1,046 matches
-
Dotat cu un accentuat simt al umorului, cu talent actoricesc și cu un bagaj de cunoștințe apreciabil, cu toate că era autodidact, M. iese din anonimat datorită prieteniei cu Șasa Până. În popasurile sale în orășelul de provincie, Șasa Până organizează o șezătoare de artă și literatura nonconformista, cu scopul de a edita o revistă. Această apare la Dorohoi, în 1928, cu titlul „unu”, si găzduiește în paginile ei și proza Șmaie aparținând lui M. Mișcarea de la „unu” inițiază și constituirea unui partid
MOLDOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288211_a_289540]
-
cu 1914. În toamna lui 1916 se refugiază în Moldova, la Iași, unde e activ publicistic (cu articole despre mersul războiului) și literar (cu un salon artistic în care se întâlneau literații și pictorii aflați în refugiu și ale cărui șezători se organizau în folosul răniților). În 1919 își dă demisia din minister, rezumându-se la activitatea de gazetar. Împreună cu Liviu Rebreanu conduce magazinul literar „Cetiți-mă!” (1921-1922); în 1941 va fi director al cotidianului “București”. Din 1922 până în 1940 va
MINULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288163_a_289492]
-
Folclor și folcloristică, Chișinău, 1990. Culegeri: Ciugur, mugur, mugurele, introd. edit., Chișinău, 1977; Strigături, amintiri și scrisori versificate, introd. edit., Chișinău, 1978 (în colaborare cu Efim Junghietu); Ghicitori, introd. edit., Chișinău, 1980; Folclor din Bugeac, Chișinău, 1982; Frumos e la șezătoare, Chișinău, 1983; Folclor din Nordul Moldovei, Chișinău, 1983; Căutătorii de perle folclorice, Chișinău, 1984 (în colaborare cu Efim Junghietu); Folclor din Stepa Bălților, Chișinău, 1984; Beția strică omenia, Chișinău, 1987 (în colaborare cu Victor Cirimpei și Efim Junghietu); Pom înaurit
MORARU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288250_a_289579]
-
problemele cotidiene sau lipsa exercițiului de comunicare sunt utilizate de către liderii locali pentru a explica, în cele mai multe cazuri, dezinteresul sătenilor pentru proiecte comune sau evenimente majore ale comunității: „...un timp, soția șmeaț a fost directoarea școlii și a declanșat o șezătoare la care au venit oamenii (...) cu recital de muzică, poezie. Oamenii așteaptă să aibă cineva inițiativă, să-i organizeze, să-i cheme și să-i lămurească ce este de folos. Așa vin, se plâng de fel de fel de probleme
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
muta un om în cioareci în Academia Română? Nu știu. Și eu am trăit zăpăceala asta. Nu poți absolutiza țăranul. Îl poți iubi că e viguros și e român. Petre Țuțea (1902-1991) Gazeta, între sinod și șezătoaretc "Gazeta, între sinod și șezătoare" Am avut în scurta noastră istorie culturală câteva „genii pustii”. Ca adevărați patriarhi ai deșertului românesc, ei au sfârșit prin a vorbi mulțimilor. Este poate destinul culturilor minore să-și consacre marile excepții vocației apostolatului. Căci acolo unde sunt foarte
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
dialogul ca metodă de a surprinde esența participativă a cunoașterii. Sinoadele ecumenice exprimă adevărul dogmei, nu se angajează dialectic în descoperirea lui. În creștinism, legea formulării adevărului nu diferă de principiul revelației sale. Pe scurt, între un conciliu și o șezătoare, vlădica și opinca se întâlnesc cu aceeași nevoie de celălalt. Biserica nu aderă la o concepție esoterică despre adevăr și nici nu privilegiază disprețul elitist pentru vulg. Adevărul nu reprezintă un reper absolut incomunicabil, fără să fie reductibil la enunțul
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
