3,663 matches
-
ștergea ochii pe ascuns și Lucica arunca priviri complice de la unul la altul, urmărindu-le cu oarecare teamă reacțiile. După colinde și urări, copiii au plecat fericiți, cu mâinile pline de covrigi, mere și dulciuri împărțite de Lucica și Ioana, învățătoarea care-i însoțise și care intrase cu sacoșele pline... - Haideți toți la masă! Uite, Ioana! Tu ai scaunul lângă mine și... - Da, de unde până unde, întâmplarea asta cu...?! a întrerupt-o, supărat și destul de lipsit de maniere, nea Petrică, privind
DARUL DE CRĂCIUN (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1419114120.html [Corola-blog/BlogPost/376700_a_378029]
-
extraordinarului nostru prieten: CRISTIAN PETRU BĂLAN! Iată câteva repere autobiografice ale distinsului om de litere și artă - membru de onoare al colectivului redacțional al Revistei Armonii Culturale: Cristian Petru Bălan este fiul lui Tănase Bălan - profesor și al Margaretei Bălan - învățătoare (n. Vasilescu). S-a născut la Sibiu, la 27 iunie 1936, dar a locuit mai mult în Prahova (la Ploiești și Boldești-Scăieni). Este căsătorit cu Dorina (născută Chivulescu) și are două fiice: Codrina - profesoară de limbile italiană-franceză-engleză, în prezent, secretara
DUBLA LANSARE DE CARTE DE LA PLOIEŞTI, 28 MAI 2011 – CRISTIAN PETRU BĂLAN (CHICAGO, SUA) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 by http://confluente.ro/Eveniment_armonii_culturale_dubla_lansare_de_carte_de_la_ploiesti_28_mai_2011_cristian_petru_balan_chicago_sua_.html [Corola-blog/BlogPost/367267_a_368596]
-
îmi făceam temele de casă mereu simțeam nevoia să fiu corectată de părinți. Și pentru că în primii mei ani de școală mai adia (încă) influența comunistă în școli, nu era ușor să ieși în evidență ori să fii ajutat de către învățătoare dacă nu erai suficient de ager ori nu dețineai o imaginație bogată. Și sinceră să fiu, ca să o spun pe șleau, simțeam că învățătoare mea nu mă plăcea mai deloc - din păcate pentru mine, un copil naiv la acea vreme
TAINA SCRISULUI (48) – O MODALITATE DE A-MI EXPRIMA GÂNDURILE de LAVINIA IANCU în ediţia nr. 920 din 08 iulie 2013 by http://confluente.ro/Lavinia_iancu_taina_scrisulu_lavinia_iancu_1373297209.html [Corola-blog/BlogPost/357210_a_358539]
-
influența comunistă în școli, nu era ușor să ieși în evidență ori să fii ajutat de către învățătoare dacă nu erai suficient de ager ori nu dețineai o imaginație bogată. Și sinceră să fiu, ca să o spun pe șleau, simțeam că învățătoare mea nu mă plăcea mai deloc - din păcate pentru mine, un copil naiv la acea vreme - și nu se sfia să o arate de câte ori avea ocazia (din motive cunoscute numai de dânsa de altfel) așa că mi-a fost greu să
TAINA SCRISULUI (48) – O MODALITATE DE A-MI EXPRIMA GÂNDURILE de LAVINIA IANCU în ediţia nr. 920 din 08 iulie 2013 by http://confluente.ro/Lavinia_iancu_taina_scrisulu_lavinia_iancu_1373297209.html [Corola-blog/BlogPost/357210_a_358539]
-
degajare. - Mama? Mama este o femeie obișnuită. A avut o căsnicie normală, foarte liniștită, cu împlinirile dorite. Mai are puțini ani până la pensie, dar muncește la fel de conștiincioasă ca în primii ani de activitate. De fapt, îi place ce face... Este învățătoare. Fără să exagerez, fiind vorba de ea, este una dintre cele mai bune în profesiunea ei, să știi! Toți elevii au iubit-o și o iubesc și acum. Nimeni nu o uită... - Dacă spui tu, sunt convins! exclamă Eugen, râzând
