2,545 matches
-
patruzeci de ani iar mucosul ăsta depășise orice limită. Neagră de mânie, năvăli în biroul directorului și se puse pe plâns. Înflori povestea, ca o grădină botanică în zi de expoziție. Directorul îi chemă pe soții Noia la el. În timp ce șefa registraturii gesticula bezmetic și arunca, din gura aurită, stropi în toate direcțiile, Daniel Liga nu știa încotro să fugă și să scape de balamucul pe care-l crezuse de domeniul trecutului. Încercă s-o oprească dar madam Cordel era de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
programele acestui obiect încă neidentificat. Se adunau grămadă la calculatorul doamnei referent și luau notițe cu datele de funcționare. Unul dintre ei fierbea cafeaua și la încheierea zbuciumului se relaxau bând lichidul fierbinte. Nuța îi apostrofa de fiecare dată. Era șefa biroului și nu accepta lucrul în "gașcă". Mutară locul de studiu la contabilitate. Luana făcuse un curs de contabilitate asistată pe calculator și doamnele profitau de cunoștințele ei pentru a-și întocmi bazele de date. Atunci când crezu că toate merg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
făcuse un curs de contabilitate asistată pe calculator și doamnele profitau de cunoștințele ei pentru a-și întocmi bazele de date. Atunci când crezu că toate merg bine și își poate vedea liniștită de treaba ei, Liga o chemă din nou. Șefa îi făcuse, iarăși, referat și de data aceasta afirma că subalterna ei nu știe să lucreze la calculator. Cerea investigații în legătură cu diplomele ce se impuneau pentru ocuparea unui post de referent. O așa minciună sfruntată o dădu cu totul peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
totul peste cap. Realiză că atâta timp cât una dintre ele nu va pleca din fabrică, războiul nu se va termina niciodată. Îngrozită de gândul întoarcerii la o activitate limitată doar la coada cratiței, Luana hotărî să reziste, să nu-i dea șefei satisfacția victoriei. Daniel Liga nu era departe de zbuciumul Luanei. Se impunea debarasarea de una dintre ele și căută o modalitate de a face asta. La întoarcerea din concediu, doamna Noia depusese la personal două diplome. Una în operare P.C.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
care se confrunta soția lui și hotărî s-o ajute în căutarea unei soluții de rezolvare a acestor probleme. Intrați, din nou, într-o zonă luminoasă a drumului lor împreună, Luana speră că până la urmă totul va fi bine. Comportamentul șefei registraturii față de subalterna sa aduse simpatia unanimă a colectivului pentru cea din urmă. În timp ce Luana era invitată peste tot, la cafea ori un pahar cu suc, Nuța se trezi marginalizată cu totul. Până și Daniel Liga o repezi într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
acest document se rătăcise printre celelalte hârtii. Intrată în panică, Luana alergă de la un birou la altul să caute înscrisul care-i dispăruse. Printre maldărul de foi întinse pe mese, ea căuta acul în carul cu fân. În ziua următoare, șefa îi făcu un control inopinat și constată absența acelui document. Înnebunită, Luana apelă la ajutorul colegilor. La ora unu, contabilul-șef îi șopti că Nuța îi făcuse referat și că directorul dispusese luarea unor măsuri imediate. Când Radu veni s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
-l mai știa. Înnebunise? O luase razna? Vizită familia Darie și afișă o așa veselie și dezinvoltură, încât Iuliana nu bănui, măcar, că se întâmplase ceva deosebit. La serviciu se comportă cu un calm și-o indiferență dezarmante. Își salută șefa și îi zâmbi, lăsând-o cu gura căscată. Intuia că se petrece ceva neînțeles dar nu-i păsa. Simțea o poftă de mâncare teribilă și o oarecare durere de cap, căreia nu-i dădea nici o importanță. Radu își luase liber
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
probabil că-și lăsase mătura la ușă pentru că aducea tare bine cu un anumit personaj. Se uită spre Luana. Vei face numai ce spun eu, ai auzit? M-am spetit, până acum, făcându-ți munca. Eu nu sunt dactilografă, sunt șefă, auzi? Șefă și mă vei trata ca atare. Domnule director, am listat o nouă fișă a postului. Dacă vreți s-o citiți, e pertinentă și reflectă cu exactitate îndatoririle unei referente. Îi întinse foaia. Directorul se uită la ea îndelung
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
