1,988 matches
-
totul să se realizeze așa cum el dorea. Uneori avea dificultăți cu unii care nu erau de acord cu felul lui de a fi și a face lucrul. Am conversat mult cu el, îmi aduc aminte de o noapte de iarnă întunecoasa, ploua în continuu (așa este iarnă în Valencia mai mult ploua) ne era foarte greu să facem rondele, la un moment dat îmi spune: ,, Suntem doar noi doi în noaptea asta aici, trebuie s-a avem grijă unul de altul
GREUTATEA NOPTII (2) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 455 din 30 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354830_a_356159]
-
nu stiu ce poate fi... Știu doar că îmi lipsește enorm iubirea mea... Și-o lacrima fierbinte se scurge-ncet încet... Amestecandu-se ușor cu-n fulg de nea... Ce s-a topit pe-obraz cu-o undă de regret... O noapte-ntunecoasa se lasă peste lume... Sclipiri de diamante apar numai pe cer... Lumini ce ma-nfioara gândindu-mă la tine... Iar luna, prinsa-n ceață, e plină de mister... Aș vrea acum să pot să te aduc aproape... E tot ce îmi
SPERANTA de CRISTIAN GABRIEL GROMAN în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355475_a_356804]
-
noi nu trecem niciodată, și nevoia de evadare din propria noastră piele, ca să zic așa, din cotidian și din conjunctura în care ne tragem sufletele, este mai puternică decît rațiunea ce ne face să nu circulăm noaptea pe o stradă întunecoasă, pentru că ne putem imagina cu ușurință că ne amenință tot felul de pericole. Și voi doi cum v-ați cunoscut?! Întrebarea mea era firească, pentru că mai întîi apăruse Thomas și într-o zi sosise “de undeva” și frumoasa lui prietenă
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 55-56 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356743_a_358072]
-
Publicat în: Ediția nr. 488 din 02 mai 2012 Toate Articolele Autorului aprilie blând - nehotărâtă încă o moară de vânt P.I. Gârda Mi-aduc aminte de imagismul tenebros al lui Emil Botta, pentru care april era unul de-a dreptul întunecos, anotimp al unei adolescențe trăite teatral, între dramatic și tragic. Poate că aici nehotărîrea e doar aparent a morii (fără (a)vînt) și e vorba mai curînd de șovăiala celui ce nu îndrăznește să se lupte cu ea. Condurul Doamnei
CONCURS SĂPTĂMÂNAL 232, COMENTARII CORNELIU TRAIAN ATANASIU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 488 din 02 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/356846_a_358175]
-
agite cu gemenii în burta ei, care creștea văzînd cu ochii, se dusese la biblioteca de la școală și împrumutase cîteva cărți. Lumi nebănuite i se deschideau în fața minții ei aproape încremenite și avea senzația că a pătruns într-o cameră întunecoasă, în care face curat, aerisește, mătură pînzele de păianjeni, spală podelele și face să strălucească ferestrele în razele soarelui. Ce povești emoționante, care o făceau să suspine de fericire și gemenii dădeau și ei din piciorușe, iar ea avea senzația
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
era un fel de fugara prin centrul de ajutor pentru femeile maltratate. Am încercat să-i inspir speranța, încercând să-l fac să înțeleagă că nu totul este pierdut, ca mai exista o rază de speranță în tot acel tablou întunecos al vieții sale, pe care el și l-a pictat prin unele alegeri ale sale lipsite de înțelepciune. În toată discuția noastră analizandu-i expresia fetei, vedeam o luptă teribilă între speranța și disperare, se temea de faptul că totul
JURNALUL UNUI CALATOR (5) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 598 din 20 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355134_a_356463]
-
