2,841 matches
-
întru împăcare cu inima sa, cea mult simțitoare și bolnavă de Cântec! Aflându-se în timpul propriei sale vieți („nu a altora!”), dăruiește cititorilor „un basm cât o lume! Și o lume, cât un basm! Și inima sa, toată, „strecurată sub șaua Inorogului, întru dezdurerare și alint binefăcătoriu!” Și aici, poezia sa „emană, deopotrivă, și forță, și gingășie, și subtilă înțelepciune, dublate de măiestria artizanului pentru care arabescurile cuvântului sunt șlefuite cu migală și dragoste. Redescoperind mitul, Theodor Răpan construiește un univers
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Plugușorul scriitorilor Aho, aho, stimați confrați Cuvântul mi-l ascultați: Sunați din zurgălăi, tare, Să se-audă peste zare! S-audă și Sadoveanu Cum întâmpinăm noi, anul. Că de n-avem calul “Faur” Și nici șaua lui de aur, Lăsăm gândul să ne poarte Cât se poate de departe, Despicăm firul în trei, Punem mâna pe condei. Condeiul îl ascuțim, Cuvântul îl pritocim, In slovele tari ca fierul, Punem sarea și piperul. Mămăligă și cârnați Sunați
PLUGUŞORUL SCRIITORILOR , DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365720_a_367049]
-
ieșit din cuvântul mamei. Mamele, dragi copii, sunt îngerii noștri protectori. Ele veghează asupra noastră pentru ca noi să creștem mari, frumoși, buni și generoși. Ca urmare, trebuie să le răsplătim dragostea prin ascultare. Am încălecat pe-un cal înaripat cu șa...și vă spusei povestea așa. Floarea Carbune Referință Bibliografică: Iepurici și Iepurilă / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 712, Anul II, 12 decembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Floarea Cărbune : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
IEPURICI ŞI IEPURILĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365765_a_367094]
-
Toate Articolele Autorului Într-o zi, mă chiamă doamna X să-i ajut la treabă, că avea o petrecere, făcea nuntă de argint acasă, si cică să-i facă o supiză lu’ bărba-su. Cre'că o știț', ie aia de șa uită ia cam cruciși, de are ia strungăreața aia mare. Mă duc io, mă pune la bucătărie, une ierea una voinica, de-o cunoșteam io din școala, lucra că bucătăreasa la o cantină. E, si ierea grasă aia băgata pin
O PLĂCINTĂ CU BUCLUC (DIN PĂȚANIILE GETEI) de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1579 din 28 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366207_a_367536]
-
NOI... Autor: Aura Popa Publicat în: Ediția nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Noi nici n-avem un cântec doar al nostru Pe care în duet să-l fredonăm. Nici murgi de noapte fără de căpăstru Și fără șa, pe care să urcăm Ca să culegem stelele cu mâna. N-avem nici pași pentru-acel dans tăcut, Nici aură ca să ne vadă luna Cu ochi de cer în raiul de-nceput. Nu mai avem nici brumă din culoarea Acelei veri ce
NOI... de AURA POPA în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361596_a_362925]
-
cu coroana bogată. Dintr-o dată o flacără galben-roșiatică se ridică de la rădăcinile sale. CĂPITANUL ARNĂUTU:(într-o explozie de bucurie)Iată comoara! Călăreții se apropie, descalecă și lasă caii în grija boierilor care îi țin de frâie. Sasu scoate de la șa două unelte de săpat, un fel de hârlețe. Căpitanii încep să sape în jurul acelei flăcări. De la marginea poieniței se apropie aceleași fantasme îmbietoare care dansează în jurul lor ademenitor. Caii se sperie și nechează ridicându-se în două picioare. Cei doi
REGATUL LUI DRACULA (II)- SCENARIU FILM de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361687_a_363016]
-
