552 matches
-
pumnalul. El vrea să umple golul pe care-l presimte sub conturul chipului său din apă. Și pînă la urmă Îl umple cu sînge. Chiar sîngele său. Am descoperit În apropiere un lac; năpădit pe maluri de stufăriș, cu apa Înverzită somnoros și mirosind a plantă putredă. O barcă singură cu un pescar se tîrăște În marginea stufărișului; Încolo, Între pereții săi vegetali, lacul pare incinta unui templu ruinat. VÎntul sună uscat printre trestii, dar nu Încrețește apa deloc, contribuind la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]
-
Îți este mult mai ușor să ajungi: dai o stea-două la o parte, sporovăiești cu un Înger, Îți faci drum printre nori, și-ai ajuns. Pe când eu, trebuie s-o iau la picior peste munți și hârtoape, mlaștini și câmpuri Înverzite... Dar nu-i nimic, după cum spuneai, totul are un preț și de aceea e bine să nu dau Înapoi. Am pentru prima oară În aproape treizeci de ani, planuri de viitor. Nu-i așa că e un lucru extraordinar? -Mă bucur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
construcțiilor din piatră, foarte frumoase, robuste, cât și pitorescului reliefului de munte. Aflat pe cursul râului Gave, este înconjurat de munți nu prea înalți, plin de copaci și o vegetație bogată. Venind de la Bartès, urmez strada spre Lourdes, admirând câmpurile înverzite, un lan mare de grâu treierat, iar în apropiere de destinație, copacii devin mai deși, casele se îndesesc, iar după ce văd indicatorul de localitate, deja simt parcă aerul sfânt al acestui oraș. Mă impresionează mulțimea pelerinilor pe care îi vezi
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
Cu ocazia reviziei ce am făcut prin oraș, am avut neplăcerea de a vedea o mare necurățenie atât prin ulițele laterale, cât și chiar prin piețele și stradele cele mai principale. Am văzut în mai multe locuri băltoace de apă înverzită, care, prin urâtul lor miros, infectă aerul și aduc mari vătămări sănătății locuitorilor". Prefectul se simțea dator să avertizeze asupra răspunderii ce-i revenea primarului în aceste circumstanțe: "Pentru orice întîrziere [în adoptarea măsurilor corespunzătoare], responsabilitatea va fi asupra dvs.
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
curcubeu ce ține cerul cu umeri fragezi, iubitori. în zalele lichide să te ferec, să te-ncălzesc cu ochiul meu ce arde și trosnește ca un foc. să-ți cânt un cântec ce îndoaie lumea ca pe-o nuia abia-nverzită și vocea mea în flaut preschimbată, să te cutreiere ca pe un lan cu maci și-n roșul florilor să se închidă, cum se închide mustosul vin în mari butoaie, întru beție lungă să te ție, șoptindu-ți amânat, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
pas de nefericitul destin al lui Holderlin și am trecut prin chinurile singurătății lui Van Gogh (descrisă de Octavian Paler, În „Scrisori imaginare”). Văzând cum cerul vieții se Întunecă tot mai mult, iar corbii se apropie primejdios de câmpia Încă Înverzită a sufletului meu, am hotărât să sfidez destinul și să cultiv cuvântul, sperând să răsară cele mai frumoase flori care vor Încânta, poate, trecătorul cu suflet sensibil și senin! În ultimii patru ani m-am făcut soră cu singuratatea, cărțile
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
război); Liviu Rebreanu (Pădurea spânzuraților) etc. Am ales facultatea de Agronomie din cadrul I.A.N.B (Institutul Agronomic N. Bălcescu) București, dintr-un singur motiv: iubeam natura, frumusețea fiecărui anotimp ce-mi făcea sufletul să vibreze, să cânte, iubeam câmpiile Înverzite, florile, nemărginirile albastre, zborul fluturilor În beția de soare a dimineții. După absolvitea facultății am primit repartiție la Tulcea ca „șef de fermă”. Un oraș curat, cochet, ospitalier. Dunărea și-a deschis larg brațele - pentru a mă primi cum se
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
nu a pierit încă. Una din scrisorile de la mama a sosit cu o zi înainte de sărbătoarea miezului de vară. Era într-unul din anii de la început. Ne scoseseră la iarbă verde. Ședeam, zăceam sau ne târam pe pământ, pe sub mestecenii înverziți blând. Câțiva dintre noi își scoseseră hainele și acum se distrau, mirați și nevinovați, cu goliciunea lor. Ne uneam cu natura spontan și fără să fim siliți. Ne lăsam în voia ei, așa cum îi aparținuserăm la început. Scoteam sunete ciudate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
