1,213 matches
-
2.11.2010. Accesat la 1.02.2016. <a href="http://www.eldiariointernacional.com/spip.php?article 2942">http://www.eldiariointernacional.com/spip.php?article 2942</a></spân></spân></spân></p> Schwartz, David (2013) <spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"><b>„</b></spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><b><</b></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân
Auto-reprezentare prin teatru politic în contexte (de)coloniale. Nigeria, Mexic, Palestina, Peru () [Corola-website/Science/296125_a_297454]
-
www.eldiariointernacional.com/spip.php?article 2942</a></spân></spân></spân></p> Schwartz, David (2013) <spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"><b>„</b></spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><b><</b></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"><b>Freedom Theatre e fereastră noastră spre lume> - Interviu cu Faisal Abu Al-Heja”</b></spân></spân
Auto-reprezentare prin teatru politic în contexte (de)coloniale. Nigeria, Mexic, Palestina, Peru () [Corola-website/Science/296125_a_297454]
-
style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"><b>„</b></spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><b><</b></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"><b>Freedom Theatre e fereastră noastră spre lume> - Interviu cu Faisal Abu Al-Heja”</b></spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">. Gazeta
Auto-reprezentare prin teatru politic în contexte (de)coloniale. Nigeria, Mexic, Palestina, Peru () [Corola-website/Science/296125_a_297454]
-
spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"><b>Freedom Theatre e fereastră noastră spre lume> - Interviu cu Faisal Abu Al-Heja”</b></spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">. Gazeta de Artă Politică nr. 1, martie, p. 14.</spân></spân></spân></p> Taylor, Diana (2006) <spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"><b>„Performance and
Auto-reprezentare prin teatru politic în contexte (de)coloniale. Nigeria, Mexic, Palestina, Peru () [Corola-website/Science/296125_a_297454]
-
b></spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">. Gazeta de Artă Politică nr. 1, martie, p. 14.</spân></spân></spân></p> Taylor, Diana (2006) <spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"><b>„Performance and/ aș history”.</b></spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"> TDR, Vol. 50, N. 1 (Primăvară), pp. 67-86</spân></spân
Auto-reprezentare prin teatru politic în contexte (de)coloniale. Nigeria, Mexic, Palestina, Peru () [Corola-website/Science/296125_a_297454]
-
1, martie, p. 14.</spân></spân></spân></p> Taylor, Diana (2006) <spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"><b>„Performance and/ aș history”.</b></spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"> TDR, Vol. 50, N. 1 (Primăvară), pp. 67-86</spân></spân></spân></p> Valenzuela Marroquín, Manuel Luis (2011). <spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"><b>„Subalternidad
Auto-reprezentare prin teatru politic în contexte (de)coloniale. Nigeria, Mexic, Palestina, Peru () [Corola-website/Science/296125_a_297454]
-
spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"> TDR, Vol. 50, N. 1 (Primăvară), pp. 67-86</spân></spân></spân></p> Valenzuela Marroquín, Manuel Luis (2011). <spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"><b>„Subalternidad y violencia política en el teatro peruano. El ingreso del campesino como referente de cambio en los discursos teatrales”.</b></spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân
Auto-reprezentare prin teatru politic în contexte (de)coloniale. Nigeria, Mexic, Palestina, Peru () [Corola-website/Science/296125_a_297454]
-
Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"><b>„Subalternidad y violencia política en el teatro peruano. El ingreso del campesino como referente de cambio en los discursos teatrales”.</b></spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"> Alteridades. vol.21 no.41 México ian./iun.</spân></spân></spân></p> 1 Traducerea din limba engleză a citatelor din Amkpa și Taylor, respectiv traducerea din limba spaniolă a citatelor din Guzm<spân
Auto-reprezentare prin teatru politic în contexte (de)coloniale. Nigeria, Mexic, Palestina, Peru () [Corola-website/Science/296125_a_297454]
-
directă conexiune cu emanciparea promovată de regimul socialist, și violență pe care le implică proiectul emancipator, provin, în primul rând, în opinia autoarei, din lipsă de organicitate a acestui demers. Nefiind organic, fiind inutil, nederivând</spân><spân style="font-family: Times,șerif;"> din dorința și nevoia de emancipare a subiecților înșiși, proiectul a fost respins. Autoarea glorifica ceea ce identifica drept strategii de rezistență ale femeilor în raport cu emanciparea forțată. ”Repulsia” față de imaginea ”revoluționară a femeii asexuate” s-a manifestat prin faptul că multe
Realism socialist și gen - ”Distorsionările feminității” () [Corola-website/Science/296140_a_297469]
-
conservatoare și esențialista a celui de mai sus, discutând despre intervenția asupra feminității a proiectului regimului comunist în termenii unei ”distorsiuni”.</p> În capitolul 5 al lucrării sale O sociopsihanaliză a realismului socialist</i></spân></spân><spân style="font-family: Times,șerif;"><spân style="font-size: medium;">, publicată în 2009 la Editură Trei, si prefațata de Nicolae Manolescu, Alice Popescu își propune să traseze un ”portret robot al femeii înregimentate în marșul răsăritean de edificare a ”omului nou”, având ca punct de plecare
Realism socialist și gen - ”Distorsionările feminității” () [Corola-website/Science/296140_a_297469]
-
lucrări prezentate ca fiind ”dedicată traumei totalitare” este și el marcat de termeni care sugerează preexistenta unui consens, si in acelasi timp, puternic încarcați afectiv, precum ”exorcizează, ocultare, anxietate, spectru, neagră presimțire” etc. </spân></spân></spân><spân style="font-family: Times,șerif;"><spân style="font-size: medium;">Autoarea d</spân></spân><spân style="font-family: Times,șerif;"><spân style="font-size: medium;">iscută caracterul ”tulburător” al ”spectacolului alienării în care indivizii sunt dresați să asimileze nevoi psihice străine de adevărată lor natură” (Popescu,135).</spân
Realism socialist și gen - ”Distorsionările feminității” () [Corola-website/Science/296140_a_297469]
-
care sugerează preexistenta unui consens, si in acelasi timp, puternic încarcați afectiv, precum ”exorcizează, ocultare, anxietate, spectru, neagră presimțire” etc. </spân></spân></spân><spân style="font-family: Times,șerif;"><spân style="font-size: medium;">Autoarea d</spân></spân><spân style="font-family: Times,șerif;"><spân style="font-size: medium;">iscută caracterul ”tulburător” al ”spectacolului alienării în care indivizii sunt dresați să asimileze nevoi psihice străine de adevărată lor natură” (Popescu,135).</spân></spân><spân style="font-family: Times,șerif;"><spân style="font-size: medium;"> Identifica o ”</spân
Realism socialist și gen - ”Distorsionările feminității” () [Corola-website/Science/296140_a_297469]
-
d</spân></spân><spân style="font-family: Times,șerif;"><spân style="font-size: medium;">iscută caracterul ”tulburător” al ”spectacolului alienării în care indivizii sunt dresați să asimileze nevoi psihice străine de adevărată lor natură” (Popescu,135).</spân></spân><spân style="font-family: Times,șerif;"><spân style="font-size: medium;"> Identifica o ”</spân></spân><spân style="font-family: Times,șerif;"><spân style="font-size: medium;">anxietate” a comuniștilor în fața frumuseții feminine pe care aceștia încearcă să o exorcizeze prin devalorizare sau ocultare. Susține că femeia comunistă nu are
