1,232 matches
-
să întrerupă firul dureros al amintirilor. „Gata, Emanuela! Nu este momentul acum să clachezi, ai treabă! Se pare că vei avea de lucru serios! Fii puternică!”, se încurajă ea și se îndreptă hotărâtă spre ușa cabinetului doctoriței Străinu. Dorea cu înverșunare să afle direct de la ea ce se întâmplă. Ajunsă în fața ușii, trase aer în piept și ciocăni discret. Ascultă cu atenție, dar din interior nu primi niciun răspuns. Repetă bătaia în ușă, ceva mai tare de această dată, dar liniștea
ÎN MÂNA DESTINULUI...(6) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377805_a_379134]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > TE IUBESC Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 1329 din 21 august 2014 Toate Articolele Autorului Spre porți de cer, colind cu-nverșunare caut o clipă spartă din suspin, clepsidra ce amestecă nisipul firida ruptă din al meu destin. Cu trudă ziua, noaptea desfătare luceferi mii lucesc la mine-n prag, dar clipa dulce de-alinare se naște din chipul tău, ce-i
TE IUBESC de PETRU JIPA în ediţia nr. 1329 din 21 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376501_a_377830]
-
soldații, privind figura împietrită a căpitanului Foc-Nestins, îi târau spre cuptor. Căpcăunul apăsă niște butoane, ușa cuptorului se deschise, țâșnind din ea limbi de foc turbate și agitate. Norocel țipa dând disperat din picioare, urla și Mărțișor împotrivindu-se cu înverșunare, dar până la urmă, soldații și căpcăunul reușiră să-i arunce în cuptor... În astfel de situații te rogi la Dumnezeu să-ți dea cea mai bună soluție, însă numai Sfânta Nevoie te mai poate salva. Și, într-adevăr, Mărțișor țipă
MĂRŢIŞOR-11 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375966_a_377295]
-
în neștire. În amintirea ta, am întins mâinile să te cuprind, dulce plăsmuire, m-am strecurat în miezul înțelegerii terestre și am aprins rugul răbdării. În amintirea ta, am nins cu lumină până când gândul mi-a albit, am trecut cu înverșunare peste cruzimea gerului, frate mi-a fost vântul, soră, ploaia. În amintirea ta, dorință minerală în fibre-nsângerate, am plâns până când am devenit apă... Am înțeles nerostirea și m-am închis într-un cuvânt... tăcere... Referință Bibliografică: ÎN AMINTIREA TA
ÎN AMINTIREA TA... de GEORGETA MUSCĂ OANĂ în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372590_a_373919]
-
o simplă coincidență a faptului existențial, cu o sacoșă din rafie, ciorapul. O pereche de ciorapi care au un preț fix, stabilit de oameni. Mă întrebam, ce preț i s-ar fi putut pune acelei tinere, care urlase cu atâta înverșunare la îndărătnica și necăjita femeie cu sacoșa din rafie? „Câți ca voi!” îmi trec prin minte versurile unei poezii de Topârceanu. „Of! lume”, exclami când greul îți apasă inima ca o piatră de moară. Ai o suferință și ai dori
VORBIND DESPRE LUME... de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372642_a_373971]
-
oamenii din lucru, că li se ducea sporul! Dădu mâna și cu ceilalți doi țărani, care fuseseră tăcuți la discuția lui cu Gheorghe. Până acasă nu se mai întâlni cu nimeni. Doar câinele de la casa lui Opregel îl lătră cu înverșunare scoțând capul pe sub poartă, iar la Ioana lui Iosif îi sâsâi agitat și cu ură un gâscan leșesc, enervat, când trecu prea aproape de tâlvura de gâște, haremul pe care-l stăpânea. Drumul pe care-l mai avea de parcurs șerpuia
ȘATRA DIN POIANA STEJERERULUI de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372278_a_373607]
-
cunoască într-un timp atât de scurt, când numai plăcerea carnală a nopților de dragoste erau importante pentru ea. Am mai încercat odată să o aduc înapoi cu forța, întâlnind-o în autobuz la un ceas de noapte, însă, văzând înverșunarea cu care refuza întoarcerea, nu am mai insistat. Am lăsat-o să plece din nou și plecată este și acum cu totul, doar dragostea pentru ea mi-a bântuit întreaga viață ce a urmat plecării sale, transformând-o într-un
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379660_a_380989]
-
de fapt un paravan de luptă nu împotriva hoților ci împotriva dreptei. Am întâlnit la acele mitinguri persoane - în toți acești ani de până și după independență s-au aflat pe baricadele luptei de eliberare națională -, care declarau cu o înverșunare nesănătoasă că nu-l vor mai vota pe Dorin Chirtoacă. Contraargumentul meu a fost că astfel indirect! O vor vota pe Z. Greceanîi și vor deveni complici la predarea Capitalei ciumei roșii. Votându-l pe Dorin Chirtoacă nu votăm persoana
SUNTEM ÎMPINŞI PE MARGINEA PRĂPASTIEI de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379677_a_381006]
-
iluzia noii vechi lumi nu știu. am poposit în pragul iubirii celor care m-au dorit să le fiu fiică după o răsturnare densă de valori ca mersul roților de tren în ritmul ceasului viului cumva nedorit apoi dorit cu înverșunarea păsării zborul mi-au spus atunci că în orice cetate se intră cu tălpile goale zvâcnind libertate și armăsarii petrec sub copitele lor iarba și eu am înțeles la fel viața... cetății mai aproape de niciunde poete rămân între zidurile acum