-i viața, ce-i nedreptatea, că nu există sprijin necondiționat. O realitate amară. A derulat din nou întreaga zi. Ce a greșit, unde a greșit? De ce trebuie să treacă prin astfel de momente?! De ce trebuie să vagabondeze singură pe străzi întunecoase, în nopțile reci?! În această seară de două ori a fugit prin fereastră din case diferite, motive diferite. Câte ferestre o mai așteaptă oare, de acum încolo?! Până mai sunt ferestre... Suzana Deac Referință Bibliografică: Fuga / Suzana Deac : Confluențe Literare
FUGA de SUZANA DEAC în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355205_a_356534]
-
nejustificate, destul de repede. Am urcat la ultimul nivel. - Până aici ați plătit! Ne spuse ascensorul, după ce a oprit ... culmea, destul de lin, având mișcarea asemănătoare cu a unui asteroid înfuriat, aterizând pe o planetă necunoscută. Ne-a abandonat într-un hol întunecos. Giulia, și mai ales Edy, înfrigurați se grăbeau nejustificat ... cunoșteau zona. Îi văd că ies afară din bloc pe o ușă camuflată de-un intrând. Am rămas o clipă în urmă ... vroiam să gândesc, trăgeam adânc aer curat în plămâni
ANII MEI APOCALIPTICI de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355527_a_356856]
-
da, cuvintele mi-au transformat gura într-o adevărată cruce! Întreaga mea viață este o veritabilă Golgotă. Mioritică. Plină de gropi făcute de lacrimi. Cu prăpăstii apetisante. Cu vârfuri oricând gata să-mi primească drept oaspete speranțele imprudente. Cu cărări întunecoase pe unde se poate ajunge, fără nicio problemă, în iadul aproapelui nostru. Și tot urc, de mai bine de jumătate de veac : mă afund în hățișul de stele somnambule! 52. TATĂ, ÎMI PARE RĂU, DAR AI GREȘIT ! Motto: "Ascultă,fiul
DEŞERTUL DE CATIFEA (50-52) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346219_a_347548]
-
urmărească. Zis și făcut. În seara următoare, așteptă ca regele să termine masa și se luă pe urmele flăcăului. Vezi, însă, că acesta era tare iute de picior și nu trecu mult până ce Marele Sfetnic îi pierdu urma prin pădurea întunecoasă. Încercă și a doua și a treia zi, dar fără izbândă. - Ce te macină, Mare Sfetnic, îl întrebă într-o seară Regele Pădurilor, că văd că nici de mâncare nu-ți arde și nici la băut nu te înghesui? Marele
LACUL VRĂJIT de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368730_a_370059]
-
lăcomie aerul în plămânii eliberați. Ce dracu e cu mine? Mă comport ca un autentic barbar!” se dojeni el îngrijorat. Foamea speriată de atentatele grosolane la integritatea ei, renunță să-și mai ceară drepturile și se ascunse prevăzătoare prin dulapurile întunecoase. Focul ce-i ardea pielea se înteți insuportabil, dar marea promise o alinare certă în apele ei primitoare. Carlos se aruncă în valuri odată cu luna ce se rostogolea jucăușă sub brațele lui viguroase și înotă din ce în ce mai revigorat de senzația de
DILEME ( FRAGMENT 27) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368808_a_370137]
-
pe medic în a-l mai lovi, dar nu a reușit să-i atragă atenția. În acel moment, Sam s-a simțit urcând foarte repede în aer, în timp ce Pământul se îndepărta sub picioarele sale. După aceea a traversat un tunel întunecos. La capătul tunelului a fost întâmpinat a fost întâmpinat de un grup de „îngeri”. Ray l-a întrebat dacă acești îngeri aveau aripi și Sam a răspuns că nu. - Străluceau, a spus el. Erau luminoși și toți mă iubeau foarte
TANATOLOGIA, O PARA-ŞTIINŢĂ CARE DOVEDEŞTE TINEREŢEA VEŞNICĂ ŞI VIAŢA FĂRĂ DE MOARTE (PARTEA A UNSPREZECEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368973_a_370302]
-
PRIN ÎNVĂLUIRE M-AI LUAT Timpul se scurge mereu prin pânza deasă Un cocor a plecat iar, în amurgul însângerat, Cerul sub fruntea-ți semeață părea uscat, Când ai plecat, prea curând, de acasă. De atâtea ori am cercetat, Umbra întunecoasă ce țese spațiul, Legând distanța dintre noi, Între mine și tine, lumini ne dezveleau Gândurile noastre senine. Acum mă trezesc înfrigurat, Căutând să mă leg cu mâinile de viață, Cercetându- ți ochii în privirea cerească, Prin învăluire m-ai luat