Realism socialist și gen - ”Distorsionările feminității” () [Corola-website/Science/296140_a_297469]
-
caracterul ”tulburător” al ”spectacolului alienării în care indivizii sunt dresați să asimileze nevoi psihice străine de adevărată lor natură” (Popescu,135).</spân></spân><spân style="font-family: Times,șerif;"><spân style="font-size: medium;"> Identifica o ”</spân></spân><spân style="font-family: Times,șerif;"><spân style="font-size: medium;">anxietate” a comuniștilor în fața frumuseții feminine pe care aceștia încearcă să o exorcizeze prin devalorizare sau ocultare. Susține că femeia comunistă nu are ”echivalent arhetipal”, fiind deci un </spân></spân><spân style="font-family: Times,șerif;"><spân
Realism socialist și gen - ”Distorsionările feminității” () [Corola-website/Science/296140_a_297469]
-
Times,șerif;"><spân style="font-size: medium;">anxietate” a comuniștilor în fața frumuseții feminine pe care aceștia încearcă să o exorcizeze prin devalorizare sau ocultare. Susține că femeia comunistă nu are ”echivalent arhetipal”, fiind deci un </spân></spân><spân style="font-family: Times,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><i>construct fals</i></spân></spân><spân style="font-family: Times,șerif;"><spân style="font-size: medium;">, un agregat de muncă și de luptă care își reneagă propria feminitate. Analizând românele realist socialiste, subliniază frecvență cu care femeile
Realism socialist și gen - ”Distorsionările feminității” () [Corola-website/Science/296140_a_297469]
-
încearcă să o exorcizeze prin devalorizare sau ocultare. Susține că femeia comunistă nu are ”echivalent arhetipal”, fiind deci un </spân></spân><spân style="font-family: Times,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><i>construct fals</i></spân></spân><spân style="font-family: Times,șerif;"><spân style="font-size: medium;">, un agregat de muncă și de luptă care își reneagă propria feminitate. Analizând românele realist socialiste, subliniază frecvență cu care femeile sunt învățate să citească și apoi să vorbească în numele partidului la ședințe, congrese sau întâlniri
Realism socialist și gen - ”Distorsionările feminității” () [Corola-website/Science/296140_a_297469]
-
aer condiționat. Una dintre chelnerițe a declarat că s-a ascuns sub barul de sticlă. Supraviețuitorii au povestit cum Mateen râdea isteric în timp ce trăgea în cei care încercau să se ascundă. Numeroase echipaje de urgență - inclusiv ofițeri OPD, adjuncți ai șerifului Comitatului Orange, agenți FBI, precum și paramedici și pompieri de la trei departamente - au ajuns la fața locului. Un negociator era, de asemenea, prezent, întrucât atacatorul s-a baricadat în interiorul clubului și a luat ostatici. Potrivit lui Patience Carter, unul dintre ostatici, Mateen
Atentatul din Orlando (2016) () [Corola-website/Science/336382_a_337711]
-
că un pistol și o armă semiautomată de tip SIG Sauer MCX, precum și mai multe cartușe, au fost recuperate de la cadavrul lui Mateen. Mina a descris atacul ca pe un act de terorism pus la cale de un "lup singuratic". Șeriful Comitatului Orange, Jerry Demings, spunea: "Acesta este un incident, după cum am văzut, pe care cu siguranță îl clasificăm drept un act de terorism domestic". Când a fost întrebat despre islamism, agentul FBI Ronald Hopper a răspuns: "Nu avem indicii care
Atentatul din Orlando (2016) () [Corola-website/Science/336382_a_337711]
-
ISIS pentru a căpăta notorietate și că este foarte puțin probabil ca ISIS să fi știut de Mateen înainte de atac. După atac, ofițeri de la numeroase agenții federale, statale și locale (inclusiv FBI, ATF, Departamentul pentru Aplicarea Legii din Florida, Biroul Șerifului Comitatului St. Lucie și Departamentul de Poliție din Fort Pierce) au descins în casa lui Mateen din Fort Pierce și la o altă casă din Port St. Lucie. O echipă de pirotehniști a fost, de asemenea, prezentă la casa lui