MIR DENS de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379727_a_381056]
-
Și a plecat întărâtat, în cea mai mare viteză, lăsând în urmă un vis risipit de greutatea vorbelor de ocară, stocate în mintea mea ca pe un CD. Rămăsesem stoarsă și răvășită, iar ecoul acelei conversații stupide mă urmărea cu înverșunare, astfel că îmi era imposibil să înțeleg ce anume a declanșat potopul de replici dure, care îmi lăsaseră sufletul zdrobit cu viteza glonțului ieșit de pe țeava puștii, ca într-un atentat terorist. Simțeam o piatră pe inimă și o tristețe
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 1 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371670_a_372999]
-
nu e ceva personal! Doar că în viața mea nu e loc pentru un bărbat! - Nu e ceva personal? Dar cum se numește ostilitatea asta nejustificată pe care ai manifestat-o față de mine tot timpul? M-ai respins cu o înverșunare inexplicabilă, m-ai umilit, m-ai atacat... - Eu te-am atacat? exclamă Clara scandalizată. Chiar că ai un tupeu fantastic! Tu m-ai atacat la miez de noapte, acasă la mine, unde ai intrat abuziv, m-ai lovit și m-
ISPRĂVILE LUI CUPIDON (PART. 12) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2211 din 19 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375656_a_376985]
-
văd la ușa maică-ti cu burta la gură. Te aruncă pe scări, de nu te vezi. Abia acum se repliază Ana. Dușul rece o lasă fără glas. Nu înțelege imediat ce s-ar fi putut întâmpla, cum de primește atâta înverșunare din partea celui cu care trebuia să împartă extazul unei atari așteptări pline de speranțe. Pare că nu s-a exprimat bine și bărbatul ei nu înțelege exact despre ce vorbește ea. Preț de câteva fracțiuni, își derulează conversația, de la începutul
VI de LIA BEJAN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374122_a_375451]
-
arcui în privirile mele, devenind prin arcurile și săgețile lui una cu mine, când ascuțit, când nivelat cu dălți invizibile, crescând descrescând în spirale tot mai tainice, tot mai pierdute în universalitatea feminității pe care nu demult o respingeam cu înverșunare cercetând-o ca pe un obiect ciudat, îndepărtat de ființa mea. Doamne, Victore, cât m-am putut pierde de mine! Cât m-am putut respinge din cauze, pot spune, minore. Și odată cu mine te-am rătăcit și pe tine, uitând
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374114_a_375443]
-
pentru gestul său. Era conștientă că și ea purta un dram de vină: îl provocase într-un anumit fel. Îi recunoscuse că-l plăcea și că între ei s-ar putea crea un sentiment de dragoste. Poate și de aici înverșunarea lui Viorel de a o avea chiar și cu forța, văzând că o pierde în favoarea lui Mircea. Dimineața, când plecă la serviciu, se grăbi să depună scrisoarea către doctorul Tigănuș la cutia poștală. Trebuia să găsească o modalitate de a
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. XVII COŞMARUL ADEVĂRULUI PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362124_a_363453]
-
în ceva de genul :... că m-am săturat de comuniști! Orgoliul la oamenii suficienți devine otravă și cu asta o împroșcase Mira-Mică pe ruda cea mai apreciată a familiei sale până atunci. Ce o uimise pe Mira vis-à-vis de această înverșunare a vară-si era faptul că nu-i inclusese între comuniștii ordinari pe tată-său ori pe frate-său, ale căror cariere evoluaseră spectaculos prin susținere comunistă... Poate că nu îndrăznea ori poate pentru că beneficiase direct de cele obținute de
CAPITOLUL 6 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378643_a_379972]
-
relele în lume. Să fi fost, oare, aceste adevăruri "mitice" frînturi dintr-o concepție cosmogonică, potrivit căreia femeia este, în oarecare măsură, "principiul răului" în univers? Fapt e că indianul, uneori, nu se poate stăpîni în a se dezlănțui cu înverșunare împotriva femeii, ca una care stîrnește în om toate patimile și, îndeosebi, dorința, elementul egoistic prin excelență, ce ține pe individ închistat în eul său, făcîndu-l incapabil de a participa la comuniunea spirituală universală. Și totuși, cine ar rămîne cu
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