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1427323874.html [Corola-blog/BlogPost/357794_a_359123]
-
cărări ce abia se vedeau de sub vegetație. Iubea dealurile și munții, iubea înălțimile. Nu era profesionist. Iarna îi plăcea să schieze. A învățat după prima sesiune de examene, în anul întâi de studenție, într-o tabără, la Poiana Brașov... Doamna învățătoare s-a oprit. Își ștergea lacrimile ambiționate să curgă pe obrajii ei palizi. Începu să plângă încet, mocnit. Eugen se ridică îngrijorat. Ar fi dorit să plece. Se simțea vinovat de reacția neașteptată a doamnei Dobrescu. Îngrijorat și nehotărât, o
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1427323874.html [Corola-blog/BlogPost/357794_a_359123]
-
spre mama, exclamând: « Getuțo, mai știi tu când erai fată de măritat și m-ai cântat pe mine mireasă ? ». Mi-am închipuit un fel domnișoară de onoare, într-o formă arhaică: mama, o mândră renumită pe atunci, floare printre tinerele învățătoare, cu voce de privighetoare (pe are eu nu o am; nu chiar totul se ”reciclează” în viață). Renume și nume; multe din numele de aici sunt neobișnuite: Candit (cu „t”, nu ca personajul din Voltaire), Sanvina, Susana (cu „s”!), Amalia
PENTRU ETERNITATE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1437029874.html [Corola-blog/BlogPost/357745_a_359074]
-
253 din 10 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Valeria Tamâș M-am născut la data de 25 iulie 1954, în localitatea Miersig din județul Bihor. În școala primară mi-a fost dascăl tatăl meu Ioan Tamâș care împreună cu mama mea învățătoarea Maria Derban Tamâș au fost cadre didactice la școala generală din localitatea Sitani. Profesori de Limbă și literatura română mi-au fost pe rând doamnele Valeria Lunca și Maria Isai, în școala generală, cursuri urmate la Liceul “Arany Janos" din
ANTOLOGIA REVISTEI DOR DE DOR, VALERIA TAMAS de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Antologia_revistei_dor_de_dor_valeria_tamas.html [Corola-blog/BlogPost/352133_a_353462]
-
în care lucra tatăl băiatului și cum îl cheamă. Altceva, cel puțin în acele momente, părea că nu o interesează și Eugen nici nu și-a dat seama cât și ce anume a povestit despre familia sa.... Mama lui era învățătoare. A fost educatoare la o grădiniță, a făcut o serie de cursuri la fără frecvență, a susținut mai multe examene și a reușit să avanseze. Din nefericire, acest salt profesional a născut marele necaz al familiei! După vreo doi-trei ani
DARUL DE CRĂCIUN (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1419032952.html [Corola-blog/BlogPost/377896_a_379225]
-
când a venit pe lume și nepotul nostru Marian - ne mărturisește George. Vioara, consoarta lui George, s-a născută la Torac în anul 1956, unde a absolvit școala primară, iar la Zrenianin a terminat Școala Medie de Comerț. Sora ei, învățătoarea Lia Petri, este de asemenea căsătorită la Iancaid. Cu greu se poate găsi printre femei una mai devotată familiei, mai gospodină și mai harnică decât Viorica. Ea își îndeplinește toate atribuțiile pe care le are în mod firesc, calm și
FAMILIA UNGUR – A LU’ PITĂ MOALE DIN IANCAID: O familie cu sufletul deschis by http://uzp.org.ro/familia-ungur-a-lu-pita-moale-din-iancaid-o-familie-cu-sufletul-deschis/ [Corola-blog/BlogPost/93368_a_94660]
-