nu poate fi separată de cea a reporterului. ― Până la sfârșitul anului trecut, această clădire abandonată care se află într-unul din cele mai la modă cartiere ale Londrei a fost ignorată de primărie și de rezidenții din împrejurimile acestei străzi înverzite, spune reporterul. Spune și Ben. Pentru „Știrile de la ora șase“, Jeremy Millston, încheie reporterul, iar imaginile camerelor se întorc la studioul de știri. ― Pentru „Știrile de la ora șase“, Benjamin Williams, se aude și Ben, după care se ridică în picioare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
spune el, dând din umeri. Cum a ajuns oricare dintre noi aici? Și cu asta mă conduce spre bărbat, îi pune niște dolari în găletușă și mergem înapoi la mașină. Străbatem străzi late, rezidențiale: sunt șosele imense, străjuite de margini înverzite și case mari. În cele din urmă, ajungem pe Montana, o stradă liniștită care dă pe-afară de bogăție, doar pentru că magazinele și restaurantele de pe ambele părți ale drumului sunt atât de elegante. Brad parchează în fața unei mici cafenele, care pare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
Privi încă o dată cu atenție în urmă, dincolo de poartă. Nimic nu părea în neregulă acolo. Atât cât putea străbate cu privirea, din negură nu pândea nici o amenințare, așa încât se îndreptă spre capătul podului. Trecu imediat dincolo. Se afla pe un tăpșan înverzit, două făgașe de pe care iarba dispăruse călcată de roțile grele se întindeau mai departe. Își continuă drumul până ce ajunse lângă un perete stâncos. Îl ocoli și trecu dincolo de pintenul de piatră din fața sa. De undeva, din dreapta, se auzea un susur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
să-i admir frumusețile.Vizitele mele sunt de la un timp mai rare, doar În cele două anotimpuri extreme: anotimpul meu preferat, În care m-am născut- primăvara- când aud mugurii plesnind și iarba crescând, când văd mieii zburdând pe câmpia Înverzită, primele brândușe, berzele statornice care se Întorc la cuiburile lor de ani și ani, puișorii ieșiți din găoace, de la găina-cloșcă, cu puful lor galben, clătinându-se la primii pași (ca un bebe când Începe să meargă) și anotimpul toamna când
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
muntos. care delimita marginea răsăriteană a orașului Kyoto. Tivul masivului de nori scânteia roșu viu. Dacă oamenii își încordau vederea, puteau desluși orașul Kyoto, abia vizibil în penumbra dinaintea zorilor. În spatele lor, însă, spre Oinosaka sau hotarul provinciei cu câmpii înverzite, Tamba, stelele licăreau atât de strălucitoare și limpezi, încât le-ai fi putut număra. Un cadavru! — Mai e și acolo unul. — Hei, și dincoace! Armata se apropia de periferia răsăriteană a capitalei. Cu excepția crângurilor și a colibelor cu acoperiș de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
acestei arătări, copilul s-a apropiat și a aruncat cu un mănunchi de trandafiri și crini în el și l-a răsturnat de pe cal. De cum l-au văzut la pământ, cei patru au tăbăprât pe el târându-l pe pajiștea înverzită unde l-au biciuit cu flori până când și-a pierdut cunoștința. Când începu a-și reveni, una dintre tinerele fete s-a apropiat de el și i-a spus că ceea ce sufreise era o pedeapsă pentru nesupunerea sa față de acea
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
laterale, tamponări și capotări. În momentele acelea simțeam o euforie crescândă, abandonarea în brațele unei logici inevitabile căreia mă opusesem cândva, ca și când mi-aș fi văzut propria fiică în primele etape ale unei aventuri amoroase promițătoare. Deseori stăteam pe marginea înverzită a terasamentului de lângă rampa vestică de coborâre a podului rutier, știind că aceea era zona preferată a lui Vaughan, și-l priveam cum pornește în trombă după Catherine atunci când ea trecea pe acolo la ora de vârf a serii. Mașina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
Pe sub dalba streșină de casă, Și în copaci cu ramura de tei, Își face cuib, o pasăre frumoasă, Să stea la căldură cu familia ei. Păsărele zboară pe rând fiecare, Prin văzduh să caute mâncare, Se joacă și prin codrul înverzit, Se aude până seara, ciripit! Sub streșina înaltă a casei mele, În zbor vin, mii de păsărele, Le-ascult și sunt foarte bucuros, De la cântul lor frumos! Copiii lumii Pe-afară au ieșit mii de copii, Se joacă toți și
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
cu gingășia lor, Ne aduc un mărțișor. Primăvara Primăvara a sosit, Copacii au înflorit, Pajiștile-au înverzit, Fluturașii au ieșit, Soarele a răsărit, Și natura s-a trezit! Dimineața Soarele vesel și mândru De trei sulițe se înalță Peste câmpul înverzit, Și cu raze vii sărută, Florile ce-au adormit. Vară Apune soarele-n văpăi Și înserarea, ca un val, Pe sub răchițele din deal Se lasă-n liniște pe văi , Și-adorm ușor cu gându-n sat. Mama Tot ce am
