5,591 matches
-
locul, aproape de sat și având în preajmă un pârâiaș. Într-o zi, intră la biserică, dorea să mai stea de vorbă cu părintele Haralambie. Ușile erau deschise, așa cum se cuvine să fie Casa Domnului. Intră, dar nu era nimeni. Îl învălui liniștea și atmosfera aceea de taină, își făcu cruce, aprinse o lumânărică și începu să se roage pentru bunicul de la care moștenise darul de bijutier, pentru părinți, pentru copiii... Se trezi la un moment dat cu amintirea părintelui Gherasim de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
mama nu mi-a dat nici o explicație, nu m-a întrebat nimic, dar a așteptat douăzeci de ani ca eu să fiu în stare să apreciez frumusețea culorii. Chiar mă gândeam ce mamă minunată am. În clipa aceea, m-au învăluit nori de spaimă și îngrijorare. Mă întrebam dacă nu cumva eu și Naoji o chinuiam pea mult și o făceam să slăbească până se stingea de tot. Cu cât reflectam mai mult, cu atât îmi dădeam seama mai bine că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
înaintea mea, s-a întors brusc și m-a sărutat. I-am primit sărutul cu buzele strânse. Nu mă prea atrăgea. Totuși, din clipa aceea, a luat ființă „secretul“ meu. Domnul Uehara bocănea pe scări și eu îl urmam, încet, învăluită de un sentiment foarte ciudat. Când am ieșit la aer, vântul care sufla dinspre râu mi-a ciupit obrajii. Mă simțeam minunat. A oprit un taxi și ne-am despărțit fără un cuvânt. Mă foiam în prăpăditul ăla de taxi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
La vremea aceea nu știam mai nimic despre dumneavoastră... în afară de faptul că erați mentorul fratelui meu, la care el ținea în mod deosebit. Am băut împreună saké din pahare și ați fost cam îndrăzneț. Nu m-a deranjat. Am fost învăluită însă de o senzație ciudată de plutire. Nici nu mi-ați plăcut, nici nu mi-ați displăcut. Nici urmă de sentimente la vremea aceea. Apoi, ca să-i fac pe plac fratelui meu, am luat de la el niște romane scrise de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
în viața mea. Eram pe malul unui lac din mijlocul pădurii. Îmi părea foarte cunoscut și m-au trecut fiorii la vederea lui. Mă plimbam alături de un băiat îmbrăcat tradițional. Tăceam. Nu ni se auzeau nici măcar pașii. Întregul peisaj părea învăluit într-o ceață verzuie. Un pod alb, minunat, se scufundase în mijlocul lacului. — S-a scufundat podul, spuse băiatul. Nu putem merge nicăieri azi. Să poposim la hotelul de-aici. Trebuie să aibă camere libere. În apropierea lacului se afla un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
am văzut primele litere, m-am gândit la mama, fără să vreau. Eram neliniștită. Oare cum se simțea? Ea ar poposi la hotelul acesta dacă ar fi în locul meu? Am trecut, cu tânărul, dincolo de poartă și am ajuns în grădina învăluită în ceață. Înfloreau acolo niște flori roșii, uriașe, ca niște hortensii. Când eram copil, pe cuvertura de pe pat erau imprimate hortensii purpurii. Mă indispuneau întotdeauna. „Există într-adevăr hortensii roșii?“, mă întrebam eu de data asta. — Nu ți-e frig
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
situație. — Da, toți și-au pierdut vioiciunea stilului. Până și noii muguri sunt lipsiți de viață... au pălit înainte de a înmuguri. Ger. E ca și cum un ger timpuriu a pălit întreaga lume. Mi-a cuprins umerii. Ușor. Îmi simțeam tot trupul învăluit de pelerina lui. Nu-l respingeam. Mă cuibăream mai aproape, pe măsură ce înaintam. Ramurile copacilor la marginea drumului. Ramuri fără nici o frunză, subțiri, ascuțite, străpungând cerul nopții. — Sunt frumoase ramurile, nu? șoptii eu, ca pentru mine. — Vrei să spui, armonia dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
a luat în brațe, cu ochii închiși. — Am greșit. Doar sunt fiu de țăran, nu? N-am să-l părăsesc niciodată. Sunt fericit acum. Chiar de-ar fi să aud toți cei patru pereți urlând de furie, fericirea care mă învăluie e maximă. Ce bine că am putut strănuta! Uehara pufni în râs. — E târziu! S-a înserat. — E dimineață! În dimineața aceea s-a sinucis fratele meu, Naoji. VII Scrisoare de adio Kazuko, Nu mai are rost. Mă duc. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
ana, Elena Badea Frumoasa Iulia Vântur, deși nu vrea să dezvăluie niciun cuvânt în legătură cu informațiile vehiculate în presă, privind apropierea dintre ea și actorul indian Salman Khan, a postat câteva fotografii care măresc și mai mult misterul care învăluie această relație. Speculațiile privind o eventuală căsătorie a Iuliei Vântur în India sunt avansate și pentru că cele două imagini nu sunt însoțite de un mesaj explicativ al semnului. Considerat un simbol al celui de-al 3-lea ochi, cel magic
Iulia Vântur amplifică suspansul privind relația ei cu Salman Khan by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/72047_a_73372]
-
