645 matches
-
și vinerea, că e rău de oboseală. Obraz Cînd îți ard obrajii, te vorbește cineva de rău. Ochi Primăvara de vei vedea mai înainte călugăriori-brebeni*, să te lovești cu ele peste ochi, zicînd: „Călugăriori-brebeni vestejească, ochii mei întinerească.“ Atunci ochii întineresc. Dacă cineva voiește să-i întinerească ochii, trebuie să se frece cu o brîndușă pe la ei, zicînd: „Floarea asta îmbătrînească, ochii mei întinerească.“ Dacă omul nu ar mînca ou și ceapă, ar vedea și vîntul. Cînd îți joacă un ochi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
oboseală. Obraz Cînd îți ard obrajii, te vorbește cineva de rău. Ochi Primăvara de vei vedea mai înainte călugăriori-brebeni*, să te lovești cu ele peste ochi, zicînd: „Călugăriori-brebeni vestejească, ochii mei întinerească.“ Atunci ochii întineresc. Dacă cineva voiește să-i întinerească ochii, trebuie să se frece cu o brîndușă pe la ei, zicînd: „Floarea asta îmbătrînească, ochii mei întinerească.“ Dacă omul nu ar mînca ou și ceapă, ar vedea și vîntul. Cînd îți joacă un ochi, ai să plîngi. Ochiul drept de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
înainte călugăriori-brebeni*, să te lovești cu ele peste ochi, zicînd: „Călugăriori-brebeni vestejească, ochii mei întinerească.“ Atunci ochii întineresc. Dacă cineva voiește să-i întinerească ochii, trebuie să se frece cu o brîndușă pe la ei, zicînd: „Floarea asta îmbătrînească, ochii mei întinerească.“ Dacă omul nu ar mînca ou și ceapă, ar vedea și vîntul. Cînd îți joacă un ochi, ai să plîngi. Ochiul drept de ți se bate e a bine. Nu e bine să spui nimănui cînd ți se bate ochiul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nunți, boteze, nedei, hramuri ale bisericii. Aceste nedei, erau expoziții ale artei, expuse pe viu sub cerul liber. CÎntecele de veselie, de dor și de ducă,ale Înfrățirii omului cu munca, cu anotimpul, cu lunca Înverzită, cu pădurea ce veșnic Întinerește și ascunde tainele Îndrăgostiților sau cîntecele cu aluzii ironice și de haz la diverse persoane, erau executate În ritm săltăreț sau În ritmul liniștit al horelor. Ele exprimau un complex de gînduri și sentimente și un vast material folcloric intrat
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
revedere se adresează codrului (personaj mitic) pe un ton familiar, ca unui vechi prieten, și se întristează gândindu-se la trecerea timpului. Pe de o parte, poetul se maturizează, conștient de condiția efemeră, iar pe de altă parte, codrul "mereu întinerește". Deși pentru codru, timpul rămâne mereu același, acesta privește cu înțelegere omul și-l ocrotește. Sugerând prin succesiunea anotimpurilor, trecerea timpului, poetul exclamă pe un ton trist: "Că de când nu ne-am văzut/ Multă vreme a trecut" și pune în
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
cu râurile,/ Lumea cu pustiurile,/ Luna și cu soarele,/ Codrul cu izvoarele". Aflat într-o veșnică metamorfoză, codrul "cu râuri line" este surprins în timpul iernii viscolite, dar și în timpul verii, când regenerează și privește nepăsător, cum trece vremea. Acesta mereu întinerește, pe când stele "scânteie pe locuri" (relația cosmic și terestru), vântul "bate", frunza "sună" și prin conjuncția "iar" se sugerează statornicia codrului. Dacă în prima parte a poeziei, percepția timpului se face cu detașare și obiectivitate, punându-se accent pe comunicarea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
față de noile pături sociale. Partidele comuniste occidentale cele mai importante dintre ele dau dovadă de îndrăzneală și de inițiativă. Anii '70 sînt deci ani de expansiune. Creșterea efectivelor și bunele rezultate elctorale o dovedesc. Așa cum arată Philippe Buton, partidele comuniste întineresc și înregistrează o semnificativă deschidere socială: Muncitorii aderă, dar în număr mai puțin important decît elementele ce provin din alte categorii sociale. Această relativă deproletarizare indică o mutație pozitivă a fenomenului comunist, o adaptare la realitățile sociale ale anilor 19701
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
al miturilor, anotimpul iscat este imaginat ca o divinitate ostilă. Pentru a învinge această divinitate răufacătoare, cerul și pămîntul, personificate în divinități, trebuie să se unească, "să se căsătorească". Ploaia dobîndește semnificația unei semințe; ea simbolizeară fecundarea pămîntului-mamă de cerul-tată. Întinerit de perioada ploioasă, soarele este imaginat ca divinitatea binefăcătoare care face să înflorească vegetația și să încolțească sămînța agricutorului. Grîul, pîinea, devin simbolul darului "cerului" și capătă semnificația "hranei spiritului". Tot anul, ciclul "sămînță-recoltă", este reprezentat imaginativ sub forma luptei
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
