198,887 matches
-
horribile dictu!) un Adrian Păunescu avant la lettre. Învinuirea, adusă, între alții, de Alexandru George, cum că Nae Ionescu și generația criterionistă ar fi "demolat" pur și simplu democrația liberală, i se pare eseistului injustă: "e ca și cum ai atribui unei școli literare înfăptuirea unei lovituri de stat". Cu toate că trebuie să recunoaștem că nu erau adepții democrației de tip occidental, decepționați de racilele ei, cei numiți aveau o audiență publică foarte restrînsă. Crainic specifică în Memorii că tirajul ziarului Cuvîntul nu depășea
Despre Nae Ionescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15244_a_16569]
-
Liviu Rebreanu și Cezar Petrescu, pentru a nu mai vorbi de Sadoveanu?!...". Considerații demne de luat în seamă cînd se exagerează impactul social al unei literaturi de cabinet, al unui fenomen elitar, ceea ce am relevat noi înșine nu o dată. Dar "școala" lui Nae Ionescu nu și-a închis porțile, arată Dan Ciachir, o dată cu al doilea război mondial, care a dus la risipirea, reducerea la tăcere ori moartea prematură a reprezentanților săi. Eliade, Cioran, Eugen Ionescu, Vintilă Horia se transmută în străinătate
Despre Nae Ionescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15244_a_16569]
-
primele lucrări ale filosofului francez de origine română Stéphane Lupasco, punând în evidență intuițiile profunde ale lui Fondane în privința evoluției acestei gândiri îndrăznețe care viza, după expresia sa, “o filosofie identificatoare referitoare la contradictoriu”. La rândul său, Anne Van Sevenant (Școala Superioară din Anvers) abordează Estetica discontinuului, așa cum reiese ea din eseurile critice și din Falsul tratat...: “Fondane își întoarce fața de la filosofiile care fac dovada unei prea mari resemnări față de angoasă, rațiune și etică” - scrie ea -, “după părerea lui Fondane
Întâlniri în jurul lui Benjamin Fondane by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13404_a_14729]
-
prezinte cineva cu care nu este recomandabil să porți discuții, necum profitabil să închei contracte - pe termen nedefinit. E drept că nici nu-mi băteam capul! Parcă a fost ieri, mă îndreptam, pe frunze veștede cu sfârâit molcom călcând, spre școala generală unde sălășluiește centrul de votare, familiar mie, o dată ce, la dejiste alegeri, depuneam în urna de acolo votul meu patriotic, laolaltă cu 99 % dintre conaționali, iar mai pe urmă, în ceaușistă epocă, de 99,99 %, da-uri civice. Apoi, nu
În competiție cu dublul meu by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13394_a_14719]
-
minții. Cât despre dublul meu, întâlnirea fusese prea animată și în strânsoarea nevoilor, prea scurtă, ca să-l fi întrebat ce meserie învârtește, ce profesie onorează? Cârpaci, cu atelier la demisol? Ceasornicar, cu chilie la stradă? Dascăl, după aspectul înfrigurat, în școli neîncălzite? Și mi-a părut rău că nu l-am poftit în fața ușii mele, să-i trec o pereche de ghete, odată ce purtăm același număr la pantofi, o țoală mai puțin ponosită, o pălărie și adresa altui frate, care să
În competiție cu dublul meu by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13394_a_14719]
-
rostul religiei în epoca de pragmatism extrem a postmodernității? Este Biserica o frînă sau un imbold în goana continuă pentru depășirea unor frontiere ale științei, de neimaginat cu doar cîteva decenii în urmă. Care sînt raporturile credinței cu economia, cultura, școala, războaiele epocii postmoderne? Are avansul material al Occidentului în raport cu Răsăritul Europei și o explicație de natură religioasă? Este insurmontabilă falia dintre catolicism și ortodoxie? Fiecare dintre noi a meditat, într-un moment sau altul, la astfel de chestiuni. Mai important
Laptopul și Evanghelia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13412_a_14737]
-