extraliterară a câtorva autoare admirabile prin spirit și prin amprentă. Altfel spus, este vizată feminitatea, surprinsă în formele sale cele mai inedite și mai fermecătoare, în atitudini dominate de grație și delicatețe (ca în cazul primelor trei autoare) ori, dimpotrivă, învăluite în aureolă eroică, de stoicism pur, simplu și profund. Puțin marketing și puțină pedagogie nu strică. Lăsând deoparte aceste nuanțări marginale, textele - în individualitatea lor - sunt teribil de vii. Memorialistică de cea mai bună calitate, credibilă, care scutește cititorul de
Feminitate în cultura română by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8751_a_10076]
-
descriptivă ori confesivă, mi se pare acest cearcăn de melancolie. Sub unghiul moale al unei anumite priviri, visurile "detracate" ale fostului adolescent devin aproape suave, ca și la oniricul Leonid Dimov. Cu o percepție vizuală neobișnuită, poetul se va vedea învăluit într-o lumină "albă, rece, sfâșietoare"; și își va dori să locuiască "o veșnică după-amiază", privind "această substanță necunoscută ce curge din cer". Ar vrea să mângâie la nesfârșit blana motanului psihopomp Scămoșilă, ciorapii lesbienei Nastasia Filippovna, ceașca de teracotă
Un viciu nepedepsit by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8725_a_10050]
-
descriptivă ori confesivă, mi se pare acest cearcăn de melancolie. Sub unghiul moale al unei anumite priviri, visurile "detracate" ale fostului adolescent devin aproape suave, ca și la oniricul Leonid Dimov. Cu o percepție vizuală neobișnuită, poetul se va vedea învăluit într-o lumină "albă, rece, sfâșietoare"; și își va dori să locuiască "o veșnică după-amiază", privind "această substanță necunoscută ce curge din cer". Ar vrea să mângâie la nesfârșit blana motanului psihopomp Scămoșilă, ciorapii lesbienei Nastasia Filippovna, ceașca de teracotă
Un viciu nepedepsit by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8725_a_10050]
-
au nimic spectaculos sau ieșit din comun, nici ca substanță și nici ca text, rămîn un document important dincolo de vreo informație anume ori de anecdotica lor generală. Asemenea picturii, ele descriu, în cheie realistă, o lume fragilă, dispersă, transparentă și învăluită în lumini crepusculare. Exact la polul opus, Vasile Dobrian este un profesionist al scrisului. Asemenea multor artiști români, el se exprimă cu aceeași ușurință atît în limbajul picturii cît și în acela al literaturii. Colaborator consecvent al celor mai importante
Memoriile și memoria pictorului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8766_a_10091]
-
operei mele. De o schimbare a viziunii critice într-una mai apropiată de intențiile mele artistice nu poate fi vorba. Dar nu e neapărat vina criticilor, pentru că unele amănunte ale scrierilor mele trebuiau explicate, ca să se creeze acest halou ce învăluie o operă. Partea anecdotică este captatoare de simpatii, aruncă o punte - cât o fi ea de șubredă - între autor și cititor. De pildă, cititorii cărților mele ,,o cunosc" pe Helga, dar nu știu că au existat în viața mea două
Mircea Horia Simionescu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8731_a_10056]
-
Elisabeta Lăsconi Există oare și un "complex Telemah" care să indice trauma absenței tatălui din viața unui fiu, în jurul căreia devine tot mai dens haloul misterului legat de dispariția lui sau tot mai strălucitoare aureola care-l învăluie dacă se întoarce biruitor, după ce-a săvârșit isprăvi și a străbătut alte ținututi sau alte lumi? Oare copilăria fiului fără tată este fel de dureroasă și hotărâtoare ca prezența părintelui dominator care naște complexul oedipian? Ce înseamnă întoarcerea tatălui
Secretele părinților by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8796_a_10121]
-
spectacolul vieților ar fi abia ghicit dincolo de perdeaua și draperia amintirii, fluide amândouă. O anume patină încarcă narațiunea de o atmosferă desuetă, care dă iluzia de roman sentimental, poate chiar patetic, iluzie realizată printr-o strategie rafinată a psihanalistului care învăluie prin dezvăluire și viceversa. O asemenea strategie aplicată ca tehnică narativă adâncește misterul, căci secretul nu îl constituie faptele trecutului care ajung să fie cunoscute și înțelese, ci altceva, vizibil abia la sfârșitul lecturii: sufletul copilului care depozitează fantasma fratelui
Secretele părinților by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8796_a_10121]
-
cu doi șerpi în mînă, cărora le taie capetele pentru a-i găti, la fel, îl vedem călăreț singuratic pe un drum ca o cărare pe spinarea calvițioasă a unui deal, o umbră, nimic mai mult. Adeseori un halou cețos învăluie imaginea unui pistolar nevrotic, impredictibil, curtenitor înainte de a ucide, într-o eroziune continuă cu un rîs nefiresc și plescăind din buze. Regizorul reușete să creeze acest climat de tensiune care vine și din așteptarea izbucnirii violenței amînate cu eufemisme aproape
