504 matches
-
după ce este atenționat demisionează și din funcția de profesor de la universitate. A continuat să predea la Școala Agricolă și Veterinară de la Halkali. Serviciile Secrete, care aparțineau Ministerului de Război, i-au propus să meargă în 1914 la Berlin și, împreună cu șeicul tunisian Salih Șerif, să organizeze o uniune islamică. A participat la inspectarea lagărelor de prizonieri de război în care erau deținuți soldați musulmani care au luptat sub drapelul britanic și a încercat să-i convingă că au luptat împotriva otomanilor
Mehmet Akif Ersoy () [Corola-website/Science/331068_a_332397]
-
islamismului, cu caracter anticlerical și ascetic, constituie dimensiunea interioară a islamului, afirmată prin Profetul său, pentru a retrezi în conștiința oamenilor legătura primordială a acestora cu Divinitatea. Sufismul se concentrează pe progresul spiritual individual, având la bază relația maestru ("shaykh"/șeic)-discipol ("murid"'). În secolul al XX-lea, sufismul a devenit un punct focal al criticilor adepților islamului politic, dar și ale moderniștilor, principalele reproșuri ce i se aduceau fiind constituite de „mistificarea islamului” și influența șeicilor asupra discipolilor. În pofida acestor
Mișcarea Nurcu din Turcia () [Corola-website/Science/331075_a_332404]
-
bază relația maestru ("shaykh"/șeic)-discipol ("murid"'). În secolul al XX-lea, sufismul a devenit un punct focal al criticilor adepților islamului politic, dar și ale moderniștilor, principalele reproșuri ce i se aduceau fiind constituite de „mistificarea islamului” și influența șeicilor asupra discipolilor. În pofida acestor critici, o parte din ordinele sufite au supraviețuit și continuă să fie active în prezent. Sufismul a avut un impact important asupra ideilor și experienței spirituale ale lui Said Nursi, în centrul gândirii sale aflându-se
Mișcarea Nurcu din Turcia () [Corola-website/Science/331075_a_332404]
-
mișcarea lui Nursi a fost definită ca „serviciul întru credință și Coran” chiar de întemeietorul său. Din acest motiv mișcarea nu este considerată a fi un ordin sufit, ci o comunitate ("cemaat"). În mod similar, Nursi nu se consideră un șeic sufit, ci doar un simplu dascăl/învățător. Pe de altă parte, după cum afirmă majoritatea experților, atât viața cât și opera lui Nursi prezintă numeroase aspecte și influențe sufite, care vor face, în continuare, subiectul lucrării de față. Bediuzzam Said Nursi
Mișcarea Nurcu din Turcia () [Corola-website/Science/331075_a_332404]
-
Nursi s-a născut la finalul secolului al XIX-lea într-un orășel din sud-estul Anatoliei. În perioada copilăriei acestuia, ramura Khalidi a ordinului sufit Naqshbandia avea o influență extinsă în estul Anatoliei, iar Seyyed Taha Nehri Hakkari, unul dintre șeicii Khalidi, a avut conexiuni cu toți cei care l-au îndrumat pe Nursi. Spre exemplu, Sibgatullah Arvasi, unul dintre succesorii lui Seyyid Taha, provenea din același sat ca Nursi, iar toată lumea din comunitate, inclusiv familia lui Nursi, nutrea un respect
Mișcarea Nurcu din Turcia () [Corola-website/Science/331075_a_332404]
-
conexiuni cu toți cei care l-au îndrumat pe Nursi. Spre exemplu, Sibgatullah Arvasi, unul dintre succesorii lui Seyyid Taha, provenea din același sat ca Nursi, iar toată lumea din comunitate, inclusiv familia lui Nursi, nutrea un respect deosebit față de acesta. Șeicul care a avut influență directă asupra lui Nursi a fost însă succesorul lui Arvasi, șeicul Abdurrahman Tagi. Nursi și-a început educația formală la varsta de 9 ani, într-o madrasa înființată de Tagi. Mai târziu, acesta își amintea cu
Mișcarea Nurcu din Turcia () [Corola-website/Science/331075_a_332404]
-
dintre succesorii lui Seyyid Taha, provenea din același sat ca Nursi, iar toată lumea din comunitate, inclusiv familia lui Nursi, nutrea un respect deosebit față de acesta. Șeicul care a avut influență directă asupra lui Nursi a fost însă succesorul lui Arvasi, șeicul Abdurrahman Tagi. Nursi și-a început educația formală la varsta de 9 ani, într-o madrasa înființată de Tagi. Mai târziu, acesta își amintea cu admirație de perioada respectivă și, mai ales, de discuțiile științifice purtate și influența acestora asupra
