471 matches
-
locuitori. Acele așezări formează astăzi satul Valea Călmățuiului, împreună cu cartierul Dropia, aflat pe DN21 în dreptul cătunului Rubla. În 1968, comuna Însurăței, în actuala componență, a redevenit parte din județul Brăila, reînființat. În 1989, a devenit oraș. Patru obiective din orașul Însurăței sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Brăila ca monumente de interes local. Unul este clasificat ca sit arheologic, fiind aflat în punctele „Popina I de la Rubla” și „Popina II de la Rubla”, la nord-vest de localitatea principală a orașului
Însurăței () [Corola-website/Science/297099_a_298428]
-
de municipiul Buzău și la 130 km față de București, capitala României. Prin oraș trece șoseaua națională DN2B care leagă Brăila de Buzău, șosea care lângă Făurei se intersectează cu șoseaua județeană DJ203, care duce spre sud către Ulmu, Zăvoaia și Însurăței (unde se termină în DN21) și spre nord-est către Jirlău} și mai departe în județul Buzău către Bălăceanu, Boldu și Valea Râmnicului. Două alte mici drumuri județene, DJ203A și DJ203S duc din centrul orașului către comunele vecine Surdila-Greci, respectiv Surdila-Găiseanca
Făurei () [Corola-website/Science/297215_a_298544]
-
a spart. La nuntă, Cenușăreasa și prințul coboară treptele bisericii înconjurați de orez, aruncat de mulțimea adunată, printre care și șoriceii, îmbrăcați în uniforme de general, ca și membrii ai Gărzii Regale. Filmul se încheie cu o scenă în care însurățeii se sărută în caleașcă, în drum spre luna de miere. Au dublat în limbă română: Alte voci: Muzica Studio dublaj: AGER FILM Studio cântece: AGER FILM Regie dialog: Anca Sigartău Traducere: Maria Frenț-Lung Regie muzicală: Bogdan Giurgiu Adaptare cântece: Marian
Cenușăreasa (film din 1950) () [Corola-website/Science/320560_a_321889]
-
a trimis un inginer, pe nume Neculcea, care a măsurat și parcelat moșia Ciornohal și a mărit satul cu încă trei sute de locuitori, veniți din alte comune și care erau lipsiți de pământ. Satul înființat în 1880 cu noii împroprietăriți însurăței, pe moșia Ciornohal. Avea o suprafață de 1436 hectare și o populație de 193 familii, cu 10-12 suflete. Locuitorii din acest sat au venit din comunele Salcea și Călinești din plasa Siret, cei mai mulți fiind la origine ruși. Comisia de împroprietărire
Călărași, Botoșani () [Corola-website/Science/324489_a_325818]
-
care o leagă spre sud de Bucu (unde se termină în DN2A) și spre nord de Scânteia. Cadrul natural aparține Bărăganului Central subunitate a câmpiei Bărăganului. Subunitatea estică a Bărăganului Central, de care depinde și comuna, poartă numele de Bărăganul Însurățeilor, numit așa după orașul Însurăței din județul Brăila. Altitudinea generală este de și este dominată de crovuri. Pământul satului are o altitudine cuprinsă între 20 și 39 m. Geologic depozitele aparțin Pleistocenului (prima epocă a Cuaternarului, în care a apărut
Gheorghe Lazăr, Ialomița () [Corola-website/Science/324783_a_326112]
-
de Bucu (unde se termină în DN2A) și spre nord de Scânteia. Cadrul natural aparține Bărăganului Central subunitate a câmpiei Bărăganului. Subunitatea estică a Bărăganului Central, de care depinde și comuna, poartă numele de Bărăganul Însurățeilor, numit așa după orașul Însurăței din județul Brăila. Altitudinea generală este de și este dominată de crovuri. Pământul satului are o altitudine cuprinsă între 20 și 39 m. Geologic depozitele aparțin Pleistocenului (prima epocă a Cuaternarului, în care a apărut omul și au avut loc
Gheorghe Lazăr, Ialomița () [Corola-website/Science/324783_a_326112]
-
tarle unde locuiau numai vara în sezonul de lucru al câmpului, majoritatea retrăgându-se toamna târziu în satele natale cu recoltele obținute peste an. Prin legea rurală din 1864 au fost împroprietăriți foarte mulți clăcași. Peste 48000 de familii țărănești (însurăței, țărani de pe moșiile “strâmte”) cărora legea le dădea pământ din domeniile statului n-au primit loturile la care aveau dreptul. Categoriile de săteni cunoscute sub numele de spornici (însurăței) au așteptat 15 ani până au fost împroprietăriți. Între 1864 - 1876
Gheorghe Lazăr, Ialomița () [Corola-website/Science/324783_a_326112]
-