Atentatul din Orlando (2016) () [Corola-website/Science/336382_a_337711]
-
care propagă religia islamică, mai ales în Balcani, începând cu anul 1263. Este un erou al cărui nume are o puternică încărcătură spirituală, fiind considerat un simbol al unității culturii turce, din Asia Centrală și până în Europa. Adevăratul său nume este Șerif Hızır, însă în lucrarea "Saltuk-Nâme" - dedicată, în cea mai mare parte prezentării vieții sale - apare și cu numele de Șerif, Server, Saltık, sau Seyyid. Numele tatălui său este Hasan, iar cel al mamei, Rabia. Își pierde tatăl la vârsta de
Sarı Saltuk Baba () [Corola-website/Science/331914_a_333243]
-
puternică încărcătură spirituală, fiind considerat un simbol al unității culturii turce, din Asia Centrală și până în Europa. Adevăratul său nume este Șerif Hızır, însă în lucrarea "Saltuk-Nâme" - dedicată, în cea mai mare parte prezentării vieții sale - apare și cu numele de Șerif, Server, Saltık, sau Seyyid. Numele tatălui său este Hasan, iar cel al mamei, Rabia. Își pierde tatăl la vârsta de trei ani. Se cunoaște că Sarı Saltuk s-a născut la Sinop, Turcia și că tatăl său trebuie să fi
Sarı Saltuk Baba () [Corola-website/Science/331914_a_333243]
-
primarului orașului acelor ani, Cornelis Hooft. El a fost, de asemenea, unchiul lui Cornelis și al lui Andries de Graeff. A fost fondatorul cenaclului literar Muiderkring, care a funcționat în casa sa, "Muiderslot", castelul din Muiden, unde a locuit, fiind șeriful localității. Din cenaclu au făcut parte și scriitorii G.A. Bredero și Joost van den Vondel. El, Bredero și Vondel au fost și fondatorii "Primei Academii Olandeze". A decedat în anul 1647, la 66 de ani, la Haga. Hooft a
Pieter Corneliszoon Hooft () [Corola-website/Science/319010_a_320339]
-
sportiv și prezentatorul de televiziune Radu Naum în rolul lui Brent Mustangburger, pe comentatorul sportiv Vlad Enăchescu în rolul lui David Capacmare, pe actorii Florin Piersic în rolul lui Mack, Stela Popescu în rolul lui Flo, Alexandru Arșinel în rolul Șerifului, și pe actrița și prezentatoarea de televiziune Corina Dănilă în rolul lui Sally . Stabilirea vocilor, împreună cu interpretarea replicilor fiecărui personaj au fost stabilită de către Ager Film, singurul studio de dublaj din România care poate dubla filmele Disney\ Pixar, în decizie
Neînfricată (film) () [Corola-website/Science/332929_a_334258]
-
Eduardo și-a propus să nu mai joace în nici o telenovelă, pentru a acorda mai mult din timpul sau familiei. Dornic de a-si largi orizonturile cinematografice, Eduardo Palomo a pătruns în Mecca filmului american în anul 2003, interpretând rolul "șerifului Lazareno" în serialul produs de NBC - “King Pin” ("cunoscut la noi sub numele de “Regele drogurilor”"), rol scris anume pentru el, și prin apariția în calitate de prezentator al premiilor AMY în cadrul serialului american de televiziune “"Arrested development"”. La 6 noiembrie 2003
Eduardo Palomo () [Corola-website/Science/318561_a_319890]
-
schimbări fundamentale și ar fi scăzut presiunile la care supuneau imperiul. Reformele Tanzimât au început în timpul domniei lui Mahmud al II-lea. Pe 3 noiembrie 1839, sultanul Abdülmecid I a promulgat un regulament organic pentru guvernarea generală a imperiului Hatt-ı Șerif "(Edictul Imperial)" din "Gülhane (parcul imperial unde a fost proclamat pentru prima oară)". Acest document a mai fost numit și "Tanzimât Fermânı"' (Firmanul reorganizării). Sultanul declara în preambulul actului că dorește să „să aducă binefacerile unei bune administrații provinciilor Imperiului
Tanzimat () [Corola-website/Science/323662_a_324991]