pe vreme de ciumă. Ajuns la Dublin, pentru a vedea Performances, ultima piesă a celebrului autor Brian Friel în care juca, în engleză, Ion Caramitru, descopăr întîi o expoziție ce corespunde vizual spectacolului programat pentru seară. Expoziție consacrată Scrisorilor în școala olandeză. Pe pereți, discret luminate, tablouri, în special cu personaje feminine, care se concentrează toate în jurul motivului epistolar. Aici, prin efectul de acumulare, motivul, dincolo de geniul plastic al artiștilor, își revela puterea literară. Trecînd de la un tablou la altul, ochiul
O zi la Dublin by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13403_a_14728]
-
confundă realitatea cu jocurile pe computer gen „Gorillaz” și exercițiul politic cu un „pijamas-party” mutat din dormitor în piața publică. Trist, foarte trist! În aceste condiții, e inutil să ne întrebăm ce gândesc băieții de-o condiție evident inferioară, elevii școlilor profesionale, ai „grupurilor școlare” și-ai liceelor de cartier în care singura oră ținută regulat este aceea de educație fizică, pe maidanul-teren de sport al școlii. De vreo opt ani, cu excepția prezenței total neinspirate la urna de vot, glasul studențimii
Vremea „colectorilor” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13408_a_14733]
-
e inutil să ne întrebăm ce gândesc băieții de-o condiție evident inferioară, elevii școlilor profesionale, ai „grupurilor școlare” și-ai liceelor de cartier în care singura oră ținută regulat este aceea de educație fizică, pe maidanul-teren de sport al școlii. De vreo opt ani, cu excepția prezenței total neinspirate la urna de vot, glasul studențimii nu s-a mai auzit deloc. Lucru, de altfel, previzibil: dacă singurii lideri cât de cât cunoscuți ai studenților au fost, începând cu 1990, Marian Munteanu
Vremea „colectorilor” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13408_a_14733]
-
nici o strategie, fără o cât de cât decentă bază materială, în tot felul de târguri uitate de lume au început să funcționeze „extensii universitare”, apoi „facultăți”, iar la urmă s-a ajuns și la „universități” (ghilimelele sunt obligatorii.) Profesori de școală generală și liceu care până atunci nu ieșeau din linia manualului nici să-i picuri cu ceară, funcționari didactici ce n-au mai pus mâna pe-o carte de la absolvirea facultății, au început, brusc, să-și „scrie” propriile cursuri. La
Vremea „colectorilor” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13408_a_14733]
-
are interes să afle cum stau lucrurile cu adevărat o poate face foarte ușor. În clipa când pactul normal dintre profesor și student a fost scurtcircuitat de astfel de procedee, s-a năruit întregul sistem de valori pe care, teoretic, școala ar trebui să le promoveze. Și atunci, să nu ne mirăm că diverși analfabeți nu doar că intră în facultăți, dar le și absolvă și ajung, la rândul lor, să nenorocească generații de elevi ori să submineze cu seninătate instituții
Vremea „colectorilor” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13408_a_14733]
-
de râs văzând lejeritatea cu care tragedia virează la noi în farsă și cinismul în glumă deocheată. Zilele trecute, am întâlnit o fostă studentă care-și susținuse, în vară, examenul de definitivat. Îl trecuse cu brio și se întorsese la școala din micul oraș transilvan fericită că pe lângă recunoașterea oficială va beneficia și de-un spor la salar. Îl binemerita: muncise, avusese emoții, cheltuise pentru cărțile din bibliografie, făcuse câteva drumuri la Timișoara, achitase din buzunarul propriu biletul de tren și
Detergenți pentru spălarea creierului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13430_a_14755]
-