politico-literare din București, în timp ce elita compusă din primele valuri de emigranți întârzie să fie recuperată de instituțiile patriei-mamă. Această senzație permanentă a unui déjà-vu balcanic îi conduce pe „semănătorii de cuvinte” însetați de adevăr să găsească soluția de avarie în șezătorile mediului virtual și tradiția epistolarului. Mărturisirea publică și polifonia culturalătc "Mărturisirea publică și polifonia culturală" Această resemnare în fața privatizării dezbaterii teologice (căreia îi va urma, după canonul republican francez, inhibarea manifestărilor religioase publice) ajunge să trădeze însăși realitatea unui Crez
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
ironiilor acide în dauna umorului englezesc ne îngăduie o batere amicală pe umăr.” Claudiu T. Arieșan, Orizont Cuprinstc " Cuprins" Cuvânt înainte și notă lămuritoare la a doua ediție 9 Capitolul I Areopag Teologia pentru Moromete 19 Gazeta, între sinod și șezătoare 19 Predica scrisă 20 Misionarismul cultural 22 Șovăieli 23 În concluzie 25 Soarele și semiluna Ortodoxiei 28 Adevărul dificil 28 Excurs: drumul către libertate 30 Taxa de intrare 36 Mita și mitra valahă 38 Cartea de bucate 40 Profeții pustiei
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
de munca, de luptă, cot la cot, din care fiecare Învață ceva de la celălalt, În care toți se Întovărășesc și pleacă mai departe, Îmbogățiți. Iată, Într-o scurtă enumerare activitatea de până acum a scriitorilor În fabrici. Înainte de Conferința Scriitorilor, șezători de poezie la I.O.R., Victoria Socialistă, Dinamo Cotroceni; discuții de nuvele la Flacăra Roșie, Timpuri noi, 23 August etc. După conferință, șezători de poezie la Monetăria Națională, Vasile Roaită, Industria Plușului, Armătura, Fabrica de Chibrituri CAM etc. Discuții
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Iată, Într-o scurtă enumerare activitatea de până acum a scriitorilor În fabrici. Înainte de Conferința Scriitorilor, șezători de poezie la I.O.R., Victoria Socialistă, Dinamo Cotroceni; discuții de nuvele la Flacăra Roșie, Timpuri noi, 23 August etc. După conferință, șezători de poezie la Monetăria Națională, Vasile Roaită, Industria Plușului, Armătura, Fabrica de Chibrituri CAM etc. Discuții de nuvelă la: Flacăra Roșie (a 2-a la cererea muncitorilor), ICAR, la IER, la Monetăria Națională. (Ă). Dar de tristă memorie va rămâne
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
la un calvar de umilințe Îngrozitoare, l-au lăsat să moară, ca alți zeci și zeci de poeți. În Republica Populară Română se tipăresc ediții omagiale ale poetului, un Comitet Național Îngrijește ca o serie de manifestări culturale, conferințe, festivaluri, șezători, expoziții, etc. să popularizeze În conștiința masselor muncitoare chipul real al lui Eminescu, să facă circulabil aurul curat al versului său, spălat de prundul ideologiei acelora care i-au târguit și fărâmițat viața. (Ă). Actul de cinstire a moștenirii culturale
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
merituoase acordă întreținere gratuită fie până la terminarea studiilor, fie până la repunerea în condiții normale de muncă. În acest fel, căminul a ajutat în anul 1935, 103 persoane diferite cărora le-a dat 1.794 zile de întreținere complet gratuită. Prin șezătorile de duminică cu caracter distractiv și instructiv, s-a urmărit îmbogățirea sufletească a acestor fete, dându-li-se sfaturi și învățăminte utile pentru viață. Biroul de plasare găsește posibilități de lucru pentru elementele tinere dintre care a plasat 1.089
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
4. Lansarea unui apel comun. 5. Deschiderea unei campanii de presă prin reportaje, rapoarte asupra activității noastre și anchete asupra vieții femeii din toate straturile sociale. 6. Organizarea de cursuri pentru analfabete, cursuri de limba română și de limbi străine, șezători culturale, conferințe etc. 7. Crearea de asistență medicală și juridică. 8. Crearea unui fond comun prin subscripții, tombole, spectacole publice etc. pentru susținerea acțiunii noastre comune. Cunoscând concepțiile și sentimentele femeilor de inimă, care au pornit la luptă pentru interesele
