66,066 matches
-
copilăriei mele cu tot ce presupune acest areal: părinți, frați, primii prieteni, jocurile copilăriei, bătătura casei cu ceea ce înseamnă aceasta. Și cum să nu-ți alerge gândurile spre văi și poieni, spre râul în care te-ai bălăcit până ai învățat să înoți, spre anumite întâmplări menite să aibă un rol determinant în alegerea viitorului? Și cum să nu-ți amintești mireasma de izmă pe care mama o semăna cu multă grijă în fața casei printre atâtea alte flori ce ne înseninau
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1409419962.html [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
înspre odihnă veșnică, cu iertarea bunului Dumnezeu! Cel mare citește scrierile mele și se amuză, mă laudă uneori, mă îndeamnă să scriu despre trecutul familiei și, arareori, îmi amintește mici năzbâtii de ale mele, din vremea copilăriei și adolescenței... Când învățam să scriu și să desenez, frații fiind la școală, mama venea înfuriată la mine când plângeam, pentru că mă împotmoleam la vreo propoziție greu de scris sau la desen. Suflecată până la coate, avea mâinile pline de spuma din albia în care
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1409419962.html [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
satisfacție și chiar mă lăudam cu aceste victorii trecătoare. În traista despre care am zis că o purtam cu mândrie, nu aveam cărți și caiete. În ea puneam tăblița neagră pentru scris, condeiul și buretele. Nu aveam maculator. Așa am învățat să scriu la școală, pe durata primei jumătăți a primului an de învățământ: pe tăbliță. Era foarte practică în felul ei. Scriam, ștergeam și iar scriam! După ce vedea doamna învățătoare - tanti Dorina Pițurescu, vara tatălui meu - și mă corecta ori
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1409419962.html [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
actelor mele pe oriunde mergeam, la diferite școli. A fost o frână groaznică în evoluția mea intelectuală și, în aceeași măsură, a fraților mei... Cu toate acestea, una peste alta, viața în familie, toată copilăria și adolescența, au fost minunate. Învățasem de la părinți să ne bucurăm cu puțin, să muncim curat și cu mare râvnă, să ne chivernisim. Știam să prețuim orice lucru, orice rezultat al muncii. Știam să ne bucurăm de zilele cu soare sau de ploaia venită atunci când era
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1409419962.html [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
anima sufletele, vom putea simți și trăi patriotismul, dragostea de neam și de țară, dragostea necondiționată de glia strămoșească. Eu, unul, nu puteam da uitării locul de unde am plecat. Nu puteam uita că acolo m-am născut și acolo am învățat ce este dragostea de părinți și de frați, că acolo am învățat să scriu și să citesc, că acolo am învățat să înțeleg și să iubesc natura cu toate frumusețile ei prin care ne-a binecuvântat bunul Dumnezeu, că acolo
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1409419962.html [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
de țară, dragostea necondiționată de glia strămoșească. Eu, unul, nu puteam da uitării locul de unde am plecat. Nu puteam uita că acolo m-am născut și acolo am învățat ce este dragostea de părinți și de frați, că acolo am învățat să scriu și să citesc, că acolo am învățat să înțeleg și să iubesc natura cu toate frumusețile ei prin care ne-a binecuvântat bunul Dumnezeu, că acolo am văzut și am simțit pentru prima oară femeia, chiar dacă este vorba
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1409419962.html [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
nu puteam da uitării locul de unde am plecat. Nu puteam uita că acolo m-am născut și acolo am învățat ce este dragostea de părinți și de frați, că acolo am învățat să scriu și să citesc, că acolo am învățat să înțeleg și să iubesc natura cu toate frumusețile ei prin care ne-a binecuvântat bunul Dumnezeu, că acolo am văzut și am simțit pentru prima oară femeia, chiar dacă este vorba doar de o idilă nevinovată, dar prin ea am
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1409419962.html [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
juca, si mai ales de dulcea lui mama. Căminarul Gheorghe Eminovici trebuia să opteze pentru singurul institute de la Botoșani, pensionul lui Ladislav Ferderber și școala primară Greco-orientală din Cernăuți, așa zisul Național-Hauptschule. Cum tatăl avea ambiție că fiii lui să învețe carte , a optat pentru școala Greco-orientală din Cernăuți. În august 1857, cerând pașaport pentru fiii săi, Eminovici trecea printre ei și pe Mihai, "în vârstă de 7 ani", "părul negru, ochii negri, nașul potrivit, fata smolita". Gh. Eminovici avea planuri
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
