, însemnările sale n-au fost continue, ci cu mari pauze între ele. Dar cîte au fost sînt remarcabile și de cel mai acut interes. În 1929, la venirea PNȚ la guvernare în noiembrie 1928, e numit de Maniu director al Teatrului
Jurnalul lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17893_a_19218]
-
părea că "efectul este tocmai contrariul celui scontat de guvern. Lumea, în imensă majoritate, după prima revoltă pentru uciderea lui Călinescu, văzînd sălbaticia represiunii, începe să considere victime și martiri pe asasini". Din prima ediție a jurnalului lipseau cu totul însemnările din anii 1940-1944. Acum ele se află la locul lor. Și din ele aflăm că de unde în 7 octombrie 1940 socotea legionarismul "prima mișcare generoasă și eroica românească", la 25 noiembrie, cînd statul national-legionar își arată adevărata față, nota: "Crimele
Jurnalul lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17893_a_19218]
-
pe vremea comunismului, pînă în 1953, cînd dl Ov.S. Crohmălniceanu prefațează o ediție de Opere alese. Fără restituirea operei lui Rebreanu, totuși, nu se putea. Dar revenind la jurnal, să menționez că el este, pentru această perioadă, destul de striat în însemnări. De pildă, în 1942 însemnările lipsesc cu totul iar în 1943 e o singură însemnare din 23 septembrie, cînd observa: Nu știu cum ar mai putea Germania să cîștige războiul", dar credea că războiul va mai dura cîțiva ani. În 1944 aflăm
Jurnalul lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17893_a_19218]
-
1953, cînd dl Ov.S. Crohmălniceanu prefațează o ediție de Opere alese. Fără restituirea operei lui Rebreanu, totuși, nu se putea. Dar revenind la jurnal, să menționez că el este, pentru această perioadă, destul de striat în însemnări. De pildă, în 1942 însemnările lipsesc cu totul iar în 1943 e o singură însemnare din 23 septembrie, cînd observa: Nu știu cum ar mai putea Germania să cîștige războiul", dar credea că războiul va mai dura cîțiva ani. În 1944 aflăm numai patru însemnări din patru
Jurnalul lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17893_a_19218]
-
alese. Fără restituirea operei lui Rebreanu, totuși, nu se putea. Dar revenind la jurnal, să menționez că el este, pentru această perioadă, destul de striat în însemnări. De pildă, în 1942 însemnările lipsesc cu totul iar în 1943 e o singură însemnare din 23 septembrie, cînd observa: Nu știu cum ar mai putea Germania să cîștige războiul", dar credea că războiul va mai dura cîțiva ani. În 1944 aflăm numai patru însemnări din patru zile diferite. Și preocuparea esențială e, aici, boala să incurabilă
Jurnalul lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17893_a_19218]