râde batjocoritor)Stați liniștiți boierilor, lada nu zboară! BOIER CONACU:Să sperăm că nu-i goală!? CĂPITANUL SASU:(ironic) Pare cam ușoară... BOIER CIOCOIU: Fără glume proaste că-mi stă inima în loc! Sasu merge la calul său și dezleagă de la șa patru desagi. Arnăutu forțează cu unealta de săpat capacul și lada este deschisă. La vederea galbenilor strălucitori ochii lacomi ai boierilor sunt gata să iasă din orbite. BOIER CONACU:Ce de aur! BOIER CIOCOIU:(cu regret)Oare nu-i păcat
REGATUL LUI DRACULA (II)- SCENARIU FILM de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361687_a_363016]
-
te mai recunosc, bătrâne. Te-ai clătinat de cap rău de tot. Până nu beau un whisky, nu mai fac un pas prin iadul ăsta. - Ai noroc că și mie mi-e sete, altfel... - Aș fi putut să crăp în șa cu cal cu tot! - Ajută-mă să descalec și nu mai trăncăni. Crezi că eu n-am amorțit? Ce, eu sunt de fier? Sunt om ca și tine. În timp ce Gary îl ajuta pe John să descalece, un dulău se repezi
CARTEA CU PRIETENI- CORNEL ARMEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351770_a_353099]
-
șî făcut! A doua zî, merji fimeiea șeia la fântânar acasî, îi spuni cum stă treaba, stă șeala o vremi pi gânduri, apoi îi zîși, așaaa ca din carti: - Apooo, duti, măi, fimeii, mâni, în fapt di sară, la fântâna șei din capu’ satului di sub sălșii șî dacî țî s-o arata f-un semn sî știi cî Domnu ti ari-n grijî, da’ dacî nu, atunși niși io nu mai știu și sî zâc! Merji cu sanatati, și ai
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
nu mai știu și sî zâc! Merji cu sanatati, și ai grijî, daaa’ curatî-curatî sî fii la fântânî șî cu inima, da’ mai ales cu trupu’, cî numa’ șî numa’ așa țî s-nplinești tot și-ț’ dorești! Îi pupî fimeia șei evlavioasî mâna fântânarului șî pleacî cu multî nădejdi-n inimî, cî tari frumos îi mai vorghisî omu’ ceala înțălept, chit cî iara tânăr și tari vânjos păre. A doua zî, când dăde spre noapte, cî iara varî și iara plin
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
nădejdi-n inimî, cî tari frumos îi mai vorghisî omu’ ceala înțălept, chit cî iara tânăr și tari vânjos păre. A doua zî, când dăde spre noapte, cî iara varî și iara plin di steli pi șer, o ie fimeia șeii năcăjâtî pi potecî la fântâna di i-o spusăsî omu’ șeala drept. Nu vă spui cî-i băte inima ca la turturicî, da’ când o ajuns la fântânî, i s-o aratat semnu’! Colo pi capac, sprijinitî di șiuturî, ierea așa
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
toati locurili di i s-o umplut casa di copchii, unu’ mai frumos ca altu’, aducând parcă toț’ cu fântânaru’ șeala înțălept... - Bă, da icoana, cu icoana ce-a făcut bă, că vez’ bini iara făcătoari di minuni!? - Eeee, fimeia șei cușernicî șî cu inimî curatî o pus icoana-n ramî la un meșter dulgher, cari chiar s-o mirat și bini samânî Sfântu’ cu moș Gherghel cari făcusî armata la călăraș’ ș-avusăsî și el o poză călari pi-un cal
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
pori deschiși încât am devenit eu însămi flaut uneori găurile se astupă de minciunile pământului și cântecul îmi devine strigăt alteori găurile rămân libere tubulaturi prelungi cântecul devine doină nu jelesc nu suspin las sunetele să alerge cai liberi cu șaua prinsă de gardurile principiilor scapă-mă Doamne de visul coșmar Referință Bibliografică: visul coșmar / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1027, Anul III, 23 octombrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Anne Marie Bejliu : Toate Drepturile Rezervate
VISUL COŞMAR de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1027 din 23 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352510_a_353839]
-