Chiar tu, că ai fost cu ideea! spuse tare o adolescentă blondă, filiformă, Lorena. • Ok! Dacă așa vreți. Eu am dus-o foarte bine în copilărie. Mama, tata, surorile mele mă iubeau și eram cu toții fericiți. La școală aveam o învățătoare minunată și îmi plăcea să învăț. Eram printre primii în clasă. Mergeam în tabere și excursii, la toate activitățile extrașcolare! Făceam sport și cântam la chitară. Dar veni și ziua nenorocirii mele. Clipa în care toată viața mea s-a
“DESTINE INTERSECTATE“ de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1860 din 03 februarie 2016 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1454480565.html [Corola-blog/BlogPost/380193_a_381522]
-
de oranj aruncate de un vitalism adolescentin se suprapun unui fond cenușiu. Se conturează figura oamenilor care au plămădit ființa mea și un cadru opulent prin bogăția naturii. Rețin acum o incursiune în patrimoniul cultural și natural românesc împreuna cu învățătoarea, căci am întâlnit un grup de turiști străini profund impresionați, iar eu, profund impresionată de impresionarea lor. Mâinile mirării trăgeau cu îndârjire de pielea din jurul ochilor lor, acum mai mult decât bulbucați. Desigur, nu am uitat de fundalul monocromatic. Acest
PREMIUL ÎNTÂI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 by http://confluente.ro/Romania_mea_te_iubesc_premiul_intai.html [Corola-blog/BlogPost/342997_a_344326]
-
pentru un om atât de mic. Au dispărut și grijile petelor de cerneală, pete care odată așezate pe pagină implicau ruperea acesteia și reluarea operațiunii de scriere pe o pagină curată. ###Stiloul este mai puternic decât sabia Nu e adevărat! Învățătoarea mi-a demonstrat acest lucru timp de patru ani. Rigla ei de lemn era mai presus de orice instrument cauzator de durere și suferință. Am făcut o cercetare amănunțită, deoarece n-am fost un copil cuminte. Pus piedică - cinci lovituri
Pe vaporul clasei... by http://www.zilesinopti.ro/articole/639/pe-vaporul-clasei [Corola-blog/BlogPost/96917_a_98209]
-
Prima mea ieșire pe scenă a avut loc la școală. Eram în clasa a III-a și urma să fiu pionieră. Atunci am interpretat piesa: „Ghiocel din deal adus” a doamnei Irina Loghin. Îmi amintesc că am fost încurajată de învățătoarea mea, doamna Hontaru. Am primit atunci primele aplauze și am fost foarte emoționată. Aveam obrajii roșii, simțeam că mă prăbușesc sub privirile colegilor mei din școală și ale doamnei directoare Pupăză. Dar și până în acel moment al „debutului” meu pe
MARIANA VOICA GRECU AM ÎNVĂŢAT ABECEDARUL SPIRITULUI ROMÂNESC by http://confluente.ro/Mariana_voica_grecu_am_invatat_abec_cezarina_adamescu_1336538920.html [Corola-blog/BlogPost/358624_a_359953]
-
Acasa > Poeme > Duiosie > MI-I DOR Autor: Margareta Merlușcă Publicat în: Ediția nr. 2276 din 25 martie 2017 Toate Articolele Autorului Mi-i dor Mi-i dor de satu-n care m-am născut, De școala veche și de bătrâna-nvățătoare, De-al meu abecedar, misterul unui început Și de copiii-n uniformele de sărbătoare. Mi-i dor de casa copilăriei mele, De mărul mare din ogradă, De romanița cu luciri de stele Și de cocoșii puși mereu pe sfadă. Mi
MI-I DOR de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 by http://confluente.ro/margareta_merlusca_1490467844.html [Corola-blog/BlogPost/385118_a_386447]
-
Acasa > Cultural > Modele > UN OM DĂRUIT ȘCOLII : MARIA LEFTERIU, ÎNVĂȚĂTOARE, TG.BUJOR DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMSA Autor: Pompiliu Comsa Publicat în: Ediția nr. 2225 din 02 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Motto : „I se cere școlii să pregătească omul care să nu se încurce în viață ci să o
