832 matches
-
ale gândirii creează o complexă antrenare a capacităților psihice multilaterale, dar și condiții diverse de antrenare a numeroase abilități, ale inventivității, ale antrenării de strategii și tehnici creative și de inteligență care suplimentează activ dezvoltarea psihică. Reiese că perioada micii școlarități este o perioadă în dezvoltarea gândirii copilului, este o perioadă când se dezvoltă bazele vieții intelectuale complexe și când se produc importante transformări cantitative și calitative în planul proceselor de cunoaștere, transformări ce se referă atât la organizarea sistemului de
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
factori reuniți funcțional, dintre care ar fi: nivelul dezvoltării gândirii logice abstracte; experiența cognitivă a elevului; capacitatea de mobilizare psihică pentru învățare; nivelul dezvoltării memoriei logice voluntare.“ Numeroase dezvoltări și un caracter inedit prezintă învățarea matematicii de-a lungul micii școlarități. Astfel, contactul cu unele noțiuni matematice are o contribuție esențială în evoluția mentală a școlarului din clasa I, cu condiția ca, prin programul de instruire să nu fie menținută învățarea mecanică, nerațională. Încă din primele zile de școală, școlarii sunt
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
cunoscute. Structurate și integrate în sistem, cunoștințele matematice ale elevului de clasa a patra, devin un preambul și un facilitator al însușirii ulterioare a cunoștințelor, mult mai complexe de algebră și geometrie. Din toate aceste informații, reiese că perioada micii școlarități este o perioadă în dezvoltarea gândirii copilului, este o perioadă când se dezvoltă bazele vieții intelectuale complexe și când se produc importante transformări cantitative și calitative în planul proceselor de cunoaștere, transformări ce se referă atât la organizarea sistemului de
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
de 3 4m Între ei; unul dintre ei conduce mingea, deplasându se liber În teren; cel fără minge, urmărindu-l ca o "umbră", Încearcă să mențină distanță care Îi separa inițial. Capitolul V. Jocul de handbal la toate nivelele de școlaritate V.1. Aria curriculară educație fizică și sport: tendințe actuale Învățământul românesc a traversat o perioadă foarte grea, prin procesul de reformă educațională realizată la toate nivelele de școlaritate. Aria curriculară educație fizică și sport, alături de alte discipline școlare a
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
separa inițial. Capitolul V. Jocul de handbal la toate nivelele de școlaritate V.1. Aria curriculară educație fizică și sport: tendințe actuale Învățământul românesc a traversat o perioadă foarte grea, prin procesul de reformă educațională realizată la toate nivelele de școlaritate. Aria curriculară educație fizică și sport, alături de alte discipline școlare a fost supusă unor profunde modificări, necesitând eforturi complexe de adaptare la realitatea educațională a zilelor noastre. Aceste modificări au vizat elaborarea curriculum-ului (planuri de Învățământ, programe și manuale
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
atît acasă, cît și la școală influențează realizările școlare ale elevilor de gimnaziu și liceu. • Parteneriatele tind să dispară treptat spre clasele mari dacă profesorii și personalul școlii nu depun eforturi pentru a implementa programe parteneriale potrivite fiecărui nivel de școlaritate și fiecărei clase. În acest sens, studiile relevă că puțini adolescenți au părinți care mențin un interes activ în educația lor (Dauber și Epstein, 1993; Lee, 1994). • Alte instituții comunitare vor obține o mai mare implicare din partea familiilor în domenii
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
lor profesionale și depind de: complexitatea activităților profesionale ale părinților; nivelul autonomiei pe care îl au în muncă. Accentul este, astfel, pus pe determinațiile socializării. 2) practicile educative depind de anticipări și aspirații parentale față de viitorul status al copilului. Anticiparea școlarității lungi implică: accent pe autoreglare; influențarea prin motivare și prin modificarea contextului relațional; utilizarea mai puțin frecventă a tehnicilor de control. Din această perspectivă, tehnicile educative apar ca expresie a diferențierii proiectelor de plasare socială a copilului, proiecte legate ele
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
află în această situație. Este greu să facem un clasament al puterii discriminative a variabilelor luate în calcul deoarece discrepanțele pe care le evidențiază depind de numărul de categorii pe care le luăm în calcul mai ales pentru nivelul de școlaritate și pentru venit, dar lucrul este valabil și pentru stabilirea ultimei categorii în cazul numărului de frați sau a rangului nașterii copilului. În cazul variabilelor cu care am operat pînă în prezent, apartenența la o familie cu patru copii sau
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