Mișcarea Nurcu din Turcia () [Corola-website/Science/331075_a_332404]
-
târziu, acesta își amintea cu admirație de perioada respectivă și, mai ales, de discuțiile științifice purtate și influența acestora asupra sufletului său. În pofida strânsei legături dintre cei doi, nu există vreo dovadă că cel din urmă ar fi fost "murid" șeicului Tagi. În biografia lui Nursi mai sunt menționați alți doi maeștrii Naqshbandi, șeic Fethullah Verkanisi și Seyyid Nur Muhammed Efendi, dar nu există foarte multe informații despre relațiile sale cu aceștia. Nursi afirma despre șeicul Muhammed Kufrevi că i-a
Mișcarea Nurcu din Turcia () [Corola-website/Science/331075_a_332404]
-
discuțiile științifice purtate și influența acestora asupra sufletului său. În pofida strânsei legături dintre cei doi, nu există vreo dovadă că cel din urmă ar fi fost "murid" șeicului Tagi. În biografia lui Nursi mai sunt menționați alți doi maeștrii Naqshbandi, șeic Fethullah Verkanisi și Seyyid Nur Muhammed Efendi, dar nu există foarte multe informații despre relațiile sale cu aceștia. Nursi afirma despre șeicul Muhammed Kufrevi că i-a oferit lecția finală în cadrul educației sale formale. Un alt șeic Naqshbandia demn de
Mișcarea Nurcu din Turcia () [Corola-website/Science/331075_a_332404]
-
urmă ar fi fost "murid" șeicului Tagi. În biografia lui Nursi mai sunt menționați alți doi maeștrii Naqshbandi, șeic Fethullah Verkanisi și Seyyid Nur Muhammed Efendi, dar nu există foarte multe informații despre relațiile sale cu aceștia. Nursi afirma despre șeicul Muhammed Kufrevi că i-a oferit lecția finală în cadrul educației sale formale. Un alt șeic Naqshbandia demn de menționat este Fehim Arvasi, succesorul lui Seyyid Taha Nehri, despre care Nursi afirma că este cel mai important dascăl pe care l-
Mișcarea Nurcu din Turcia () [Corola-website/Science/331075_a_332404]
-
doi maeștrii Naqshbandi, șeic Fethullah Verkanisi și Seyyid Nur Muhammed Efendi, dar nu există foarte multe informații despre relațiile sale cu aceștia. Nursi afirma despre șeicul Muhammed Kufrevi că i-a oferit lecția finală în cadrul educației sale formale. Un alt șeic Naqshbandia demn de menționat este Fehim Arvasi, succesorul lui Seyyid Taha Nehri, despre care Nursi afirma că este cel mai important dascăl pe care l-a avut în perioada educației formale. Dincolo de influența acestor maeștri Naqshbandia, Nursi îl admira de
Mișcarea Nurcu din Turcia () [Corola-website/Science/331075_a_332404]
-
Viitorul va fi decis de rațiune și știință. Interpretarea coranică, ce abordează problemele în lumina rațiunii și a științei va modela viitorul”. În pofida influenței evidente la care a fost expus din partea diverselor ordine sufite, Nursi nu se considera sufi sau șeic. El percepea sufismul ca fiind un fruct, iar credința pâine și considera că fără fruct poți sa supraviețuiești, însă nu fără pâine. În eseul „Telvihat-ě Tis’a” (The nine allusions), parte a Risale-i Nur, Nursi își exprimă perspectiva asupra ordinelor
Mișcarea Nurcu din Turcia () [Corola-website/Science/331075_a_332404]
-
Bromberg a apărut în roluri secundare din 53 filme artistice. A fost ales mai cu seamă pentru roluri de tată și de personaje negative, de la nemilosul redactor de gazeta new yorkeză din piesa "Charlie Chan pe Broadway" și până la tiranicul șeic arab din spectacolul "Mr. Moto Takes a Chance". În plus, în ciuda faptului că vorbea de obicei fără accent a fost solicitat să întruchipeze rolul unor umili imigranți de cele mai diverse origini. Când în 1938 a murit Warner Oland, actorul
J. Edward Bromberg () [Corola-website/Science/334087_a_335416]
-
În februarie 2010, în timpul sărbătorii Mawlid, ce marchează aniversarea nașterii Profetului Mohamed, au murit aproximativ 26 de oameni în aglomerația din moschee. În iulie 2012, membrii grupării extremiste islamice "Ansar Dine" (Apărătorii Credinței), au distrus mai multe morminte ale unor șeici din anamblul moscheii pe motiv că există riscul ca unii oameni să se roage la mormintele lor.