se zice că Gheorghe Eminovici în dragostea lui pentru limba germană pe care o și vorbea, ar fi ținut și în casa un profesor de germană, pe un anume Scarlat Woiacek de Voinski de la care Mihai nu se omorâse să învețe prea multa germană. Iată-l, așadar, pe copilul Eminescu de numai 7 ani într-un oraș care împăca așa de bine rusticitatea Moldovei de Sus cu aparentă de civilizație occidentală a Austriei meridionale. Văzându-se în acest oraș, se simțea
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
si mai ales Pogor, au fost încântați de acest poet ecunoscut .» Și acum să revenim la legăturile lui Eminescu cu Aron Pumnul. Tatăl lui Eminescu, probabil prieten cu Aron Pumnul pe care-l cunoștea prin intermediul fiilor lui mai mari care învățau tot aici, îl aduce pe copil în gazdă la profesor. Aron Pumnul a pus ochii pe el, văzându-l pasionat de limbă română și istorie. Că elev privatist al liceului, Aron Pumnul îi încredințează lui Eminescu Bibliotecă gimnaziștilor. Trebuie să
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
liceu un școlar strălucit, sau mai bine zis nu e unul din acei dinții în clasă, care fac deliciile profesorilor și sunt puși monitori. El are preferințe la studiu, iubește lectură, nu însă și școala. Nu-i plăcea să-și învețe lecțiile și de aceea lua note rele. De dragi ce-i erau aceste lecții, uneori, ca să și le pregătească, se suia sus pe casa să le învețe. În primul rând nu se împacă cu matematicile și de aceea se învoise
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
la studiu, iubește lectură, nu însă și școala. Nu-i plăcea să-și învețe lecțiile și de aceea lua note rele. De dragi ce-i erau aceste lecții, uneori, ca să și le pregătească, se suia sus pe casa să le învețe. În primul rând nu se împacă cu matematicile și de aceea se învoise cu Const. Stefanovici, care a și devenit profesor de matematici, ca acesta să-i facă temele, iar el să-i spună povești : "Eu știu chinul ce l-
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
altfel eram unul din capetele cele mai deștepte. N-ajunsesem nici la vârsta de douăzeci de ani să știu tablă pitagoreica, tocmai pentru că [nu] se pusese în joc judecată, ci memoria. Și, desi aveam o memorie fenomenala, numere nu puteam învăța deloc pe de rost, încât îmi intrase-n cap ideea că matematicile sunt științele cele mai grele de pe fața pământului." În afară de matematici, nici un alt studiu n-avea de ce să displacă lui Eminescu, încât dacă la științele naturale avea abia notă
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
aceste studii îi vor fi cu deosebire scumpe lui Eminescu mai tarziu, asta se datorește, fără îndoială, zburdălniciei și lipsei de simpatie pentru respectivii domni profesori. În schimb, la limba română și la istorie era tare. Fiindcă n-aveau cărți, învățau gramatică și celelalte după dictat. Eminescu căpătase de la Pumnul însemnările de lecțiuni și le împrumuta și la colegi, cu condiția de a nu îndoi și murdări filele, dar temeiul cunoștințelor sale era lectură. Lăsând în plată Domnului problemele de aritmetică
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
Povestirile lui Hofftnann, Bianca Capello și literatura română câtă îi cădea lui în mâini. Cât despre istorie, dulapurile cu cărți ale lui Gh. Eminovici își găsiseră un nou cititor. Eminescu știa de acasa slova chirilica, iar lecțiile nu și le învăța după manuale, ci de-a dreptul din cărți mai vechi - negreșit din cronici pe care le avea de la Ipotești sau din bibliotecă lui Pumnul. Pentru a ne face o părere despre studiul lui Eminescu în familie, menționam că Eminovici avea
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
La Cernăuți, ne spune Theodor Ștefanelli, coleg și prieten cu poetul, ca «ne speriase cu puterea lui de asimilare a unor cărți de care noi nici nu le cunoșteam urma. De cele mai multe ori nici nu știa ce lecție are de învățat, eșia nepregătit în fața profesorilor, dar putea să se descurce cu cunoștințele lui...” Teatrul îl cucerise în deosebi. Printre manuscrisele lui se găsesc câteva însemnări despre arta dramatică. Îl interesa meșteșugul, autorii însemnați, prefgătind o conferință de propagandă a ideei de
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
cu care stă în odaia din pod, jucau teatru, si bănuiala este că piesele reprezentate sunt Landhaus an der Heerstrasse și Liebelei am Fenster, cea dintâi în chip sigur, cea de-a doua cu probabilitate, de A. von Kotzebue. Cand învățau la științele naturale despre maimuțe, se cățărau în nuc spre a le pricepe mai bine mișcările . Prietenii îl rugau să joace cărți, chiar pe bani: ferber cu santel și fără. Mânați de unul Lozinschi, se duceau în beciul unui crâșmar
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
mai 1862), dar Eminescu nu putu face același lucru pentru că, neplătindu-i-se costul, gazda îl oprise zălog. Nemaiputând rabdă și fiindu-i urâtă și școala, unde capătă note rele (cl. a Il-a, 186l-l862), după ce în anul întâi, 1860-l861, învățase binișor, Mihai se hotărî să fugă din nou acasă. Obișnuit să bată drumurile, o lua deci pe jos până la Mihăileni, pe unde, neavând bilet de liberă circulație, trecu granița pitit în dosul unei harabale de marfă. Apoi se așternu drumului