din dezvăluirile senatorului Adrian Păunescu (furnizate de CNSAS) unde de poeții Doinaș și Caraion, foști deținuți politici, îl turnau pe el, director de Flacără și de cenaclu, la Securitate - motiv pentru care a ajuns astăzi turnat în bronz în cîteva școli care îi poartă numele. Se vede că „sistemul” funcționează și acum dezvăluind numai părțile rușinoase ale celor pe care i-a dezbrăcat, dar nu și hidoșenia celor care au despuiat.” scrie Tia Șerbănescu într-un editorial din CURENTUL. Aceste însemnări
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13447_a_14772]
-
cu zoologia și botanica bizară din care constă lumea literaților și culminînd, într-un final, cu utilizarea în scopuri nobile (de closet...) a notițelor la Craii de Curtea-Veche. Întîlnirea finală, în WC-ul din Piața Romană, cu fostul comandant de la școala de cavalerie din Oradea e unul din puținele momente în adevăratul sens al cuvîntului tragice: degradat, scos din armată, redus la o umbră tristă a celui ce fusese, terorizat, bolnav, cu reacții animalice, maiorul e un om care nu se
„Adevărul integral” al ficțiunii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13433_a_14758]
-
avut privilegiul de a fi numit profesor extraordinar al primei catedre românești. De altfel, el însuși student la Viena și coleg cu cunoscutul lingvist și profesor cernăuțean Aron Pumnul, Alexandru Roman s-a format ca profesor prin activitatea la nivelul școlilor gimnaziale din Oradea. I-a fost dat acestui mentor de școală românească să activeze cu multă râvnă, având ocazia de a fi primul și în acest moment premergător deschiderii catedrei budapestane: la Oradea deschide primele ore de limbă română la
Moment aniversar (1863-2003) by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Journalistic/13444_a_14769]
-
românești. De altfel, el însuși student la Viena și coleg cu cunoscutul lingvist și profesor cernăuțean Aron Pumnul, Alexandru Roman s-a format ca profesor prin activitatea la nivelul școlilor gimnaziale din Oradea. I-a fost dat acestui mentor de școală românească să activeze cu multă râvnă, având ocazia de a fi primul și în acest moment premergător deschiderii catedrei budapestane: la Oradea deschide primele ore de limbă română la gimnaziul maghiar (1848-1849), după cum, la 1861, iarăși este primul redactor de
Moment aniversar (1863-2003) by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Journalistic/13444_a_14769]
-
corelație textele patriotice din manualele epocii, în care era ridicat în slăvi eroismul armatei române, cu imaginea terifiantă a unor mari mutilați de război. Aceștia ajunseseră să fie văzuți cerșind pe mai toate străzile Bucureștiului, inclusiv în imediata apropiere a școlii la care învăța scriitorul de azi. În pofida propagandei deșănțate a regimul comunist, nu se vedea nici un fel de preocupare socială pentru soarta mutilaților în războiul abia încheiat, iar imaginea înspăimîntătoare a acestor eroi-cerșetori era, pentru copii, mai convingătoare decît lecțiile
Șansa nefericirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13452_a_14777]
-
eroi-cerșetori era, pentru copii, mai convingătoare decît lecțiile din manualele școlare (vezi p. 37). Un paradox al epocii era legat de sistemul de învățămînt. Schimbările din viața politică au fost urmate de schimbări la nivelul tuturor instituțiilor statului. Or, în școli primii schimbați au fost profesorii celebri în regimul anterior, de la școlile centrale, cu mare tradiție. Ei au fost nevoiți să lase locul protejaților noului regim. De voie, de nevoie, aceștia au ajuns să predea la școlile de mahala. De aceea
Șansa nefericirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13452_a_14777]
-
vezi p. 37). Un paradox al epocii era legat de sistemul de învățămînt. Schimbările din viața politică au fost urmate de schimbări la nivelul tuturor instituțiilor statului. Or, în școli primii schimbați au fost profesorii celebri în regimul anterior, de la școlile centrale, cu mare tradiție. Ei au fost nevoiți să lase locul protejaților noului regim. De voie, de nevoie, aceștia au ajuns să predea la școlile de mahala. De aceea, la un moment dat, în aceste școli de la marginea Bucureștiului ajunsese