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
strângerea produselor gospodinelor, membre în cerc și desfacerea lor prin expoziții permanente județene, regionale și centrale. i) o bibliotecă-muzeu unde se vor găsi cărți, albume, tipărituri speciale, în jurul căreia se va face cea mai întinsă propagandă prin îndemnuri, prin conferințe, șezători, cursuri de gospodărie pentru: îmbunătățirea higienei corporale, higienei casei, îmbunătățirea alimentației săteanului, creșterea și îngrijirea animalelor și păsărilor, promovarea industriei laptelui, uscarea fructelor, adoptarea uneltelor perfecționate etc. 3.să organizeze expoziții de propagandă națională și de vânzare a produselor sale
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
realizat adunări săptămânale cu fetele recrutate dintre ucenicele cursurilor profesionale, lucrătoare, funcționare comerciale. S-au ținut cercuri de discuție, pregătire spirituală de Crăciun și de Paști, luarea Sfintei împărtășanii, slujba la Biserică, participarea la Sf. Liturghie în comun, organizare de șezători, recreație. Membrele departamentului au prestat serviciul social la diverse cantine, au lucrat pentru soldați și pentru ajutorarea refugiaților. Totalul celor atinși prin activitatea departamentului la sediu, a fost de 800-1.000 de ucenice și lucrătoare. Tot la centru a funcționat
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
însele. Ele luptă pentru ridicarea nivelului cultural al surorilor lor de la sate, pentru elaborarea legilor de protecție a mamei și copilului, pentru traducerea în fapt a drepturilor câștigate și pentru reconstrucția și redresarea țării. școlile de analfabete înființate, conferințele și șezătorile artistice săptămânale, întrunirile pentru mărirea producției șneclar în originalț încadrare în efortul general al țării. În școlile de analfabeți au învățat să scrie și să citească 1 milion de bărbați și femei. Maistorița Păstrăv Elena de la fabrica „Filatura Românească” lucrând
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
de curățire a Capitalei întreprinsă împreună cu Primăria Municipiului București în aprilie 1947. Din partea ei, Secțiunea culturală și-a continuat activitatea cu: cursuri de croitorie, (inițiere și perfecționare) și de stenodactilografie, conferințe cu preocupări culturale la Fundația Carol și Sala Dalles, șezători atât la sediul Federației în prezentare bilunară cât și la un număr de 14 Atenee populare. S-au mai organizat expoziții de artă plastică feminină, înregistrate de anul artistic ca reușite manifestări de acest gen. S-au ținut conferințe de
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
țară și numită profesoară la Galați, va mai concerta sporadic. După încetarea primei conflagrații mondiale, își urmează soțul, magistrat, într-un sat din Romanați, iar apoi la Caracal, devotându-se carierei didactice. Numele Floricăi Pursch apărea, în 1915, consemnat în „Șezătoarea” lui Artur Gorovei, la rubrica de „Folclor cules”. Din 1927, B. revine, publicând sub pseudonim, la Bârlad, în „Graiul nostru” și, ulterior, în „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Adevărul literar și artistic”, „Arhivele Olteniei”, „Provincia literară”, „Înmuguriri”, „Poezia”, „Gând și
BUCUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285903_a_287232]
-
1932. Editat de Societatea Scriitorilor Români, care a luat naștere la 1 septembrie 1909, periodicul publică rapoartele președintelui asupra activității comitetului, informații despre starea financiară a Societății, rapoartele Comisiei de cenzori, proiectul de buget, premiile acordate, dări de seamă despre șezătorile organizate, lista membrilor de onoare și a celor activi etc. În primul număr, D. Teleor semnează un mic istoric al Societății, apoi, începând cu 1923, rapoartele sunt semnate de președinți: Corneliu Moldovanu (1923), Mihail Sadoveanu (1924), O. Goga (1925), Liviu