MARIA LEFTERIU, ÎNVĂŢĂTOARE, TG.BUJOR DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMSA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1486042249.html [Corola-blog/BlogPost/376228_a_377557]
-
2004. La Școala Gimnazială "Grigore Hagiu" învață aproximativ 400 de elevi în clasele I - VIII, cu învățători titulari pe post și profesori calificati. La Zilele Orașului Tg. Bujor, din 31 mai 2015 am cunoscut-o, fiind printre cei sărbătoriți, pe învățătoarea MARIA LEFTERIU. Acolo, în cazul dânsei am aflat că „Scopul educației este transferul de flăcară”. Învățător, absolventă a Școlii Normale din Galati in anul 1950. Cu numele distinsei doamne incepe in urmă cu 3 decenii și jumătate istoria Școlii Gimnaziale
MARIA LEFTERIU, ÎNVĂŢĂTOARE, TG.BUJOR DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMSA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1486042249.html [Corola-blog/BlogPost/376228_a_377557]
-
ajuns datorită unei ,,indicații politice ½ la promovabilitatea ,,obligatorie” și a elevilor de liceu, mai ales după anul 1976, care s-a menținut până la revoluția din anul 1989. Documentar realizat de POMPILIU COMȘA Referință Bibliografică: UN OM DĂRUIT ȘCOLII : MARIA LEFTERIU, ÎNVĂȚĂTOARE, TG.BUJOR de Prof.univ.Asoc.Pompiliu COMSA / Pompiliu Comsa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2225, Anul VII, 02 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Pompiliu Comsa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
MARIA LEFTERIU, ÎNVĂŢĂTOARE, TG.BUJOR DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMSA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1486042249.html [Corola-blog/BlogPost/376228_a_377557]
-
melcul rezolvă problema intemperiilor purtându-și casa-n spinare:” Nu te plouă,/ nu te ninge,/ bate vântu-ți este bine,/ că porți căsuța cu tine “.(“Melcul”. Pag.49. ). Fetița Lili își îngrijește păpușa răcită, ca o veritabilă mamă și doctoriță. Mica învățătoare face educație pedagogic cu jucăriile devenite școlărițe:”Surioara nu e mare,/ dar dej� e-nvățătoare/ face lecții cu:/ Păpușa, Mieunica,/ Ursulețul, maimuțica “.(“Mica învățătoare. “ pg.50. ). Trasate în linii simple, în culori proaspete, după tehnica picturilor naïve, imaginile îngemănează cuvântul
TITINA NICA ŢENE- ANOTIMPUL JOCULUI , CRONICĂ DE ANTONIA BODEA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Titina_nica_tene_anotimpul_jocului_al_florin_tene_1327909682.html [Corola-blog/BlogPost/360576_a_361905]
-
bate vântu-ți este bine,/ că porți căsuța cu tine “.(“Melcul”. Pag.49. ). Fetița Lili își îngrijește păpușa răcită, ca o veritabilă mamă și doctoriță. Mica învățătoare face educație pedagogic cu jucăriile devenite școlărițe:”Surioara nu e mare,/ dar dej� e-nvățătoare/ face lecții cu:/ Păpușa, Mieunica,/ Ursulețul, maimuțica “.(“Mica învățătoare. “ pg.50. ). Trasate în linii simple, în culori proaspete, după tehnica picturilor naïve, imaginile îngemănează cuvântul acestor alte căi ale accesului spre o lume cu mișcarea ei în timp și spațiu
TITINA NICA ŢENE- ANOTIMPUL JOCULUI , CRONICĂ DE ANTONIA BODEA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Titina_nica_tene_anotimpul_jocului_al_florin_tene_1327909682.html [Corola-blog/BlogPost/360576_a_361905]
-