încredere că independența ei va fi recunoscută definitiv și pe întreg de către Europa. Pe lângă dreptul ei cel vechi, al cărui principiu fusese scâlcit prin răstălmăciri istorice, astăzi vine să se adauge titlurile pe care le-a împrospătat sau le-a întinerit pe câmpurile de bătaie. Zece mii de români au căzut în jurul Plevnei, ca să câștige patriei lor libertatea și independența.” În finalul lucrării, autorul arată că, tratatul de la Berlin, a recunoscut independența Romăniei ,dar condițiile impuse îi limita acesteia suveranitatea. În virtutea tradiției
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
este esența feminității, care este secretul fecioarei eminesceene care este misterul invocațiilor necontenite? ... poate că Amiel să mă lămurească ... „femeia Își reparcurge toate impresiile În Luceafărul eminescian. O interpretare transeontică. amintire ... ea rumegă, Într-un fel durerile și bucuriile, le Întinerește, le ia de la capăt și le străbate din nou ... această constantă plastică, acest circuit etern În jurul ființei iubite are Întotdeauna drept model miracolul feminin, maturitatea incubația ... fiecare germene e Învăluit, Încălzit și protejat În inima și-n pîntecul femeii, astfel
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
încredere că independența ei va fi recunoscută definitiv și pe întreg de către Europa. Pe lângă dreptul ei cel vechi, al cărui principiu fusese scâlcit prin răstălmăciri istorice, astăzi vine să se adauge titlurile pe care le-a împrospătat sau le-a întinerit pe câmpurile de bătaie. Zece mii de români au căzut în jurul Plevnei, ca să câștige patriei lor libertatea și independența.” În finalul lucrării, autorul arată că, tratatul de la Berlin, a recunoscut independența Romăniei ,dar condițiile impuse îi limita acesteia suveranitatea. În virtutea tradiției
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
temele majore ale acestui volum, se realizează, de data aceasta, propriu-zis, nu prin intermediul amintirii. Totuși reconstruirea absolută a acestor ani îi este inaccesibilă din nou poetei, chiar dacă ele sunt simple în aparență: "Neînțeles, cum numai lucrurile copilăriei pot fi,/ Definitiv întinerit prin plecare./ Câte secunde în viața mea m-am gândit/ La băiatul cu numele Gheorghe,/ Copilul cu numele tata?/.../ Fiți cuminți, îngeri mici, lăsați-l să doarmă./ Fiți buni, îngeri mari, lăsați-l să creadă./ Nu-i spuneți nimic, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
chiar imposibilă, deși autoarea tânjește spre o reîntoarcere. Copilăria edenică de atunci devine copilăra neînțeleasă de acum, deși poeta e de accord că "inocența devine calea întoarcerii spre esențe, spre Adevăr"107: "Neînțeles, cum numai lucrurile copilăriei pot fi,/ Definitiv întinerit prin plecare./ Câte secunde în viața mea m-am gândit/ La băiatul cu numele Gheorghe,/ Copilul cu numele tata?/.../ Fiți cuminți, îngeri mici, lăsați-l să doarmă./ Fiți buni, îngeri mari, lăsați-l să creadă./ Nu-i spuneți nimic, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
crezului național a opiniei publice, a cercurilor politice, diplomatice și revoluționare europene 34, grupându-se în jurul revistelor de largă eficiență propagandistică "România viitoare" (1850), "Junimea română" (1851) ori "Republica română" (1851, 1853), în Moldova, noul domnitor și-a propus a "întineri patria", apropiindu-și pe cei mai "înrăiți dușmani ai unchiului" (fostul domnitor Mihail Sturdza). A fi întins mâna unui Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Costache Negri, Alexandru I. Cuza, Petre Mavrogheni ș.a., acordându-le nu numai importante dregătorii executive în justiție
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
fericire, de mister, de-o altă Minune a iubirii, mai înaltă! Deși nu se cuvine, îi întrerup, le strig: - îndemnurile toate sunt foc aprins ori frig! Cât soarele-și mai joacă amurgul în ferești, Suflet bătrân, ai grijă să nu întinerești! (2007) Din cîrți Dați-mi în cărți și spuneți că nu-i adevărat Când tot citiți acolo cuvântul tainic: Moarte... E prea târziu? Nimic nu s-a-ntâmplat Dincólo de ce-am scris chiar eu în carte? Nu vă mirați
Poezii by Ion Brad () [Corola-journal/Imaginative/8723_a_10048]
-
pe care o implică interdependența. În sfîrșit, în momentul crizei culturale se anunță și o criză demografică, iar aceasta debutează în același timp cu criza economică. După puternica explozie a natalității din timpul războiului și de după război, care regenerează și întinerește populațiile europene, rata creșterii demografice staționează către 1964, iar marea majoritate a țărilor europene nu mai depășește nivelul de fertilitate care menține constant numărul de locuitori (2,1 copii de femeie). Apoi, independent de diferențele economice sau religioase dintre țări
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