BULETINUL SOCIETAŢII SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285942_a_287271]
-
Iorga și Elena Văcărescu, iar dintre membrii fondatori erau în viață, în 1927, treizeci și trei de scriitori, între care Ion Agârbiceanu, I. A. Bassarabescu, I. Al. Brătescu-Voinești, Cincinat Pavelescu, Sextil Pușcariu, Caton Theodorian. Sunt date de asemenea informații despre organizarea unor șezători în Ardeal și Banat, cum au fost cele din 1923, care au durat treizeci și cinci de zile și în care au fost implicate orașele Cluj, Oradea, Satu Mare, Aiud, Blaj, Alba Iulia, Deva, Arad, Timișoara, Lugoj, Caransebeș, Sibiu, Sighișoara, Brașov, Carei, Hunedoara
BULETINUL SOCIETAŢII SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285942_a_287271]
-
proprie inițiativă, în 1884. Colaborează cu versuri, nuvele și articole la calendarele Societății (1878-1885), la două dintre ele fiind redactor (în anii 1882 și 1883), precum și la alte publicații periodice din Transilvania și Bucovina, între care „Familia”, „Gazeta de Transilvania”, „Șezătoarea”. A publicat, în mai multe ediții, și un manual școlar de limba și literatura română. Deși în epocă poeziile lui s-au bucurat de oarecare circulație, B. este un poet cu totul modest. O încercare de „epopee națională”, Florinta, din
BUMBAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285946_a_287275]
-
, publicație apărută la București, lunar, din 1949 până în octombrie 1950. De la al doilea număr se numește „Pentru șezătorile noastre. Culegere de materiale pentru echipele artistice ale tineretului” - titulatură care acoperă exact profilul publicației. Își dau aici întâlnire o seamă dintre corifeii literaturii proletcultiste, convinși sau nu, fideli sau ulterior renegându-și scrierile din această etapă. Versurile, deșănțat partinice
CAIET CULTURAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286000_a_287329]
-
asigurarea condițiilor favorabile pentru toți redactorii în scopul unei permanente legături cu viața; organizarea unor deplasări sistematice în orașele Ardealului în vederea descoperirii și îndrumării noilor talente; strângerea legăturilor dintre redacție și colaboratori, dintre revistă și cititori (prin organizarea de discuții, șezători etc.); întărirea activității în colectiv a redacției, în vederea unei cât mai bune îndrumări date colaboratorilor revistei, pentru îmbunătățirea materialelor ce urmează să apară”. Cu precizarea că menționăm în note câteva din nuvelele sau schițele lui Mircea Zaciu 37, al cărui
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
strigăt: NU! Doina CIUREA - Profesoara. În: Viața românească, nr.3, mart., 1952 Cu Eminescu și Coșbuc, departe Urcat-am culmi de vers, de-atâtea ori, De Creangă ne-a vorbit... Din a lui carte Am spus povești la foc, în șezători. Ardeau cuvintele-i, ca roșii steaguri, Când ea, din Gorki, Mama ne citea Ni se părea că dincolo de praguri. Rusia luptătoare viu trăia. ...Și clasa toată-i plină de lumină; Mai cu putere inimile bat. Vorbește-acum de Zoia-eroină Și de
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
în 1957, dintr-un număr de 19 emigranți români, la Hamilton-Ontario, în Canada. Ea a început prin cumpărarea unui teren (de 45 pogoane), denumit Câmpul Românesc, pe care s-a ridicat în 1970 un pavilion cultural unde au fost organizate șezători, sărbătorite zilele naționale ale vechii Românii, prezentate conferințe și desfășurate concerte. În 1987 s-a inaugurat un nou centru cultural, care din 1990, în urma sărbătoririi centenarului nașterii și a comemorării unei jumătăți de secol de la moartea Nae Ionescu, a fost
ASOCIAŢIA CULTURALA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285472_a_286801]