panslavismului imperialist din Balcani și Europa Centrală. Unul din înflăcărații avocați ai acestei apropieri este deputatul de Banat în Parlamentul ungar, Vincențiu Babeș. Misiunea istorică a românilor și a ungurilor este de a salva, în fața slavilor, independența Europei Centrale. Dar înverșunarea maghiară din 1892-1894 pune capăt acestor gînduri de deschidere. În 1892, Partidul Național Român adresează un memorandum împăratului; delegația este condusă de Rațiu, președintele partidului. Cu toate că nu a avut vreun efect asupra Vienei, gestul atrage reacția represivă a Pestei. Comitetul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și mai ales față de cea mai numeroasă dintre ele, minoritatea maghiară. După cifrele recensămîntului din februarie 1956, populația românească este de 17.489.450 locuitori: 14.996.114 români, 1.587.675 unguri, 384.708 germani, 146.264 evrei. Ocazia înverșunării în privința ungurilor este sesizată odată cu condamnarea șovinismului manifestat în 1956: cele două universități din Cluj, română și maghiară, fuzionează. Politica de asimilare este dirijată pe calea reorganizării administrative: trei județe sînt adăugate regiunii autonome maghiare care devine regiunea autonomă maghiară
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
fast a comemorării lui 1 Mai 1939. Ceaușescu înmulțește vizitele în provincie și peste tot se vorbește de realizarea planului, după cum este reafirmat, într-o manieră incantatorie, rolul pedagogic al propagandei. Decalajul dintre răspîndirea noului umanism care promite perestroika și înverșunarea ideologică a lui Ceaușescu este atît de mare încît, în toamna lui 1989, nimeni nu mai ascultă ce spune tiranul ajuns de rîsul lumii. Dar mesajul este limpede: Bucureștiul ia locul Moscovei slăbite și acest crez românesc convine, desigur, elementelor
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
vânătoare după puterea supremă a statului să fie înlocuită prin vânătoarea de funcții, arenzi ale statului și hatâruri ale postomanilor de toate categoriile, în Constituție nu stă ca ignoranța și ambițiile nulităților, sub pretextul deosebirilor de principii, să vâneze cu înverșunare puterea, în Constituție nu stă ca succesul acestor oameni să atârne de la amăgirea alegătorilor prin negustorie de fraze și izvoade de făgăduinți mincinoase. O organizare care să asigureze prin legi atât cultura înaltă a depozitarilor puterii publice, precum și stabilitatea lor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pusă la punct, să nu ne fure cumva vreo obsesie și să cădem cu ea în marasm, numai asta nu, lentilele omului mă incitau, un început de sadism își făcea loc în pieptu-mi, aș fi vrut să aflu de unde provenea înverșunarea amicului împotriva ideii de model, resuscitam bătute subiecte, susținînd, cu perfidă persuasiune, că nimic original nu apare fără preexistența unui model, nimeni n-a început plecînd de la sine, modelul maestrului e condiția primă, elementară, a creației, omul mă fixa șerpește
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
moldovenesc. Practicarea, în comunism, a acestor genuri îi scutea, într-o oarecare măsură, pe mînuitorii locali ai pensonului de implicarea dezonorantă în propaganda de rit sovietic. Într-o oarecare măsură. Pentru că primitivii instructori de partid își exercitau grosiera persuasiune cu înverșunarea ignorantului și ilegitimului. Chiar și acești minunați artizani ai frumuseților fruste trebuiau să dea roșului cezar ce-i era de dat. Adică falsuri. Dar și un mare onest precum cel ce care întreba dezorientat: ce se mai pictează, dragă? găsise
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
curioase celelalte vîrste: a doua, a treia... a patra. Ce hotărîtoare ar fi, mi-am zis pe loc, această energie deocamdată cuantificată numeric dacă ar interveni decisiv în favoarea eradicării României de forțele malefice ale comunismului remanent, care acced acum, cu înverșunare periculoasă, din nou la putere! Ce întremătoare ar fi conștientizarea de sine a acestui imens segment demografic pentru viitorul societății noastre încă atît de traumatizate! M-a speriat însă gîndul nocturn că energia aceasta vulcanică, ce străbătea arterele orașului, ar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
speriat... a sunat, baritonal, vocea poetei. Acum? Unde-i acea Ileana Mălăncioiu, legendă frumoasă și stenică, în vreme lugubră? Îi citesc rubrica din "România literară", revistă fanion, și de fiecare dată nu-mi pot reprima disconfortul ce mi-l produce înverșunarea ei de ani de zile împotriva președintelui Constantinescu. Chiar și acum, după ce omul acesta, care a modificat esențial imaginea României în ochii lumii și, din motive oricum dramatice, s-a retras. E ca și cum marea poetă de altădată s-ar fi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
criptocomuniste accedînd acum iar la putere! Cel puțin insomniacul pamfletar și-a găsit foarte recent, în chiar revista cu pricina, în persoana distinsei Annie Bentoiu, promptul diagnostic. Dar ce fac? N-am fugit tocmai de lumea aceasta a gîlcevilor și înverșunărilor? Ce edenică-i, în dimineața asta curată, pajiștea de pe Zamora! În restaurantul elegant și gol, cineva. Cine? Eee, nu se poate! zic. Ba se poate! zice solitarul. Și mă așez. (Biobliografie obligatorie. Compozitor cețos-eclectic și grafoman al improprietăților, din anturajul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]