de alta: moda sportului, care la rândul ei a devenit mai femenină prin înlocuirea sweater ului cu chemisseta, moda rochiilor lungi, dar nu prea mult, pentru vizite și rochiile lungi (...) pentru seară. Rochia scurtă continu) să aibă multe admiratoare pentru că întinerește și vine bine în general. Totuși, creatorii modei din Paris spun: dimineață rochia să fie de 10 centimetri peste genunchi, după-amiază mai lungă iar seara până la pantof și cu trenă; iar talia la loc sau aproape de locul ei. Culorile moderne
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
-nflorit la noi mălinul Și c-ai albit, mămucă, ai albit. Alt om mi-a spus c-ai stat la pat bolnavă. Eu nu știu cum să cred atâtea vești, Când din scrisori eu văd precum matale Din zi în zi mereu întinerești.” („Mama”) Mult prea încărcat de suferință ni se pare destinul personajului feminin principal din nuvela lui Ion Agârbiceanu, „Fefeleaga”. Femeie simplă, necăjită, Maria Dinului lucra din greu pentru a-și întreține cei cinci copii. Cel care o ajuta în munca
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
nici o persoană; 63 r. 31 32 : „nu-și pierdu nădejdea în Dumnezeu” un sprijin continuu și necondiționat în caz de nereușită pentru omul credincios a fost și va fi mereu divinitatea; p. 133, r. 22 24 : „moșneagul pe loc a întinerit, văzând atâtea bogății. Iară baba a rămas opărită și nu știa ce să facă de ciudă” în cazul unei îmbogățiri, beneficiarul se bucură nespus, iar „dușmanul” răutăcios îl privește cu invidie și suspiciune; r. 39 41 : „mai ușor ar putea
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
Stănciulescu, Editura Cartea Ortodoxă, Galați, 2004, p. 118). footnote>. Pentru Sfântul Părinte, chiar cel care începe viața se cuvine să aibă înaintea ochilor sfârșitul vieții sale, iar cel în vârstă este îndemnat să primească Botezul pentru că-l renaște și-l întinerește spiritual: „Dacă ți-ar promite un medic să te facă, prin operații Și noi medicamente, tânăr din bătrân cum ești, n-ai dori oare să vină ziua aceea în care să te vezi readus la vârsta puterii? Dar când botezul
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
l-ai murdărit, disprețuiești pe Binefăcător Și nu alergi la făgăduință! Nu dorești să vezi cum se naște din nou fără de mamă omul, cum omul cel învechit Și stricat de poftele înșelăciunii (Efes. 4, 22) ajunge iarăși plin de viață, întinerește Și se reîntoarce la adevărata floare a tinereții?”<footnote Omilii despre Sfântul Botez, XIII, 5, P. G. XXXI, col. 432-434. footnote>. În anul 381, Sfântul Grigorie de Nazianz opiniază ca Botezul să se amâne cel puțin până la vârsta de trei
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
BURCHARDUS URSPERGENSIS, O. Praem., Chronicon, în MGH, Scriptores, XXIII, 376; în TM, 17-18. 1. [Burcard scrie] În acel timp, pe când lumea dădea deja semne de îmbătrânire, Dumnezeu a făcut să apară în Biserică două ordine religioase noi pentru a o întineri din nou, ca un vultur (cf. Ps 102,5); iar Scaunul Apostolic le-a aprobat. Este vorba de Frații Minori și Frații Predicatori. Motivul pentru care au fost aprobate se datorează probabil următorului fapt. 2. În Italia erau răspândite, și
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
-nflorit la noi mălinul Si c-ai albit, mămuca, ai albit. Alt om mi-a spus c-ai stat la pat bolnava. Eu nu știu cum să cred atâtea vesti, Când din scrisori eu vad precum matale Din zi în zi mereu întinerești. O, mama... de Mihai Eminescu O, mama, dulce mama, din negura de vremi Pe freamătul de frunze la tine tu mă chemi; Deasupra criptei negre a sfântului mormânt Se scutura salcâmii de toamna si de vânt, Se bat încet din
DARURI ŞI GÂNDURI PENTRU MAMA by Lenţa Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/1153_a_2221]
-
Și mă trezesc din visul meu de-o noapte; mă uit pe fereastră, sufletu-mi vibrează de bucurie. Parcă aud șoapte: “bine ai venit”, primăvara îmi urează! O, Doamne! Nu pot să îmi explic nicicând, cum primăverile mă fac să-ntineresc! Sângele-mi curge prin vene fremătând spre inimă. Și-n drumul lui eu înfloresc! Diferențe Motto: Toate femeile au același rost pe pământ. Doar amprentele pe care le lasă, contează. Nu-mi plac femeile cu cicatrici la vedere. Îți dau
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
rugăciunilor ca susurul unui izvor de apă vie... Jocul cu timpul Pe fruntea-mi senină am tatuat încă o floare. Roiesc fluturi în jurul meu, nu-mi vine să cred! Miroase a primăvară și a renaștere; în luna aprilie simt că întineresc din nou! Nimic nu este întâmplător, îmi spun; norocul îmi surâde și o să uit să mor de-atâta întinerire. Și nimeni nu observă că timpul stă în loc doar pentru mine. Îmbrăcat în mire, mă cere de nevastă contra legilor naturii
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]