Uniunii Democrate Creștine. Prestigiosul ziar Allgemeine Zeitung, în pagina de știri din data de 16 octombrie, titra o parte din declarația cancelarului german astfel: „Sie stellte sich hinter die Kritik von CSU-Chef Horst Seehofer an der multikulturellen Gesellschaft: Dieser Ansatz șei absolut gescheitert! Mân müsse Migranten nicht nur fördern, sondern auch fordern!”. („Ea a stat stat în spatele criticii lui ... Citește mai mult Într-o Europa multinațională, multipartita și multiculturală, procesul eșuat, recunoscut, al Germaniei de a se armoniza multicultural, este o
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/350504_a_351833]
-
Uniunii Democrate Creștine. Prestigiosul ziar Allgemeine Zeitung, în pagina de știri din data de 16 octombrie, titra o parte din declarația cancelarului german astfel:„Sie stellte sich hinter die Kritik von CSU-Chef Horst Seehofer an der multikulturellen Gesellschaft: Dieser Ansatz șei absolut gescheitert! Mân müsse Migranten nicht nur fördern, sondern auch fordern!”. („Ea a stat stat în spatele criticii lui ... IV. JURNALISTUL NICHOLAS BUDA ÎNTREABĂ, EDITORUL GRIGORE L. CULIAN RĂSPUNDE, de Nicholas Buda, publicat în Ediția nr. 64 din 05 martie 2011
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/350504_a_351833]
-
în cui guardi un'ellera i suoi corimbi e șu tutto l'abbraccio d'un azzurro cielo quieto. Codesto è îl mio ricordo; non saprei dire, o lontana se dal tuo volto s'esprime liberă, un'anima gentile o vero șei dei raminghi che îl male del mondo estenua... Mă questo posso dirti, che la tua pensata effigie sommerge i crucci estrosi în un'ondata di calmă e che îl tuo aspetto s'insinua nella mia memoria grigia schietto come la
VIAŢA E FRUMOASĂ / LA VITA E BELLA (POEME BILINGVE) de SIMONA PUŞCAŞ în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350543_a_351872]
-
așteptare ce te prinde pe la spate, ești mereu la pândă pasiunea mea cea mare care lupți și urli că un leu. PASSIONE Un fiocco di neve che ți brucia la pelle, un pericolo în attesa che ți prende alle spalle: șei sempre în agguato mia grande passione che lotti e ruggisci come un leone. VIAȚA MEA ! Ce lucru mărunt e... viața! A mea, ca și toate celelalte, este doar o picătură... așa că doresc să o pierd într-o mare de dragoste
VIAŢA E FRUMOASĂ / LA VITA E BELLA (POEME BILINGVE) de SIMONA PUŞCAŞ în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350543_a_351872]
-
Nu rupe firul unei prietenii, căci, chiar dacă îl legi din nou, nodul rămâne.” (Octavian Paler) „Până unde ține iarna/ care-nchide-n noi/ lucarna,/ până unde în genunchi/ umbra ta/ mai are trunchi,/ până unde gura ta/ pe cuvinte pune șa,/ până când în cerul tău/ are lacrimi Dumnezeu,/ până când ramâne-n ramă/ vama care nu ia vamă?// Până unde, până când,/ rămân singur, singurând?” („Singurând”) „Nimeni nu poate trăi fără prieteni, chiar dacă stăpânește toate bunurile lumii.” (Aristotel) „Tu, Nicolae, de tine fug,/ ca
VISURI CU ZĂPEZI ŞI FLUTURI- CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351382_a_352711]
-
Alexandru Lapusneanu, fost domnitor al Moldovei) Motto 2: "Băsescu e un mit, a cărui naștere a fost atent construită". (Marius Oprea, istoric) În desfășurarea ei multimilenara, Istoria Românilor ne arată o formidabilă tribulație și emulație a obștilor suspuse, pentru cucerirea Șeii celei bântuite de Diavol a Puterii, aproape întotdeauna adjudecata de către învingători prin pârghii și metode numai parțial ortodoxe și mai adesea amorale, imorale, ilegale, ori chiar criminale! Din acest motiv, tradiția sfâșierilor la vârf pentru trofeul ei, a creat o