-și lăsase mătura la ușă pentru că aducea tare bine cu un anumit personaj. Se uită spre Luana. Vei face numai ce spun eu, ai auzit? M-am spetit, până acum, făcându-ți munca. Eu nu sunt dactilografă, sunt șefă, auzi? Șefă și mă vei trata ca atare. Domnule director, am listat o nouă fișă a postului. Dacă vreți s-o citiți, e pertinentă și reflectă cu exactitate îndatoririle unei referente. Îi întinse foaia. Directorul se uită la ea îndelung apoi spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
un sens superior. Cică. Se mai uită o dată În vitrină, de data asta ca să-și verifice ținuta și intră În magazin cu nonșalanța unuia de-ai casei. Mirosea a cauciuc. Jumătate din Încăpere era ocupată de biciclete. Rezemată de teracotă, șefa fredona un cântec. Fost basist al trupei de rock Sigma, luă chitara pe care o acordase el Însuși acum câteva săptămâni, când se și angajase să o cumpere la prima chenzină, se așeză apoi pe un scaun și Începu să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
cu nemuritorul vers „Iubito, de departe-ți scriu...” Femeia din vitrină Își vedea nestingherită de lucru. Monta o spirtieră la jumătatea distanței dintre cortul portocaliu și crengile firave ale unui brad din plastic. Totul pe un fundal montan de mucava. Șefa se sătură de cântat chiar după prima strofă. Privea În gol. Nu intra nimeni, nu ieșea nimeni. Piața Carolina era pustie. Cinematograful, Închis pentru renovare și, eventual, privatizare. Puțin mai la dreapta, biserica. Dincolo de ea, nimic. Degetele sale lungi Încercau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Nu intra nimeni, nu ieșea nimeni. Piața Carolina era pustie. Cinematograful, Închis pentru renovare și, eventual, privatizare. Puțin mai la dreapta, biserica. Dincolo de ea, nimic. Degetele sale lungi Încercau câteva acorduri dintr-un concert de Giuliani. O muzică pe care șefa nu o pricepea, dar nici nu o tulbura decât arareori prin Întrebări scurte la care el răspundea clătinând din cap: „da”, „nu”: N-ați mai plecat, dom' profesor? Aveți vreo veste? E adevărat că...? și așa mai departe. Într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
des asupra unui Canon. Nu vă faceți griji, dom' profesor! Nu-l ia nimeni. Cine să facă la noi În cartier poze cu un aparat ca ăsta? Al dumneavoastră va fi! Se Încruntă. Nu era pic de ironie În vorbele șefei, dar el se săturase să intre acolo tot la două zile și să nu cumpere decât, cel mult, un pachet de hârtie fotografică sau un film, o dată pe lună. O tresărire de orgoliu se impunea, chiar dacă, din punct de vedere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Cât face cortul? Doamna Corlan făcu ochii mari. El repetă Întrebarea, deși regreta deja gestul. Prea târziu ca să mai dea Înapoi, mai ales că femeia din vitrină Își terminase Între timp lucrul și asista curioasă la discuția lor. Păi... bâigui șefa, vinovată parcă. Îl iau, zise el fără șovăire și fără să fi Înțeles prețul. S-a zis cu Polonia, continuă el În gând cu amărăciune și cu părere de rău. Avea Însă, socotea el, datoria morală față de sine Însuși să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Polonia, continuă el În gând cu amărăciune și cu părere de rău. Avea Însă, socotea el, datoria morală față de sine Însuși să cumpere cortul. Căută să-și compună o mină cât mai destinsă, eliberată de tirania aritmeticii de fiecare zi. Șefa se Îndreptă spre magazie cu fața spre el, gata să se oprească la cel mai mic semn. Dispăru după o perdea de pluș care masca ușa depozitului de unde se Întoarse cu un minunat cort cenușiu. O culoare pe care Petru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
a contrazice bunul-gust, În cazul său remarcat chiar și de doamna Corlan. Și Încă ceva: obiectele din vitrină se puneau În vânzare abia la rearanjarea ei, când devenea anacronică, vetustă, adică peste două, trei luni. Era salvat! Cel din vitrină? Șefa se lumină la față, bucuroasă că i se oferă totuși ocazia să-și dovedească simpatia față de profesorul preferat al fiului ei, eminent student, la Litere. Vi-l dau pe ăsta! Iolanda, adună, te rog, cortul. Îl cumpără dom' profesor. 4
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Prilejuri se vor ivi, nu-i vorbă. La o adică l-ar putea vinde, făcând și o reducere de rigoare. Asupra acestui punct urma să mai reflecteze. Articolul cu pricina era Încă la magazin pentru că, Înainte de a se supune ordinelor șefei, Iolanda a călcat În picioare spirtiera, a doborât munții de mucava și a făcut vânt brăduțului de plastic tocmai În grămada de biciclete Mountain Bike și Tohan, bărbați și dame. A ieșit tiptil din magazin după ce a plătit, Încurajat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