Melcul”. Pag.49. ). Fetița Lili își îngrijește păpușa răcită, ca o veritabilă mamă și doctoriță. Mica învățătoare face educație pedagogic cu jucăriile devenite școlărițe:”Surioara nu e mare,/ dar dej� e-nvățătoare/ face lecții cu:/ Păpușa, Mieunica,/ Ursulețul, maimuțica “.(“Mica învățătoare. “ pg.50. ). Trasate în linii simple, în culori proaspete, după tehnica picturilor naïve, imaginile îngemănează cuvântul acestor alte căi ale accesului spre o lume cu mișcarea ei în timp și spațiu cu tot ce poate fi receptat și reprezentat:” Roșul
TITINA NICA ŢENE- ANOTIMPUL JOCULUI , CRONICĂ DE ANTONIA BODEA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Titina_nica_tene_anotimpul_jocului_al_florin_tene_1327909682.html [Corola-blog/BlogPost/360576_a_361905]
-
pe-o tablà pe trei picioare, ușor înclinată spre spate, oferindu-se mai mult sau mai puțin atrăgătoare. Față-n față cu evidența, cei doi amici rămaseră cu gurile căscate ca niște inocenți școlari la cine-știe-ce șaradă vizuală supusă de învățătoare descifrării. Dintre ajunșii-n față, se retrăgeau blazații sau lehămetiții de-așa ofertă. Cioburile erau de vânzare?! Nu țin de foame! Și nici de sete! constataseră în hohot de râs importanții! Și, dezgustați, se rupseseră de ceată, uimiți cum la
MIRAZA de ANGELA DINA în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1464501738.html [Corola-blog/BlogPost/385146_a_386475]
-
marele nostru poet Mihai Eminescu, căci se refugia împreună cu Slavici și își găsea izvorul de inspirație pentru multe din poeziile sale. După ce Ioan Oteteleșanu a donat castelul, parcul și moția Academiei Române pentru a înființa un institut de învățământ pentru viitoare învățătoare, Slavici a locuit aici timp de 14 ani ca director și profesor. El a pus bazele unui învățământ vestit, inspirat din școlile europene. Castelul din Măgurele, așa cum era pe vremea când am urmat acolo cursurile școlare era înconjurat de un
POFTA DE VIAŢĂ DE ALTĂDATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 by http://confluente.ro/Pofta_de_viata_de_altadata.html [Corola-blog/BlogPost/349135_a_350464]
-
clan. Vedem asta în politica cea de mai sus (câte rude și prieteni avea Ponta în posturi cheie, de pildă?) sau la orice magazin de cartier unde o vezi pe cumnata patronului că face contabilitate (deși ea poate că e învățătoare). Dacă citiți „Evgheniți, ciocoi, mojici“ a Constanței Vintilă-Ghițulescu, minunat istoric al mentalităților, vedeți că dintotdeauna în Țările Române clanul era și grup de lucru. Primarul boteza copilul vechilului, vechilul își punea cumnatul arendaș etc. Relația personală întărește relația de lucru
Șeful de gașcă e deseori un manager prost. Povestea Anei sau până unde poate merge prietenia dintre șefi și subordonați by https://republica.ro/seful-de-gasca-e-deseori-un-manager-prost-povestea-anei-sau-pana-unde-poate-merge-prietenia-dintre-sefi [Corola-blog/BlogPost/338281_a_339610]
-
România. În seria „AL TREILEA PĂRINTE” au mai apărut Al treilea Părinte Când AL TREILEA PĂRINTE devine agresor: „Vino, dracului, la catedră” Când AL TREILEA PĂRINTE devine victima elevilor. „Peste ani, mă întâlnesc cu ei pe stradă...” AL TREILEA PĂRINTE. Învățătoarea condamnată revine la clasă. „Copilul meu e cu psihicul la pământ” AL TREILEA PĂRINTE. „Ai tracul pe care îl are un actor”. Viața neromanțată a unui profesor din România
de la autoritatea pierdută în clasă la locul pierdut în lume. AL TREILEA PĂRINTE by https://republica.ro/singuratatea-profesorului-roman-de-la-autoritatea-pierduta-in-clasa-la-locul-pierdut-in-lume-al-treilea [Corola-blog/BlogPost/338311_a_339640]