au fost împroprietăriți foarte mulți clăcași. Peste 48000 de familii țărănești (însurăței, țărani de pe moșiile “strâmte”) cărora legea le dădea pământ din domeniile statului n-au primit loturile la care aveau dreptul. Categoriile de săteni cunoscute sub numele de spornici (însurăței) au așteptat 15 ani până au fost împroprietăriți. Între 1864 - 1876 s-au continuat lucrările de aplicare a legii rurale prin delimitări, revizuiri de măsurători, rezolvări de conflicte între proprietarii de moșii și împroprietăriți, constituiri de noi comisii. În anul
Gheorghe Lazăr, Ialomița () [Corola-website/Science/324783_a_326112]
-
Între 1864 - 1876 s-au continuat lucrările de aplicare a legii rurale prin delimitări, revizuiri de măsurători, rezolvări de conflicte între proprietarii de moșii și împroprietăriți, constituiri de noi comisii. În anul 1873 s-au întocmit tabele și liste cu însurățeii. La 25 iunie 1876, 400 de însurăței reclamă că nu au primit pământul promis prin articolele 5 și 6 din legea rurală a lui Al. I. Cuza. La 27 octombrie 1876 printr-o circulară I.C. Brătianu trimite instrucțiuni prefecților pentru
Gheorghe Lazăr, Ialomița () [Corola-website/Science/324783_a_326112]
-
de aplicare a legii rurale prin delimitări, revizuiri de măsurători, rezolvări de conflicte între proprietarii de moșii și împroprietăriți, constituiri de noi comisii. În anul 1873 s-au întocmit tabele și liste cu însurățeii. La 25 iunie 1876, 400 de însurăței reclamă că nu au primit pământul promis prin articolele 5 și 6 din legea rurală a lui Al. I. Cuza. La 27 octombrie 1876 printr-o circulară I.C. Brătianu trimite instrucțiuni prefecților pentru împroprietărirea însurățeilor și celorlalte categorii de săteni
Gheorghe Lazăr, Ialomița () [Corola-website/Science/324783_a_326112]
-
25 iunie 1876, 400 de însurăței reclamă că nu au primit pământul promis prin articolele 5 și 6 din legea rurală a lui Al. I. Cuza. La 27 octombrie 1876 printr-o circulară I.C. Brătianu trimite instrucțiuni prefecților pentru împroprietărirea însurățeilor și celorlalte categorii de săteni în drept conform articolelor 5 și 5 din Legea rurală. Pentru că localitatea Gheorghe Lazăr s-a înființat prin legea însurățeilor, prezentăm în detaliu cum s-a ajuns la împroprietărirea însurățeilor și înființarea de commune noi
Gheorghe Lazăr, Ialomița () [Corola-website/Science/324783_a_326112]
-
Cuza. La 27 octombrie 1876 printr-o circulară I.C. Brătianu trimite instrucțiuni prefecților pentru împroprietărirea însurățeilor și celorlalte categorii de săteni în drept conform articolelor 5 și 5 din Legea rurală. Pentru că localitatea Gheorghe Lazăr s-a înființat prin legea însurățeilor, prezentăm în detaliu cum s-a ajuns la împroprietărirea însurățeilor și înființarea de commune noi printre care și localitatea noastră. Pentru însurăței, dreptul lor se va proba prin actele de căsătorie care se vor prezenta Comisiunii în original sau în
Gheorghe Lazăr, Ialomița () [Corola-website/Science/324783_a_326112]
-
trimite instrucțiuni prefecților pentru împroprietărirea însurățeilor și celorlalte categorii de săteni în drept conform articolelor 5 și 5 din Legea rurală. Pentru că localitatea Gheorghe Lazăr s-a înființat prin legea însurățeilor, prezentăm în detaliu cum s-a ajuns la împroprietărirea însurățeilor și înființarea de commune noi printre care și localitatea noastră. Pentru însurăței, dreptul lor se va proba prin actele de căsătorie care se vor prezenta Comisiunii în original sau în copie legalizată de primărie extrase din condicile bisericilor din anii
Gheorghe Lazăr, Ialomița () [Corola-website/Science/324783_a_326112]
-
drept conform articolelor 5 și 5 din Legea rurală. Pentru că localitatea Gheorghe Lazăr s-a înființat prin legea însurățeilor, prezentăm în detaliu cum s-a ajuns la împroprietărirea însurățeilor și înființarea de commune noi printre care și localitatea noastră. Pentru însurăței, dreptul lor se va proba prin actele de căsătorie care se vor prezenta Comisiunii în original sau în copie legalizată de primărie extrase din condicile bisericilor din anii 1863 și 1864. Peste doi ani, după războiul de independență se decretează