În picioare spirtiera, a doborât munții de mucava și a făcut vânt brăduțului de plastic tocmai În grămada de biciclete Mountain Bike și Tohan, bărbați și dame. A ieșit tiptil din magazin după ce a plătit, Încurajat de privirea complice a șefei și de asigurările ei ferme că totul o să se aranjeze. Cum, nu se știa, dar dorea și el din suflet acest lucru. Imaginea femeii plângând de necaz lângă cort i se părea insuportabilă. După ceasul deșteptător Slava care ticăia pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
ea nu avea inimă ci, de necrezut, un sâmbure de cireașă. Sau, și mai bine, o migdală amară. Când ajunsese ea petrecerea era În toi. Râsete, bună dispoziție, antren. Fum, lameuri, coafuri complicate. Uite-o pe Iolanda! Întoarse capul: Era șefa de la „Materna”. Fardată, Încorsetată, de nerecunoscut. Îi zâmbi. Nu erau excluse și alte surprize. Ce căuta ea acolo? Nimic. Venise pur și simplu. Visând totuși la un tren al ei? Câteva perechi dansau. Ascultă o clipă muzica, apoi renunță. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
si rîdeau. Șasa s-a oprit lîngé o broascé téiaté, din care ieșeau matele. Broască ținea ochii Închiși, iar mîinile și picioarele În léturi, parcé era om. Apucé borcanul și-l cobîlțîi. - Buné ziua! Ușa se deschise și Înéuntru intré șefa de studii cu un catalog subțioaré. - Toaté lumea sé se alinieze frumușel! Lésați mortéciunile, hai! Nu vé intereseazé pe voi! Ia, alinierea repejor! Trînti catalogul pe masa de lîngé tablé și ieși afaré. Ușa s-a deschis și Înéuntru au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
fete și béieți mai mari. „Béi! Ia luați labele! Repede alinierea! Ce, Bohanțov, vrei vreo doué peste boț?” Béieții mai mari au ferit repede béncile și au fécut loc sé Încapé toaté lumea. Ușa s-a deschis și au intrat șefa de studii, Nadejda Petrovna, pioniervojata cu steagul și Încé doué fete. „Ia deschideți voi o fereastré, cé pute-aici”. Un béiat mai mare séri repede și deschise fereastră. - Ei, parcé-așa mai merge. Ia sé vedem dacé au venit toți. Toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
vrut sé mai fugé și nu avea loc, pe urmé a intrat Babușca cu Matveenco de mîné și, dupé ce i-a tras o palmé dupé ceafé, a trimis-o pe Matveenco În rînd, iar ea s-a dus lîngé șefa de studii și Nadejda Petrovna. - Moachino! Ea se ducea acasé! Bine cé a ajuns-o Crulicovskii din urmé, cé ea, moachina, se ducea acasé! - Ar trebui nici sé nu o primim În pionieri, Parascovia Fomovna, sé se ducé dracului acasé
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
Un joc, cu potul, numit satisfacție! Virusul-spion care-și strigase spaima în eter, în momentul acordurilor finale din simfonia vieții doftoroaiei Eliza Gabrovescu (în timp ce pe țânțarul care-o injectase cu boala Rash îl durea drept în trompă), trimise aceste cântece șefei, prin e-mail, dar cum Mântuirea Sa trăia o partidă mortală de sex cu un nou partener media, Cosașul șef își printă fițuicile anonime și le vârî sul pe gaura cheii de la ușa Cumetrei ca să facă borș cu ele după ce-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
l așteptau de multă vreme, ieșeau la mal, culegeau peștii și racii aruncați pe mal, și după ce-i orânduiau la locurile stabilite, răsturnau cu mult interes tot peștele, găleată după găleată, Îl evaluau din ochi, și abia după aceasta, Ochenoaia, șefa, repartiza În găleata cumătrei Aglaia mai multe neamuri de pește, greu vandabil, după care o Întreba pe cumătră-sa: Îi bine așa, cumătră-hăi? Urma răspunsul, invariabil din motive cunoscute bine de cele două femei, În care economicul Își avea rolul
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
Foișorul de Foc. Floare s-a apucat și ea să vîndă bragă, Înghețată și turtă dulce la tara bele unui evreu de pe Calea Moșilor. A făcut și pe servi toa rea, pe dădaca, pe curiera și, ca În America, pe șefa bucătă reselor. Cinci imagini Îmi mai stăruie În minte din poveștile ei bucureștene: iarna atît de grea, Încît Îngheață și crapă pompa de apă din curte; lampa care se leagănă În plafon cînd Începe să se cutremure pămîntul; dulăul fugărit
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]