POEME DE SUFLET (2) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369061_a_370390]
-
albă și fiindcă răsese fulgii de barbă neagră, ce începuse a umple părțile în jurul urechii, el părea pudrat cu brumă de pe struguri, nasul era corct și plin, parcă tăiat în marmură, ochii mari sub niște sprâncene arcate cu măestrie erau întunecoși, dar de o culoare indescriptibilă. Păreau negri, dar, privind bine sub lungile lor gene, ai fi găsit că sunt de un albastru întunecos, demonic, asemenea unui smarand topit noaptea. Expresia feței era tristă-dar nu dureroasă.” Majoritatea celor care l-au
MIHAI EMINESCU VĂZUT DE CONTEMPORANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/371000_a_372329]
-
era corct și plin, parcă tăiat în marmură, ochii mari sub niște sprâncene arcate cu măestrie erau întunecoși, dar de o culoare indescriptibilă. Păreau negri, dar, privind bine sub lungile lor gene, ai fi găsit că sunt de un albastru întunecos, demonic, asemenea unui smarand topit noaptea. Expresia feței era tristă-dar nu dureroasă.” Majoritatea celor care l-au văzut la vârsta adolescenței, ca hoinar sau la Cernăuți, la Blaji, la Sibiu sau la Viena, îi atribuie lui acest portret. Între 1900
MIHAI EMINESCU VĂZUT DE CONTEMPORANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/371000_a_372329]
-
Articolele Autorului Lună albastră Autor Urfet Șachir Lună albastră, lună albastră, Bate și-n fereastra noastră! Stelele-s pe cer o mie, Însă doar tu ești făclie. Doar o rază argintie, Lampă să ne fie-n casă Că e prea întunecoasă. Bate-n creanga de brăduț Să străluce mai drăguț, C-am dat pe el un bănuț. Lună albă, dolofană, Îmi zâmbești ca o codană Cu cosițe argintii, Ochii negri, pământii, Apari la ore târzii. Chiar și florile din glastră Te-
LUNĂ ALBASTRĂ de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369838_a_371167]
-
intră și iese vrăjitorul? Eu nu văd nici o poartă sau măcar o crăpătură în piatra asta. Țupândăul sări de pe umerii lui și începu să frece cu coada baza stâncii, care trosni prelung și se căscă în fața lor, deschizând un tunel întunecos. Omul de zăpadă se înghesui în spatele băiatului iar țupândăul îi sări înapoi pe umeri, înfășurându-și coada lungă în jurul gâtului copilului. - Ce mai curajoși, bombăni Ionuț, căutând o creangă din care să își facă o torță. - Pssst, chemă o voce
POVESTEA VRĂJITORULUI DIN ŢINUTUL DE FOC de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369919_a_371248]
-
și fii atent la drum. Tocmai când termină de rostit atenționarea, țupândăul țopăi pe o piatră care le stătea în cale și, deodată, îl văzură prins într-o plasă care se ridicase din senin, agățându-l pe micuț de tavanul întunecos. - Ajutooor! Ajutoooor! Țipetele țupândăului se împrăștiară în ecouri de-a lungul galeriilor. Cocuța scoase din pălăria ei înaltă un cuțitaș, se cățără pe peretele stâncos ca și cum ar fi fost trunchiul unui brad și reuși să taie legătura plasei. Țuchi se
POVESTEA VRĂJITORULUI DIN ŢINUTUL DE FOC de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369919_a_371248]
-
pe medic în a-l mai lovi, dar nu a reușit să-i atragă atenția. În acel moment, Sam s-a simțit urcând foarte repede în aer, în timp ce Pământul se îndepărta sub picioarele sale. După aceea a traversat un tunel întunecos. La capătul tunelului a fost întâmpinat a fost întâmpinat de un grup de „îngeri”. Ray l-a întrebat dacă acești îngeri aveau aripi și Sam a răspuns că nu. - Străluceau, a spus el. Erau luminoși și toți mă iubeau foarte