Cronica unei morți anunțate by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8823_a_10148]
-
executat la Berlin, ce se poate vedea în mai toate școlile, ni-l arată pe Cantemir în armură, cu sceptrul în mînă sprijinit pe un teanc de cărți, cu hermina albă de domnitor lunecînd peste brațul înzăuat. Peruca (iluministă) îi învăluie capul puternic, expresiv. Ochii mari, atent-melancolici, nasul drept, hotărît, buzele cărnoase, chemînd plăcerile, reliefate de umbra fină din dunga bărbiei. La gît, o eșarfă de mătase, atîrnînd peste armură ca un fluture. Ciudat. Bărbăția imaginii nu reușește să ascundă un
Portretul clasic by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8914_a_10239]
-
etc. Portretele tuturor participanților au relief, linii sarcastice și tușe specifice: "În ziua cea mare, șeful statului a sosit șchiopătând: își scrântise piciorul la o partidă de volei, în week-end-ul de la Snagov". E un exemplu de virtuozitate a unei memorialistici învăluite în umor și ironie. Biograful lui Rebreanu a dezertat în tabăra lui Ilf și Petrov, transformându-se într-un comediograf. Schițele satirice din volumele Sertar și Cu Liviu Rebreanu și nu numai îl legitimează pe Niculae Gheran ca prozator, chiar
Istorie literară în schițe satirice by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8912_a_10237]
-
a fi știut din romanul lui Bogdan Popescu. Reunirea mărturiilor lor între coperte creează o arhitectură dificil de clătinat. Împăcarea lor din final ca soluție narativă, în schimb, nu e la fel de inspirată. Cu atât mai mult cu cât scena e învăluită într-un aer magic și parabolic, optând pentru calea ușoară a unei anume tradiții de succes autohton - remarcate de altminteri și în prefață - în care capii de serie au fost deja stabiliți: Gabriel Garcia Márquez, Ștefan Bănulescu sau Mircea Cărtărescu
Cine citește primul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9788_a_11113]
-
existențială a unui roman. Singur, la masa de scris, Ioan Flora își derulează continuu fimul propriei sale existențe. Oameni din alte vremuri, unii trecuți demult în lumea drepților, îi zâmbesc în amintire, mirosuri, gusturi, obiecte dintr-o altă existență îi învăluie sufletul într-o caldă melancolie. Uneori, devine conștient de faptul că este un simplu autor de texte poetice, caută soluții tehnice sau deplânge inevitabila lipsă de inspirație. Viața se transformă în text, cuvintele ard până acolo unde se topesc într-
Un postmodern sentimental by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9787_a_11112]
-
Alfonso Cuarón nu dezvoltă tezist nici o temă, lăsînd cîmp deschis tuturor posibilităților aduse de Tomorrow, fiind, însă, nu mai puțin atent la ceea ce subminează societatea din interior. Distopia sa se diluează spre final, cînd marile speranțe plutesc pe apa tulbure învăluită în cețuri din care apare corabia salvatoare.
Copiii omului și sfârșitul copilăriei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9823_a_11148]
-
ușor ironică, fără patetisme și formulări sentențioase. Cel puțin la început, textele sunt - potrivit autorului - rezultatul meditațiilor somnolente din starea de trezie, înregistrate pe reportofon și transcrise tel-quel. De aici, poate, uneori aspectul lor vag suprarealist, accentele de vis care învăluie logica, analogiile nu întotdeauna foarte evidente în plan rațional, dar cu putere de sugestie în plan artistic. Recitite după o vreme, aceste notații arhivate în niște mape, i-au prilejuit autorului o revelație. Scrie Mircea Horia Simionescu, în Între vis
Să nu-l uităm pe MHS! by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9832_a_11157]
-
de care nu ne sinchisim și pe lîngă care trecem fără să le băgăm în seamă sînt pentru noi realități nedescoperite. Și pentru că nu sînt descoperite, ele sînt "acoperite". Ceea ce le acoperă nu e cine știe ce acoperămînt care stă deasupra lor învăluindu-le și ascunzîndu-le privirii, ci sursa acoperirii lor este pur și simplu dezinteresul nostru. Cauza acoperirii unui lucru este nepăsarea față de el. Dar, din clipa în care începe să-mi pese de un lucru, el intră în cîmpul de deschidere
Povestindu-l pe Heidegger by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9867_a_11192]
-
în cadrul acesteia. Generatia '27 a fost, de departe, cea mai controversată generație din cultura română, a cărei receptare a oscilat și continuă să oscileze între superlativ și contestare vehementă, atitudini provocate, printre altele, de ineditul și efervescența discursului intelectual propus. Învăluită în ambiguitate, "generația spiritualistă" nu a scăpat unor etichetări sumare, menite să țină locul unei cunoașteri adevărate, lucide, ce ar putea stabili măsura în care aceasta a influențat istoria intelectuală a României moderne sau gradul în care se poate constitui
Nonconformistul Mihail Sebastian by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/9890_a_11215]