Gheorghe Lazăr, Ialomița () [Corola-website/Science/324783_a_326112]
-
din anii 1863 și 1864. Peste doi ani, după războiul de independență se decretează de Principele Carol I un regulament pentru executarea articolelor 5 și 6 din Legea rurală. Satul Gheorghe Lazăr a apărut pe teritoriul comunei Bucu, în urma împroprietăririi însurățeilor în anul 1884. La sfârșitul secolului al XIX-lea, satul avea o școală mixtă. Între anii 1878 și 1881 au fost împroprietăriți 48622 de săteni, sub denumirea de însurăței, printre care și strămoșii locuitorilor din Gheorghe Lazăr, primind în total
Gheorghe Lazăr, Ialomița () [Corola-website/Science/324783_a_326112]
-
Satul Gheorghe Lazăr a apărut pe teritoriul comunei Bucu, în urma împroprietăririi însurățeilor în anul 1884. La sfârșitul secolului al XIX-lea, satul avea o școală mixtă. Între anii 1878 și 1881 au fost împroprietăriți 48622 de săteni, sub denumirea de însurăței, printre care și strămoșii locuitorilor din Gheorghe Lazăr, primind în total 229.063 ha. Pentru că unii au fost excluși de pe liste, iar alții nu s-au prezentat, cifra s-a redus la 48342 de împroprietăriți, din care la 36947 li
Gheorghe Lazăr, Ialomița () [Corola-website/Science/324783_a_326112]
-
pe o vale, întemeind cătunul Capul Moșiei. Mai existau și cătunele Ezer, Bucu - Mătășești și Sărățeni. În 1879 o comisie ad-hoc stabilește ca pe moșia Bucu - Mătășești să se înființeze o comună de 400 de capi de familie, formată din însurăței din cele trei cătune, aflate deja pe moșie (Caserie, Stâncuța și Capul Moșiei), din însurăței din județul Buzău, din județul Brăila și din locuitori din comunele ialomițene din jur. Lucrările de delimitare au început în 1882 și s-au terminat
Gheorghe Lazăr, Ialomița () [Corola-website/Science/324783_a_326112]
-
Sărățeni. În 1879 o comisie ad-hoc stabilește ca pe moșia Bucu - Mătășești să se înființeze o comună de 400 de capi de familie, formată din însurăței din cele trei cătune, aflate deja pe moșie (Caserie, Stâncuța și Capul Moșiei), din însurăței din județul Buzău, din județul Brăila și din locuitori din comunele ialomițene din jur. Lucrările de delimitare au început în 1882 și s-au terminat în 1884. Inginerul hotarnic, G. V. Cordea, care s-a ocupat de delimitarea pământului noii
Gheorghe Lazăr, Ialomița () [Corola-website/Science/324783_a_326112]
-
a județului Buzău (pe teritoriile administrative ale comunelor C.A. Rosetti, Cilibia, Costești, Gălbinași, Gherăseni, Largu, Luciu, Rușețu, Smeeni și Țintești) și cea sud-vestică a județului Brăila (pe teritoriile comunelor Bordei Verde, Cireșu, Surdila-Greci, Ulmu și Zăvoiaia și al orașului Însurăței), în apropierea drumului național DN2C, care leagă orașul Slobozia de Costești. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a
Valea Călmățuiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/330662_a_331991]
-
peste prag și tocul usii se împrăștie miere și unt, ca mireasa să aibă o relație dulce și armonioasă cu membrii familiei mirelui. Invitații aruncă peste capul miresei, fructe uscate, nuci si bănuți, urându-le astfel bunăstare și prosperitate proaspeților însurăței. În "noaptea nunții" este dată o mică petrecere în cinstea celor câțiva musafiri rămași la casa familiei mirelui, dudupă care urmează ceremonialul religios al căsătoriei, condus de un iman. Mai demult cununia oficială putea fi ținută oricând după cununia religioasă
Tradiții de logodnă și căsătorie la turci () [Corola-website/Science/331929_a_333258]
-
o expunere de principii doctrinare, ci o consemnare a unor obiective concrete din perspectiva unei succesiuni guvernamentale. Se accentua astfel dezvoltarea “bunei stări a claselor muncitoare” prin ocrotirea muncii și avutului acestora, combaterea legii tocmelilor agricole spoliatore pentru țărănime, împroprietărirea însurățeilor de la sate și a “mahalagiilor” din orașe, dezvoltarea învățământului public, autonomie comunală. Reuniunile de la Mazar Pașa depășeau cadrul unor contacte dintre parlamentarii liberali, aceștia vizând crearea unei atmosfere favorabile în opinia publică pentru ca, prin presiune, să se forțeze îndepărtarea conservatorilor
Istoria liberalismului în România () [Corola-website/Science/332029_a_333358]