981 matches
-
în constituirea nucleului predicațional de bază. Conjuncțiile că, să, ca...să, dacă, de și locuțiunea conjucțională cum că introduc în structura nucleului predicațional de bază propoziții-subiect care intră în nucleul predicațional cu predicate realizate prin verbe și expresii impersonale, verbe întrebuințate impersonal sau devenite impersonale, prin diateză; propoziția-subiect este expresia sintactică a „obiectului” atras în sfera predicației. În desfășurarea liniară a enunțului lingvistic, aceste propoziții-subiect - numite subiective conjuncționale de Ecat. Teodorescu 26 - urmează, în absența intervenției altor factori (stilistic, de exemplu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
să, ca...să (cele mai frecvente), dacă, de și locuțiuni conjuncționale: cum că etc., „Ne propunem să dovedim în rândurile următoare că tipărirea romanului „Geniul pustiu” este o impietate față de Eminescu și o mistificare a publicului.” (G. Ibrăileanu) • pronume relative (întrebuințate și adjectival): „Să blesteme pe-oricine de mine-o avea milă, Să binecuvânteze pe cel ce mă împilă.” (M. Eminescu) „Stau ca-ntre sălcii, noaptea, călătorul, / Și nu știu cine-i binefăcătorul.” (T. Arghezi) „În zadar mai cauți în ce-ai vrea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
prea rău, el o lăsă, ieși repede din casă și încuie ușa în urma sa...” (I. Slavici, Mara, 258), „Obsedați de ordinea stelelor, aztecii erau convinși că numai sacrificiile puteau prelungi o lume permanent amenințată.” (O. Paler, Caminante, 39) • pronume relative (întrebuințate și adjectival); poziția lor în interiorul categoriei gramaticale a cazului este determinată, sau de funcția de complement indirect a propoziției, în ansamblul ei, sau de specificul recțiunii prepoziției de care sunt precedate: „... Călătorul străin scoate cinci lei din pungă și-i
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
prin elemente de relație. Acestea diferă în raport cu tipul comparației (implicită sau explicită), cu poziția regentului în interiorul categoriei gramaticale a comparației, cu tipul structural al complementului. a. Când are dezvoltare infrapropozițională, complementul comparativ este însoțit de prepoziții (locuțiuni prepoziționale) și adverbe întrebuințate prepozițional: alături cu/de, față cu/de, pe lângă, dintre, între, ca (și), cât (și), decât: „Dintr-odată, mai mult decât setea m-a chinuit teama că voi fi văzut, voi fi hăituit, prins și sacrificat.” (O. Paler, Galilei,95), „Ceva
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
structuraletc "Tipuri structurale" 1. Circumstanțialul de mod real Circumstanțialul de mod al calității a. simplu; se realizează prin: • substantiv: „Dinții îi sclipeau printre buze a cruzime”. (L. Fulga, 14), „Ce e val ca valul trece.” (M. Eminescu, I, 196) • substantiv întrebuințat, prin elipsă, adverbial: „Când se întoarse Vasile, prin fereastra din față lumina dimineții curgea gârlă, făcând o punte alburie cu un capăt înfipt în sobă.” (P. Dan, 10) • forme verbale-nominale: „A vorbi de viața sentimentală a lui Chopin fără a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Marcarea identității specificetc "Marcarea identit\]ii specifice" Principalele mijloace de exprimare a relației de dependență de la baza circumstanțialului modal sunt elementele relaționale și, mai rar, juxtapunerea. Se juxtapune termenului regent numai circumstanțialul modal infrapropozițional realizat prin adverbe (locuțiuni adverbiale), substantive întrebuințate adverbial, pronume, gerunziu, interjecții sau prin sintagme cu regent substantival (picior peste picior, doi lei etc.). Identitatea de circumstanțial modal a acestor termeni rămâne implicită în natura și planul lor semantic în corelație cu natura și planul semantic al relației
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