Moscheea Djinguereber () [Corola-website/Science/334167_a_335496]
-
este o moschee din orașul Timbuktu, Mâli. Aceasta este una dintre principalele moschei ale orașului și unul dintre cele mai importante monumente ale țării. Construcția moscheii a început în anul 1400, din ordinul șeicului El-Mokhtar Hamalla. Situată la sud de celebra Moschee Sankore, a fost nevoie de 40 de ani pentru a fi finalizată. În anul 1440, locașul a fost inaugurat de către guvernatorul orașului Timbuktu, Mohamed Naddah, iar primul imam a fost prietenul său
Moscheea Sidi Yahya () [Corola-website/Science/334197_a_335526]
-
locașul a fost inaugurat de către guvernatorul orașului Timbuktu, Mohamed Naddah, iar primul imam a fost prietenul său Sidi Yahya, de unde și numele moscheii. Sidi Yahya a fost un mare învățat musulman venit în Timbuktu în anul 1433. Conform unei legende, șeicul El-Mokhtar Hamalla a fondat moscheea pentru un om sfânt ce va veni peste mulți ani în oraș, acesta fiind Sidi Yahya. S-a făcut remarcat prin cunoștințele lui superioare din diferite domenii, nu doar teologie, precum istorie, geografie sau astronomie
Moscheea Sidi Yahya () [Corola-website/Science/334197_a_335526]
-
anumite personalități ale șiismului, orașe precum Karbala, Najaf sau Samarra din Irak și Mashhad din Iran. Monumentele din Tabriz, capitala noului imperiu au fost și ele restaurate. Alte lucrări importante au avut loc la Ardabil, locul unde se află înhumat șeicul Safi-ad-Din, strămoșul dinastiei și un mare mistic sufist. De asemenea, Ismail l-a îngropat aici pe tatăl său, Șeicul Haydar, în anul 1509, construindu-i un mare mausoleu. În linii mari în această perioadă s-au păstrat elemente din stilurile
Arhitectura safevidă () [Corola-website/Science/334219_a_335548]
-
capitala noului imperiu au fost și ele restaurate. Alte lucrări importante au avut loc la Ardabil, locul unde se află înhumat șeicul Safi-ad-Din, strămoșul dinastiei și un mare mistic sufist. De asemenea, Ismail l-a îngropat aici pe tatăl său, Șeicul Haydar, în anul 1509, construindu-i un mare mausoleu. În linii mari în această perioadă s-au păstrat elemente din stilurile precedente, nefiind făcute modificări semnificative. Tot în această perioadă a activat la curtea șahului celebrul Mirza Shah Hussein Isfahani
Arhitectura safevidă () [Corola-website/Science/334219_a_335548]
-
doreau sa restabilească echilibrul între familia al Husseini și familia Nashashibi, al cărei membru, Raghib al-Nashashibi, fusese numit primar al Ierusalimului în locul lui Musa Khatem al Husseini. Funcționari ai guvernământului britanic și un număr de notabili arabi au convins pe șeicul Hussam Djarallah să-și retragă candidatura, pentru ca al-Husseini să se poata număra printre primii trei candidați. Aceasta a netezit calea spre numirea lui Amin al-Husseini în înalta funcție. Autoritatea mandatară și-a dat consimțământul la aceasta după mai multe întâlniri
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
cu ideea oricărei expresii de suveranitate evreiască în Palestina. În plus el a cerut Marii Britanii să-și țină promisiunea făcută în anii Primului Război Mondial în scrisoarea MacMahon. După asasinarea la Nazaret a guvernatorului Galileei, Lewis Andrews, de către militanți arabi din organizația șeicului Izzaddin Al Qassam, britanicii l-au demis pe Amin al-Husseini din toate funcțiile și au emis împotriva sa un ordin de arest. El s-a ascuns vreme de trei luni în zona moscheilor de pe Muntele Templului. Englezii au asediat cartierul