EXISTENŢA SPIRITUALĂ DUPĂ DISPARIŢIA TRUPULUI FIZIC (NU CREZI, NU CITI ! GREU ÎŢI VA FI ÎNSĂ CÂND, VRÂND-NEVRÂND, TE VEI LOVI DE ASTA …) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369308_a_370637]
-
draga mea, să-mi permiți o-mbrățișare ca să alungăm pe veci orice fel de supărare! Și nici una și nici două, apucând-o cât mai bine prefăcutul, nemilos, o trase fără rușine și o-nchise-n mare grabă într-un beci întunecos săpat chiar sub patul său și-apoi râse bucuros. N-apucă sărmana capră nici să strige „ajutor” sau să-și plângă iezișorii rămași fără mama lor. Se-nsera la casa caprei și-n pridvor, ieduții ei așteptau cu nerăbdare și flămânzi
LUPUL ŞI CAPRA CU TREI IEZI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370610_a_371939]
-
puterea zeilor, decât în puterea omului. Deodată se auzi un mare strigăt, ce venea de pe Golgota, care părea că este adus de vânt și care anunța o agonie pe care urechea omenească, n-a mai auzit-o vreodată. Nori mari, întunecoși și negri s-au coborât și au acoperit aripa templului, și așezându-se asupra orașului, l-a acoperit ca un val, și un puternic cutremur de pământ a zguduit totul. Atât de înfricoșătoare au fost semnele care s-au văzut
RAPORTUL SCRIS DE PILAT, GUVERNATORUL IUDEII, CĂTRE TIBERIU, ÎMPĂRATUL IMPERIULUI ROMAN, IMEDIAT DUPĂ RĂSTIGNIRE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370585_a_371914]
-
farmacia unde părinții colegei de bancă, farmaciști, vindeau prafuri de leac, siropuri de tuse și alte medicamente. Uneori mă invitau la masă pentru a gusta din bucatele lor evreiești iar când sărbătoreau Paștele îmi dădeau puțină azimă tradițională. În holul întunecos de la intrare, lângă scara șubredă din lemn era un pian negru, uriaș. Înainte de a urca sus, in camera Iolandei mă opream puțin lângă acesta pentru a zdrăngăni clapele albe și lungi. De aici, de la farmacie mai erau doar câțiva pași
PRIN ORAȘ de DORINA STOICA în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369598_a_370927]
-
Hristos, doar El rămâne vrednic de toată încrederea noastră. Biblia ne vorbește în linii mari despre tot ceea ce trăim noi astăzi, aceste zile rele au fost profetizate cu mult timp înainte ca noi să existăm. Însă din tot acest tablou întunecos al zilelor de pe urmă despre care Sfintele Scripturi ne spun că vor fi vremuri grele, se desprinde un punct luminos, un eveniment cosmic măreț și anume, revenirea în glorie a lui Iisus Hristos pentru a pune capăt istoriei suferinței umane
GREUTATEA VIEȚII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2190 din 29 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369632_a_370961]
-
cu Nando. Da nu pot decade în așa hal, oare cei de râs în asta,” gândi George. Ziua se pleca spre seară, la orizont cerul era cenușiu închis aveai impresia că undeva departe atingea casele, acea priveliște avea ceva sumbru întunecos ce parcă ar fi înveșmântat oamenii și casele într-o noapte adâncă, nesfârșită. Privind acel orizont George avea senzația că ceva rece și dureros i se strecura în suflet împovărându-i inima. Mergea abătut pe acea străduță îngustă printre acele
ORIZONTURI ÎNTUNECATE ( 2 ) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369774_a_371103]
-
se petrece cu ea. A încercat să se privească în oglinda de la baie, dar imaginea ce se contura cu greu pe luciul acesteia, s-a distorsionat intrând într-un con de umbră, apoi totul s-a transformat într-o noapte întunecoasă... ... Legată la ochi, mergea printr-un tunel părăsit, pustiu, lipsit de orice fel de zgomote. Erau foarte multe pânze de păianjen, pe care le simțea alunecându-i pe față, pe mâini și pe trup, învăluind-o și împiedicând-o să
ÎN MÂNA DESTINULUI...( XIV ) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1599 din 18 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368063_a_369392]