înțeles de atunci că nimic altceva, în afară de moartea mea, n-o s-o umple.” (O. Paler, Galilei, 94), „Atunci mă gândesc că această lume îmi poate lua totul, mai puțin dreptul de a o regreta.” (O.Paler, Galilei, 148) • adverbul decât (întrebuințat prepozițional): „Nu mai puteam face alte eforturi decât cele minime”. (O. Paler, Viața, 283) Completiva de excepție este introdusă în frază prin: • locuțiunile conjuncționale în afară că și decât să: „Ce să le facem altceva decât să le interzicem să
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
precedate de locuțiunile prepoziționale în afara, în afară de, cu excepția sau de adverbul decât:„ ... Să știu că nimeni n-a aflat nimic în afară de ce ne-a spus ea ...” (M. Eliade, 494) Se constituie în marcă distinctivă a complementului de excepție locuțiunea prepozițională cu excepția, întrebuințată ca atare, la nivelul propoziției sau precedând un pronume relativ, la nivelul frazei. Când relația de dependență se exprimă prin celelalte elemente relaționale, comune și complementului cumulativ, identitatea de circumstanțial de excepție este fixată de: • realizarea determinatului direct (sau a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
capetele lor.” (L. Blaga, 96) Când regentul este nearticulat sau articulat cu articol nehotărât (cu excepția situațiilor de mai sus), funcția se realizează ca atribut calificativ: „E-o noapte udă, grea, te-neci afară.” (G. Bacovia, 94) Dintre elementele relaționale, adverbul întrebuințat prepozițional cât marchează realizarea atributului ca atribut calificativ: „Arde-n candel-o lumină cât un sâmbure de mac.” (M. Eminescu, I, 84) Identitatea atributului de clasificare rămâne implicită în planul semantic al termenului prin care se realizează sau al întregii
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
întâi și singur. Iată-l Cum din haos face mumă iară el devine tatăl.” (M. Eminescu, I, 132) Dintre elementele relaționale, se impun ca distinctive în sine, locuțiunea prepozițională în chip de: A venit în chip de înger... și adverbul întrebuințat prepozițional drept, în propoziție: „Drept preot toarce-un greier un gând fin și obscur, Drept dascăl toacă cariul sub învechitul mur.” (M. Eminescu, I, 69) sau în frază, când precede pronumele relativ prin care se introduce o completivă predicativă: „Pentru
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
săltărețele dactile?” (M. Eminescu, I, 137), „Hangiul a încuiat ușa, a mai aruncat o răgălie în sobă, a mai băut un păhăruț, a mai cotrobăit prin odaie...” (I.L. Caragiale, IV, 374) Observații: Termenii juxtapuși pot fi precedați toți de conjuncțiile, întrebuințate adverbial, nici, și: „Nici cântecul, nici ruga n-au descremenit Zarea de granit. ............................... Vii. Nici nu simți, nici nu știi.” (T. Arghezi, 192) „În adâncuri se pătrunde, Și de lună și de soare, Și de păsări călătoare, Și de lună
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
termenului-secund, apoziția de identificare fixează (sau relevă) identitatea realității extralingvistice exprimată prin termenul-bază, al cărui conținut semantic este cel mai adesea nedeterminat. Sub aspect lexico-gramatical, termenul-bază în apoziția de identificare este mai ales un pronume (foarte frecvent, demonstrativ sau nehotărât, întrebuințat și adjectival) sau un substantiv abstract (sau întrebuințat ca atare): „Nu mi-a rămas din gândurile mele pustii, de altădată, decât unul: Ce anotimp să-mi poarte amintirea?” (A.E. Baconsky, 77), „Până ieri, pe la amiază, puteam să jur că
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
realității extralingvistice exprimată prin termenul-bază, al cărui conținut semantic este cel mai adesea nedeterminat. Sub aspect lexico-gramatical, termenul-bază în apoziția de identificare este mai ales un pronume (foarte frecvent, demonstrativ sau nehotărât, întrebuințat și adjectival) sau un substantiv abstract (sau întrebuințat ca atare): „Nu mi-a rămas din gândurile mele pustii, de altădată, decât unul: Ce anotimp să-mi poarte amintirea?” (A.E. Baconsky, 77), „Până ieri, pe la amiază, puteam să jur că era dânsul, dl. maior Vasile I. Borza.” (M.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