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
Și se duce lin în jos a câmpul cel mai frumos. Ghiocelul cel mândruț A ieșit doar un picuț Să se bucure nițel De-un miros îmbietor. Care umblă călător C-un parfum încântător. Jos în codru Jos în codrul înverzit Mare nuntă s-a pornit Lăutarii greierașii, iar nuntașii fluturașii. Au dat drumul la cântare Cu o mare nerăbdare Și-au întins o horă mare De la mic până la mare. Toți mănâncă, se distrează Soacra mirelui dansează, În sfârșit fata aleasă
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
s-ajung, să-l văd d-aproape, Un șarpe verde ce străbate, Distanțe lungi, neobosit, În fum și abur clocotit! Drumuri Aș vrea să alerg Prin lumi nesfârșite, Să văd chipuri noi Și necunoscute. Spre creste de munți Si păduri înverzite, Să-mi îndrept pașii Pe căi nevăzute. Și-apoi spre apus, Puțin obosită, Să-mi caut culcuș Sub frunze de plută. Popa Raluca, clasa a V-a Colegiul Tehnic „Dorin Pavel” Alba Iulia - Alba profesor coordonator Crișan Mirona-Olivia A sosit
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
-mi caut culcuș Sub frunze de plută. Popa Raluca, clasa a V-a Colegiul Tehnic „Dorin Pavel” Alba Iulia - Alba profesor coordonator Crișan Mirona-Olivia A sosit primăvara Primăvara a sosit, Fluturașii umblă-n zbor, Ghioceii-au înflorit, Câmpul, iată-l înverzit. Bate vântu-ncetișor, Pasările cânta-n zbor, Primăvara este aproape, Iarna a plecat departe. Se zărește de sub nori Cercul mic de aur Încălzește mii de flori Cu focul unui balaur. Semne de primăvara Iese iarba luminoasă, Rândunica vine-acasă. Cald e soarele
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
alunecă spre adolescență, o altă perioadă frumoasă din viața noastră. Rețeta pentru o copilărie frumoasă: se pune o rază de soare, o petală de trandafir, o stea strălucitoare, o picătură de ploaie, câțiva fulgi de nea, un curcubeu, un câmp înverzit, o mare nesfârșita, cântecul duios al mamei, vorba înțeleaptă a bunicii, apoi se amestecă totul cu zâmbetul tău cristalin! Ianculescu Raluca-Eden, clasa a VI-a Școala Gimnazială Nr.1 Albeni Alba profesor coordonator Pânișoară Elena-Ștefania Oglinda... Părul încărunțit ce mai
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
și Dumnezeu m-a ajutat. Când decolez cu avionul... Ce-i aia „decolez”? îl întrerupe tatăl. Când înalț avionul pe cer, tată! Simt că sunt mai aproape de Dumnezeu. De acolo văd frumoasele lui lucrări: văd munții înalți mângâind norii, pădurile înverzite sau cascadele învolburate. Este minunat să plutești la mii de metri înălțime!... Ionică, ai venit?! răsună vocea mamei care-l trezește din visare. Ce fericită sunt! Cum ți-a mers acolo, la oraș? Foarte bine, mamă! Acum mă simt împlinit
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
dar odată cu apariția adolescenței, copilăria începuse a se sfârși, la fel și Curcubeul copilăriei mele. Copilăria are o rețetă unică nescrisă: o rază de soare, o stea strălucitoare, o picătură de ploaie, câțiva fulgi de nea , un curcubeu, un câmp înverzit și o mare nesfârșită de un albastru copleșitor. Deodată, aurora ca un arc se ivește pe cer, iar zbuciumul pământului mă trezește din visul meu... O ultimă strigare de lumină, o rază de pasiune și totul se ascunde în umbra
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
litri pe zi. Această doză poate produce, uneori, o pigmentare portocalie a pielii; în ciuda părerii încetățenite, aceasta nu este cauzată de caroten, așa cum consumul de sfeclă nu vă face să vă înroșiți și nici spanacul nu vă face să vă înverziți; pigmentația portocalie se datorează bilei toxice care este eliminată din ficat de doza mare de suc de morcovi; fluxul sangvin nu poate elimina bila suficient de repede prin rinichi și, de aceea, o elimină prin piele; atunci când ficatul este curat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
țăranii“ și nenumăratele grade Între aceste două categorii, uniformității străzii suburbane, care dă În altă stradă cu aceleași case, aceleași temeri, aceleași pretenții. Însă În clipa În care s-a terminat războiul, tata a hotărât că trebuie să abandonăm paradisul Înverzit și să ne Întoarcem În iadul cenușiu. Nici unul dintre motivele invocate de el - afacerile și nevoia de a fi aproape de Londra - nu mi se părea corect. Firma familiei era aproape Închisă, iar el, personal, nu avea interese culturale (doar dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]