Șansa nefericirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13452_a_14777]
-
instituțiilor statului. Or, în școli primii schimbați au fost profesorii celebri în regimul anterior, de la școlile centrale, cu mare tradiție. Ei au fost nevoiți să lase locul protejaților noului regim. De voie, de nevoie, aceștia au ajuns să predea la școlile de mahala. De aceea, la un moment dat, în aceste școli de la marginea Bucureștiului ajunsese să se facă materie mult mai serioasă decît în școlile cu reputație din centrul orașului (vezi p. 47). Importantă este mărturia lui Constantin Eretescu referitoare
Șansa nefericirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13452_a_14777]
-
în regimul anterior, de la școlile centrale, cu mare tradiție. Ei au fost nevoiți să lase locul protejaților noului regim. De voie, de nevoie, aceștia au ajuns să predea la școlile de mahala. De aceea, la un moment dat, în aceste școli de la marginea Bucureștiului ajunsese să se facă materie mult mai serioasă decît în școlile cu reputație din centrul orașului (vezi p. 47). Importantă este mărturia lui Constantin Eretescu referitoare la viața universitară în deceniul șase. Pentru unii aceasta era un
Șansa nefericirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13452_a_14777]
-
lase locul protejaților noului regim. De voie, de nevoie, aceștia au ajuns să predea la școlile de mahala. De aceea, la un moment dat, în aceste școli de la marginea Bucureștiului ajunsese să se facă materie mult mai serioasă decît în școlile cu reputație din centrul orașului (vezi p. 47). Importantă este mărturia lui Constantin Eretescu referitoare la viața universitară în deceniul șase. Pentru unii aceasta era un calvar (examene grele, exmatriculări arbitrare), pentru alții o veșnică sărbătoare (cei proveniți din producție
Șansa nefericirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13452_a_14777]
-
căsătorii între minori se întîmplau și pe vremea lui Ceaușescu. Autoritățile închideau și atunci ochii. Am fost profesor într-o comună din județul Dîmbovița, Ciocănești. Mai exact în satul Vizurești, unde români și țigani locuiesc împreună. Periodic îmi venea la școală cîte un tată, sau dacă tatăl era în pușcărie, mama, să-mi spună că fata lor din clasa a V-a sau a VI-a s-a măritat. Nu se împerecheau averi cu ocazia asta. Sărăcia lui Diamantu se combina
Nuntă cu amintiri de la Michi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13463_a_14788]
-
atunci, la Viena, a tânărului pictor Fritz Lang, viitor regizor celebru al filmului mut expresionist german care, câțiva ani mai târziu, îl va atrage și influența pe Victor Brauner. La București, pentru un scurt interval, Victor Brauner este student la Școala de Belle Arte, ca elev al lui Dimitrie Serafim, un cuminte peisagist postimpresionist. In 1921, tânărul Brauner expune pentru prima oară la București opere de tendințe amestecate. În același timp este în contact cu scriitorii români de avangardă de la Paris
Centenar Victor Brauner by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13461_a_14786]
-
Presentation of Self in Everyday Life (tradusă de Simona Drăgan și Laura Albulescu sub titlul Viața cotidiană ca spectacol) e ceea ce limbajul clasic numește o „piatră de temelie” pentru un tip de abordare aproape revoluționar în științele sociale. Membru al Școlii de la Chicago (unde și-a luat în 1953 doctoratul), Goffman scrie din perspectiva interacțiunii simbolice, analizînd în principal elementele ce iau parte la această interacțiune (însă exclusiv în sisteme sociale închise, fără să ia în discuție interacțiunea dintre instituții), cu
Theatrum mundi by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13470_a_14795]