lup”. Tot frecvent apare și linia frântă sau în zigzag. Motivul acesta este cunoscut sub numele de „zimți” și apare pe fluiere, pe furcile de tors, pe bâte ciobănești, dar și pe țesături. Spirala este un alt motiv geometric des întrebuințat, formând un tot armonios cu celelalte ornamente cu care se asociază. Ea apare mai ales pe furcile de tors, urmărind răsucirea firului de lână pe axul furcii. Cercul sau ochiul apare ca un ornament decupat sau incizat, întâlnindu-se foarte
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
în aceste fronturi mai multe găuri de degajare frontale, intermediare sau de bază. Efectul de rupere al găurilor de degajare depinde, între alți factori de: natura rocilor și felul stratificației; adâncimea găurilor și înclinarea lor față de suprafața terenului; felul explozivului întrebuințat și mărimea încărcăturii. După ce s-a reușit să se creeze cu ajutorul găurilor de degajare, fronturi de abataj suficiente ca număr și lungime, exploatarea acestora se face folosindu-se găurile de exploatare. Amplasarea găurilor de mină pe treptele extragerii se face
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
alegerii formei uniforme. În anexă sunt prezentate câteva situații pentru stabilirea vedetei de autor persoană fizică. 108. Prezentați vedeta principală vedeta de autor persoană fizică, precizând situații diferite R: Se consideră vedetă uniformă numele sau forma numelui cel mai frecvent întrebuințate: * în condițiile operelor autorului, * în referirile făcute la autor de autorități recunoscute, * în formularea curentă completă sub care aceste nume sau forme ale numelui apar Ortografia folosită în redactarea vedetei uniforme respectă normele ortografice în vigoare, fiind forma cea mai
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
În situația criptonimelor, catalogatorul are un rol important de a depista în lucrări de referință adevăratul nume al creatorului. 5. Titluri nobiliare, titluri de adresare, titluri științifice, nume onorifice, nume laice, nume religioase Vedeta uniformă este forma cea mai des întrebuințată 5.1. Numele de suverani (împărați, regi, domni, principi etc.) se menționează în vedetă în ordinea următoare: numele personal, numărul de ordine (în cifre romane) în suita de suverani din aceeași dinastie, din aceeași țară, purtând același prenume; porecla sub
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
cu manetă, cu lichid: schema unui reostat cu cursor: Prin deplasarea cursorului alunecător C, rezistența variază, deoarece se schimbă lungimea conductorului din care e alcătuit reostatul după formula R = ?? ? . Acest tip de reostat cu cursor este foarte mult întrebuințat, deoarece prin deplasarea cursorului C la dreapta sau la stânga de pe tija metalică nu întrerupe curentul electric din circuit. schema reostatului cu manetă: Prin rotirea manetei în jurul axului S, de la poziția 0 la poziția 6, rezistența electrică crește în trepte, intensitatea
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
constata că gustul apei diferă, ceea ce certifică faptul că există încărcări energetice diferite care sunt transmise apei de către culori. 3. Cromopunctura Este o practică terapeutică mai puțin cunoscută, care utilizează lumina colorată proiectată asupra punctelor de acupunctură. Una din tehnicile întrebuințate deseori de către cromoterapeuți consta în utilizarea unor lanterne de buzunar pentru difuziunea luminii colorate în aria afectată de dezechilibrul energetic. Zonele corespunzătoare punctelor de acupunctură s-au dovedit a fi mai receptive la tratament. O variantă a acestei terapii constă
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