Total 90 100% 124 100% 72 100% 46 100% 332 100% Ponderea cuplurilor în care ambii parteneri sînt născuți la oraș induce o ierarhie între cele patru tipuri de familii, apropiată cu cea implicată de nivelul superior al veniturilor sau școlarității, singura diferență fiind aceea că grupurile domestice de tip Paralel sînt pe primul loc, la o diferență mai mică de un procent în raport cu familiile Asociație. În ceea ce privește procentul grupurilor domestice în care și tata și mama sînt "nativ rurali", familiile Bastion
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
familiile Asociație. În ceea ce privește procentul grupurilor domestice în care și tata și mama sînt "nativ rurali", familiile Bastion ocupă pe primul loc, urmate de cele de tip paralel, Companionale și Asociație. Ierarhia este identică cu cea indusă de nivelul scăzut de școlaritate. Ca o concluzie a acestui capitol, trebuie să relevăm faptul că variabilele structurale avute în vedere nivelul de studii al părinților, rangul nașterii și apartenența de sex a copilului, talia fratriei, venitul tatălui și cel per membru de familie, prima
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
mici. Acești copii vor trebui, probabil, să se descurce cît mai repede pe cont propriu. Expresivitatea, asociată cel mai puternic cu reușita școlară, este aleasă cel mai mult în familiile de tip Asociație, care au cel mai ridicat nivel de școlaritate și al veniturilor, iar copiii au media generală a claselor V-VII cea mai ridicată. Probabil că mamele din aceste familii pun accentul pe valorificarea la maximum a posibilităților copilului, pe dezvoltarea complexă a unei personalități armonioase în condițiile în
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
Moralizării 60 13% 50 14% 155 14% 32 22% 33 21% 333 15% Folosirea controlului tinde să scadă și a moralizării să se accentueze o dată cu creșterea nivelului de studii al mamelor. Apelul la motivare este maxim în categoriile extreme de școlaritate, iar utilizarea relaționării ca tehnică de influență nu pare a fi legată de performanța școlară. Mamele avînd studii superioare apelează cel mai puțin la control și cel mai mult la motivare. Moralizarea este aleasă, și ea, la un nivel superior
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
faptul că părinții trebuie să împartă bugetul de timp disponibil între mai mulți frați a se vedea tabelul 3.9, Anexa 3. Este posibilă, însă, și o atitudine mai tradiționalistă a părinților cu familii numeroase și cu un nivel de școlaritate mai scăzut care ar putea valoriza în mai mare măsură păstrarea unei anumite distanțe în raport cu copiii. Părinții se implică diferențiat în interacțiunile cu copiii și în funcție de apartenența de sex a acestora: tații îi susțin preponderent pe băieți, iar mamele, pe
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
relațiile nemaifiind, însă, strict liniare a se vedea tabelul 3.15, Anexa 3. Bunicii din partea mamei, apreciați ca fiind foarte importanți în educația copilului de mamele avînd studii superioare, sînt considerați ca avînd o importanță apropiată în cadrul celorlalte categorii de școlaritate. În cazul aprecierilor făcute de către tați, asocierile sînt și mai puțin evidente: cei cu studii superioare optează doar la un nivel puțin superior mediei pentru răspunsurile desemnînd implicarea rudelor în educația copilului. S-ar părea că nu școlaritatea mai ridicată
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
categorii de școlaritate. În cazul aprecierilor făcute de către tați, asocierile sînt și mai puțin evidente: cei cu studii superioare optează doar la un nivel puțin superior mediei pentru răspunsurile desemnînd implicarea rudelor în educația copilului. S-ar părea că nu școlaritatea mai ridicată este elementul care apare în prim plan în ceea ce privește implicarea "clanului" în educația copilului. Important este faptul că această implicare este asociată pozitiv cu reușita școlară a copiilor și că ar trebui încurajată. TABELUL 9.19. Ponderea rudelor considerate
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
care continuă Învățarea. Din această perspectivă, anumite competențe pot să fie social determinate, ca răspuns la nevoile concrete ale comunității În care funcționează școala, iar relațiile școală - familie comunitate pot avea ca efect o creștere a transparenței actului didactic În cadrul școlarității neobligatorii. Din punct de vedere al politicii educaționale, se stimulează dezbaterea pentru identificarea acelor valori și practici dezirabile pe care ar trebui să le promoveze școala pentru a asigura succesul absolvenților săi. Din perspectiva psihologiei, se integrează ultimele progrese Înregistrate
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
fie la nivel politic (ceea ce numim nivel macrosocial), fie la nivelul instituțiilor școlare (nivel organizațional). Anume lor le revine dreptul să se pronunțe asupra obiectului evaluării, mai ales asupra obiectului evaluării certificative: competențe, cunoștințe și/sau capacități. De obicei, rezultatele școlarității sunt evaluate doar În raport cu performanțele la examene sau concursuri școlare. Există Însă și alte componente ale succesului școlar, care nu pot fi măsurate cu precizie, dar care sunt la fel de importante. Acestea sunt valorile și atitudinile, printre care motivația pentru Învățare
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