PLOŞNIŢA PUTERII LA ROMÂNI de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 574 din 27 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351389_a_352718]
-
nr. 342 din 08 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Au murit caii, nechează călării Fiori de mătase trec prin șira spinării Se revarsă noaptea peste urbe Statuile plâng pe străzile curbe Pe care se plimbă ușor resemnate Figurile triste cu șeile-n spate Privind melancolic spre țărmul mării Cu fața prelungă ca semnu-ntrebării; De-a lungul plajei luminate și lise Suspină pierdute și moartele vise De unde cu zorii răsună duios, Un cânt de sirenă nespus de frumos Referință Bibliografică: Ametist lucid
AMETIST LUCID DECLAMÂND de ION UNTARU în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351498_a_352827]
-
satul Căpâlna, al comunei Săsciori, pe un deal de 610 m înălțime față de nivelul mării, numit Dealul Cetății, poziționat pe malul stâng al râului Sebeș, între valea Gărgălăului și pârâul Râpii. Pantele dealului sunt abrupte, cu excepția legăturii sub formă de șa prelungă, care-l leagă la sud-vest de Dealul Stăunilor. Dealul se înalță la circa 200 m deasupra văii Sebeșului. Vârful lui a fost nivelat în câteva terase etajate, element mai puțin întâlnit la cetățile dacice. Drumul antic urcă pe panta
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
la sud-vest de Dealul Stăunilor. Dealul se înalță la circa 200 m deasupra văii Sebeșului. Vârful lui a fost nivelat în câteva terase etajate, element mai puțin întâlnit la cetățile dacice. Drumul antic urcă pe panta dinspre pârâul Râpii, până în șaua amintită, cotind apoi spre cetate. Istoricul cercetărilor Interesul pentru cetățile dacice din Transilvania apare încă din perioada Renașterii, când textele antice sunt repuse în drepturi. Pe atunci importanța era nu arheologică, ci strict materială, provocată de vestitele comori ascunse ale
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
calcar ale zidului, a unor siluete de animale incizate, a căror semnificație este incertă. În zona sudică a zidului au fost ridicate două turnuri, de unul amintind mai sus. Ele se aflau în apropierea drumului de acces care urcă dinspre șaua de legătură. Probabil că intrarea principală în cetate s-a făcut prin turnul de sud-est, zidul său exterior fiind chiar zidul de incintă al cetătii. O altă intrare se afla în zona de nord-est, printr-o deschizătură în zid la
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
de fortificare suplimentare Până la zidurile masive din piatră, existau și alte piedici în calea inamicului. Practic, elementele de fortificare a cetății sunt dispuse în trepte, de-a lungul căii de acces. Drumul antic urcă, cum spuneam, dinspre pârâul Râpii până pe șaua de legătură cu Dealul Stăunilor. Aici a fost săpat, mai întâi, un șanț de apărare, iar apoi, pe măsură ce drumul urcă spre cetate, au fost ridicate două valuri de pământ semilunare, fiecare cu câte un șanț interior. Cel mai probabil, pe
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
702 din 02 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Au murit caii, nechează călării Fiori de mătase trec prin șira spinării Se revarsă luna noaptea peste urbe Stautile plâng pe străzile curbe Pe care se plimbă ușor resemnate Figurile triste cu șeile în spate Privind melancolic spre țărmul mării Cu fața prelungă ca semnu-ntrebării De-a lungul plajei luminate și lise Suspină pierdute și moartele vise De unde cu zorii răsună duios Un cânt de sirenă nespus de frumos Referință Bibliografică: Ametist lucid
AMETIST LUCID DCLAMÂND de ION UNTARU în ediţia nr. 702 din 02 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351638_a_352967]