10 mai 1508 a fost începută una din cele mai strălucite creații artistice - pictarea capelei Sixtine. Proiectul reprezenta mai întâi o îmbinare perfectă a compoziției arhitectu‑ rale cu pictura. Formele clădirii sunt nu numai extrem de rațional și la maxi‑ mum întrebuințate, dar și îmbinate cu o întreagă arhitectură pictată care cre‑ ează panourilor centrale baza efectelor de trompe l’oeil12. Pe fâșia centrală, netedă, ușor curbată a bolții, sunt create nouă panouri încadrate cu motive arhitecturale. Tematica lor se leagă de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
10 mai 1508 a fost începută una din cele mai strălucite creații artistice - pictarea capelei Sixtine. Proiectul reprezenta mai întâi o îmbinare perfectă a compoziției arhitectu‑ rale cu pictura. Formele clădirii sunt nu numai extrem de rațional și la maxi‑ mum întrebuințate, dar și îmbinate cu o întreagă arhitectură pictată care cre‑ ează panourilor centrale baza efectelor de trompe l’oeil12. Pe fâșia centrală, netedă, ușor curbată a bolții, sunt create nouă panouri încadrate cu motive arhitecturale. Tematica lor se leagă de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
argint, oțel etc. Este necesar să se cunoască pe lângă modul de întrebuințare a acestor ustensile, și proprietățile materialelor din care sunt confecționate, pentru a evita unele erori la efectuarea analizei cantitative, erori datorită comportării diferite a acestor materiale față de reactivii întrebuințați. 2.1 Vase și ustensile din sticlă Eprubetele sunt cele mai simple vase de laborator, care se utilizează la efectuarea reacțiilor chimice de probă. Ele au formă de tuburi închise la un capăt, pot fi gradate sau negradate. Pahare Berzelius
Chimie anorganică - Chimie experimentală : teste şi fişe de lucru by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaei () [Corola-publishinghouse/Science/757_a_1321]
-
filtru cu bandă albastră are porii foarte mici (< 65 mμ), fiind indicată pentru precipitate foarte fine, cum ar fi BaSO4; • Hârtia de filtru cu bandă albă are porii de mărime mijlocie ( 1,5 5 mμ) și este cea mai des întrebuințată, • Hârtia de filtru cu bandă neagră (> 5 mμ) are porii mai mari și se întrebuințează pentru precipitatele gelatinoase, cum ar fi Al(OH)3, Fe (OH)3. Creuzetele filtrante din sticlă se întrebuințează pentru filtrarea precipitatelor care se cântăresc ca
Chimie anorganică - Chimie experimentală : teste şi fişe de lucru by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaei () [Corola-publishinghouse/Science/757_a_1321]
-
curent de hidrogen, se întrebuințează creuzete Roose, cu capac găurit, pentru introducerea tubului prin care se aduce gazul. Creuzetele Roose au formă înaltă și sunt confecționate din porțelan poros, nesmălțuit sau smălțuit numai pe jumătatea superioară. Creuzetele filtrante din porțelan întrebuințate mai ales pentru filtrarea precipitatelor care se cântăresc ca atare, după o simplă uscare în etuvă sau în vid, fără a mai fi calcinate. Pentru cazul când precipitatele filtrante trebuie totuși să fie calcinate, se întrebuințează o capsulă mică, specială
Chimie anorganică - Chimie experimentală : teste şi fişe de lucru by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaei () [Corola-publishinghouse/Science/757_a_1321]
-
mici. Ele au o rondelă mobilă de porțelan prevăzută de asemeni cu găuri mici. Între fundul creuzetului și rondelă se pune un strat de azbest, iar deasupra rondelei un al doilea strat de azbest. Astăzi aceste creuzete sunt foarte rar întrebuințate. Capsule de porțelan sunt folosite pentru multe operații cantitative, deoarece porțelanul smălțuit este mai rezistent decât sticla, față de soluțiile alcaline. În capsule se va face mai ales evaporarea soluțiilor alcaline și amoniacale. La determinarea elementelor alcaline, pentru îndepărtarea sărurilor de
Chimie anorganică - Chimie experimentală : teste şi fişe de lucru by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaei () [Corola-publishinghouse/Science/757_a_1321]