cu celelalte medii educative familia și comunitatea, ne vom ocupa în continuare. 3.3. Configurarea relației școală-familie-comunitate Accentuarea raporturilor cu școala ale familiei și comunității a fost determinată în ultimele decenii de o serie de condiții care au evidențiat mizele școlarității. În situația dificultăților de inserție profesională a tinerilor, în special a celor proveniți din clasele defavorizate economic și cultural, școala pare a fi instrumentul de asigurare a securității profesionale, în ciuda faptului că reușita școlară (diplomele superioare) nu reprezintă o condiție
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
școlară a copilului introduce un intermediar în raporturile dintre școală și copil, iar atitudinea acestuia față de cultura școlară și contribuția la un anume tip de climat școlar depind în mare măsură de această mediere. În acest sens, părinții reconsideră problema școlarității prin prisma propriei experiențe școlare. Părinții muncitori în special, au memoria plictiselii, fricii și tiraniei, sau, în cel mai bun caz a condescendenței profesorilor. De aceea pentru ei este extrem de dificil să înțeleagă ce este "noua" educație și se mențin
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
limbii literare; -percep interdependența dintre compartimentele limbii (lexic, fonetică, morfologie, sintaxă și ortografie, ortoepie, punctuație); -realizează studiul fenomenelor de limbă în sistem concentric, ceea ce oferă suficiente posibilități de aprofundare și operaționalizare. În acest context, rolul învățătorului, pe tot parcursul micii școlarități, este acela de a-i oferi școlarului exemple de vorbire autentică, literară, bogată în conținut și nu doar mesaje formale ce cuprind și comunică idei și reguli rigide. Pe parcursul școlii primare, elevii trebuie să se convingă de caracterul funcțional al
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
copii între 6 și 7 ani și începerea școlarizării la 7 ani este menită să creeze copiilor șanse egale în procesul instruirii prin acoperirea diferențelor existente. Grație grupei pregătitoare de la grădiniță, fecventată de aproape toți copiii ce urmează a începe școlaritatea, se asigură de fapt omogenizarea relativă a populației școlare încă din prima clasă primară, aceasta constituind o premisă de bază a succesului școlar în general și a prevenirii eșecului școlar în special, pentru că nedepistarea la timp a copiilor imaturi școlar
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
ca timp de execuție, vor constitui pentru acești copii activități frustante. b)afecțiuni cerebrale minime - inabilități parțiale. Acestea, intervenite în copilăria timpurie, pot provoca atât deficiența mintală totală cu grade diferite, cât și deficiențe parțiale, remediabile chiar și în ajunul școlarității. În practica învățământului, deficiența mintală este considerată drept prima cauză a insucceselor școlare în învățământul primar; a doua cauză, ca frecvență, este fenomenul deficienței parțiale, denumită ,,inabilitatea parțială’’, ,,tulburări instrumentale’’ etc. Fenomenul de ,,inabilitate parțială’’ se manifestă de obicei după
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
alalia (tulburări de limbaj) și imaturitatea, respectiv inadaptibilitatea școlară Semnele acestei insuficiențe apar în limitele utilizării limbajului oral ca mijloc de comunicare interpersonală, ceea ce diminuează sociabilitatea copilului, determină evitarea situațiilor de conversație și refugiul în starea de mutism. În ajunul școlarității copilului se evidențiază fenomenul de reactualizare greoaie a vocabularului, ,,căutarea cuvintelor’’ în procesul de comunicare sau vocabularul redus, limitarea comunicării la propoziții simple, telegrafice și altele, incapacitatea memorării unui text. În ajunul vârstei de 6 - 7 ani, persistența cea mai
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
principal, să ofere școlarilor instrumentele muncii intelectuale care să le faciliteze cunoașterea și stăpânirea exprimării orale și scrise, precum și însușirea conștientă a fenomenelor și informațiilor de ordin lingvistic. Realizarea acestui complex obiectiv este un proces de durată, pe toate treptele școlarității și implică, în primul rând, crearea bazelor necesare unei bune cunoașteri a normelor ortografice, ortoepice și de punctuație. Trebuie să precizez că între ortografie, care cumulează regulile scrierii corecte, și punctuație, care reglementează folosirea semnelor de punctuație în raport cu conținutul ideo
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
el concepe limba numai sub aspectul ei scris, cuvintele fiindu-i reprezentate prin învelișul lor ortografic. Dar procesul însușirii limbii scrise, cu toate implicațiile lui ortografice, este un proces de durată, dinamic și ascendent și nu se încheie la sfârșitul școlarității, deseori rămânând un proces deschis chiar și în anii maturității. Subliniez aceasta, deoarece limba vorbită se diferențiază de limba scrisă atât prin realizarea grafico sonoră, cât și sub aspectul utilizării noțiunilor lexicale, al formelor și conținuturilor gramaticale, aspecte care sunt
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]