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
oameni calări. Haide îndărăt, cuconașule, - îi ziseră oamenii când îl prinseră - haide la boier acasă, să te dea tot la Cernăuți, că nu-i chip altfel." "La ce să mă dea la Cernăuți - țipă zbătându-se Mihai - că eu sunt învățat și fără Cernăuți." După ce l-a ținut o zi legat, în opinteli, căci copilul strigă: "De ce mă legi degeaba, căci eu știu să mă dezleg", Eminovici l-a dus pe sus la Cernăuți, unde directorul Wolff, sătul de năzdrăvăniile Eminovicenilor
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
scump! Aici, curând va fi o zonă cu asfalt spre Parcul Național Apuseni, realizat cu fonduri europene”. L-am întrebat apoi, despre familia, pe care o are în Elveția. Dacă îl vizitează: „Dacă mă vizitează? Păi cei doi nepoți au învățat aici 8 clase, la Cluj, între 1994-2002. Am 3 copii născuți în Elveția, un băiat tehnician-arhitect dar a învățat și tâmplărie, o fată asistentă medicală și cealaltă profesoară de limbi străine dar ca și ceilalți copii ai mei a învățat
ŞI AM VĂZUT UN ELVEŢIAN FERICIT de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Turism_in_inima_transilvaniei_si_am_elisabeta_iosif_1351604663.html [Corola-blog/BlogPost/358074_a_359403]
-
întrebat apoi, despre familia, pe care o are în Elveția. Dacă îl vizitează: „Dacă mă vizitează? Păi cei doi nepoți au învățat aici 8 clase, la Cluj, între 1994-2002. Am 3 copii născuți în Elveția, un băiat tehnician-arhitect dar a învățat și tâmplărie, o fată asistentă medicală și cealaltă profesoară de limbi străine dar ca și ceilalți copii ai mei a învățat și o meserie, cea de bucătar. Soția mea mai stă peste an, până se fac mai mari nepoții, dar
ŞI AM VĂZUT UN ELVEŢIAN FERICIT de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Turism_in_inima_transilvaniei_si_am_elisabeta_iosif_1351604663.html [Corola-blog/BlogPost/358074_a_359403]
-
învățat aici 8 clase, la Cluj, între 1994-2002. Am 3 copii născuți în Elveția, un băiat tehnician-arhitect dar a învățat și tâmplărie, o fată asistentă medicală și cealaltă profesoară de limbi străine dar ca și ceilalți copii ai mei a învățat și o meserie, cea de bucătar. Soția mea mai stă peste an, până se fac mai mari nepoții, dar toată vara e cu mine, așteptând cu nerăbdare să stea în acest minunat colț de România, unde vin bucuroși toți din
ŞI AM VĂZUT UN ELVEŢIAN FERICIT de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Turism_in_inima_transilvaniei_si_am_elisabeta_iosif_1351604663.html [Corola-blog/BlogPost/358074_a_359403]
-
pereții ei stâncoși în gheață, un minunat loc de escaladare pentru pasionații acestui sport. Și mă întreb, dacă cele câteva familii de elvețieni, care își fac sau și-au făcut în munții din inima Transilvaniei, pensiuni și case de locuit, învățând traseele turistice, pentru a fi ghizii oaspeților, a turiștilor ce vin aici, nu pot să ne învețe să facem turism și afaceri, ca în Elveția? Transilvania ar putea să devină, o mică Elveție turistică! Un deziderat, care ar putea să
ŞI AM VĂZUT UN ELVEŢIAN FERICIT de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Turism_in_inima_transilvaniei_si_am_elisabeta_iosif_1351604663.html [Corola-blog/BlogPost/358074_a_359403]
-
dacă cele câteva familii de elvețieni, care își fac sau și-au făcut în munții din inima Transilvaniei, pensiuni și case de locuit, învățând traseele turistice, pentru a fi ghizii oaspeților, a turiștilor ce vin aici, nu pot să ne învețe să facem turism și afaceri, ca în Elveția? Transilvania ar putea să devină, o mică Elveție turistică! Un deziderat, care ar putea să se transforme în realitate. Elisabeta IOSIF Referință Bibliografică: TURISM ÎN INIMA TRANSILVANIEI - ȘI AM VĂZUT UN ELVEȚIAN
ŞI AM VĂZUT UN ELVEŢIAN FERICIT de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Turism_in_inima_transilvaniei_si_am_elisabeta_iosif_1351604663.html [Corola-blog/BlogPost/358074_a_359403]
-
de o moralitate îndoielnică, sau de un cuget stricat, sau de o petrecere și viețuire rău famate, atunci prietenia față de acestea și relația cu ele cu cât este mai apropiată, cu atât este mai vătămătoare și mai insultătoare. Aceasta ne învață pe noi Sfântul Apostol Pavel când zice: „Nu vă înșelați, căci vorbirile rele strică obiceiurile bune” . Asemenea relații îl vatămă foarte mult mai ales pe preot, fiindcă, în împreună-petrecerea cu persoanele prost văzute din punct de vedere moral, pe nesimțite
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A PATRU ANI DE LA NAŞTEREA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE ADRIAN FĂGEŢEANU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1443178501.html [Corola-blog/BlogPost/372155_a_373484]