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
ne gândim și să respectăm drepturile criminalilor, în loc să ne gândim la drepturile celorlalți?” Pe 2 ianuarie 2016, autoritățile saudite au executat 47 de persoane într-o singură zi, din care 4 prin decapitare. Printre cei executați s-a numărat și șeicul Nimr al-Nimr, unul dintre cei mai importanți clerici șiiți din Arabia Saudită. Un critic deschis al familiei conducătoare saudite, al-Nimr a fost oficial condamnat la moarte pentru „incitare la ură sectară”, însă era foarte cunoscut rolul pe care l-a jucat
Drepturile omului în Arabia Saudită () [Corola-website/Science/335115_a_336444]
-
au ciocnit cu poliția religioasă sunită la cimitirul Al-Baqi' din cauza unor diferențe doctrinare privind comemorarea morții. Forțele de securitate au împușcat în piept un pelerin în vârstă de 15 ani, iar un civil necunoscut a înjunghiat în spate un cunoscut șeic șiit, strigând „Moarte rejecționiștilor [șiiți]”. Autoritățile au negat rănirea vreunei persoane și au minimalizat arestările care au urmat în rândul pelerinilor șiiți. Poliția religioasă a arestat femei șiite în Provincia de Est pentru lucruri mărunte precum organizarea de cursuri pentru
Drepturile omului în Arabia Saudită () [Corola-website/Science/335115_a_336444]
-
devenit cunoscut sub numele de Arabestan, sugerând caracterul arab al regiunii, recunoașterea locuitorilor săi arabi. În această perioadă arabii din regiune s-au bucurat de o autonomie considerabilă, având în vedere separarea lor de către puterea imperială prin lanțul muntos Zagros. Șeicii arabi locali erau în mare măsură independenți, iar regiunea se diferenția etnic de restul Persiei. Emiratul Arabestan autonom a existat până în anul 1924, când Shahul Reza Pahlavi a preluat conducerea, beneficiind de sprijin britanic. Acesta a început o politică de
Comunitatea arabă din provincia Khuzestan () [Corola-website/Science/335365_a_336694]
-
clanuri înrudite formează un trib( qabīla in arabă ). Legătura de clan se obține la naștere sau individual, atunci când un individ împarte mâncarea cu un membru al clanului sau acceptă să sugă câteva picături din sângele acestuia. Clanul este reprezentat de șeic, conducătorul sau, care își exercita autoritatea prin sfaturi și este ales de către membrii clanului în funcție de vârstă și merite personale. In interiorul tribului cortul și obiectele de uz casnic sunt proprietate individuală, în timp ce apa și terenurile erau proprietatea comună a tribului
Jahiliyya () [Corola-website/Science/335400_a_336729]
-
să lase britanicilor un oraș în ruine. Tewfik Pașa, care își mutase tribunalul în Alexandria în timpul revoltei, l-a declarat pe ‘Urabi rebel și l-a demis din toate pozițiile deținute în cadrul guvernului. ‘Urabi a reacționat, obținând o Fatwă din partea șeicului Al Azhar, care îl condamna pe Tewfik ca trădător de țară și religie, absolvindu-i de vină pe cei care luptau împotriva lui. ‘Urabi a declarat război Imperiului Britanic și a decretat mobilizarea. Armata britanică a încercat să ajungă la
Războiul anglo-egiptean () [Corola-website/Science/335604_a_336933]