805 matches
-
50 Șindrile din lemn 4418.50 kg S 20.30.13.00 Obiecte de tâmplărie și dulgherie din lemn pentru construcții, excl. ferestrele, ușile-ferestre și ușile, pervazurile/cadrele/ pragurile acestora, panourile pentru parchete, cofrajele pentru lucrări de construcții cu beton, șindrilele 4418.90 kg S 20.30.20.00 Construcții prefabricate din lemn 9406.00(.11 + .20) S NACE 20.40: Fabricarea de ambalaje din lemn 20.40.11.33 Paleți simpli și grilaje pentru paleți, din lemn 4415.20.20
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
și a activităților de producție artizanale, a specializării pe domenii astăzi puțin acoperite, dar care pot conduce la susținerea unui curent ecologist în zona construcțiilor, precum tehnicile de construire în chirpici, de realizare a învelitorilor din stuf, de confecționare a șindrilei. O astfel de abordare poate fi ulterior preluată și susținută de Institutul Național al Patrimoniului care, prin programe dedicate patrimoniului vernacular, poate derula restaurări ciclice pentru astfel de obiective. O astfel de organizare ce ar decurge din cadrul legal aplicat meșteșugurilor
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
lucrarea a fost executată din bardă și secure. Este de tip navă cu o singură turlă, cu decorațiune de brâu în torsadă (funie) și sculptată la stâlpul pridvorului, ancadramentul ușii pronaosului, la strană, catapeteasmă și masa altarului. Acoperișul este din șindrilă. Documentele spun că din anul 1775 aici a funcționat o școală cu doi preoți și un dascăl. A fost biserică de cult până în jurul anului 1900, când a început să fie abandonată de localnici. Timp de 50 de ani, aceasta
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
Krašovani", "Karašovani", "Krašovanje". Ocupațiile carșovenilor au fost condiționate, în trecut și azi, de poziția geografică și de evoluția economică a acestei părți a Banatului. Ocupațiile de bază ale Carașovenilor, în trecut, au fost creșterea oilor și a caprelor, pomicultura, cioplitul șindrilei și a doagelor de butoi. Mare parte din aceste produse erau vândute în localitățiile de la câmpie. Se practica intens trocul, carașovenii cutreierând șesul Banatului între Dunăre și Tisa; produsele agricole (porumb, grâu) erau obținute în schimbul produselor pomicole. Înființarea și dezvoltarea
Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301074_a_302403]
-
fapt ce arată că lăcașul a fost zidit de întreaga obște. Biserica are următoarele dimensiuni: lungime de 22 m și lățime de 10 m. Este zidită în stil baroc, din piatră și este acoperită cu tablă. Aceasta este așezată peste șindrila care, la început, a acoperit biserica. Turnul este acoperit cu tablă de aramă. În anul 1887 lucrarea de restaurare, făcută după planul arhitectului Einghelhart din Caransebeș s-a terminat. Iconostasul este din zid gros de piatră, pe care este aplicată
Comuna Marga, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301088_a_302417]
-
lucrări la biserica și casa parohiala,iar din data de 20 iulie au început lucrările pentru restaurarea picturi biserici din Racasdia,de către pictorul Isac Igor. În jurul anului 1700 a fost edificată școala.Clădirea veche era din piatră cu acoperișul din șindrilă.La început școala avea duar o sală de învățământ,destul de spațioasă,putând primi până la 100 de elevi.Din 1872,înmulțindu-se numărul copiilor,s-a înființat încă o clasă.În 1879,s-a creat și clasa a III-a ,dar
Comuna Răcășdia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301093_a_302422]
-
ADIKOSTAKE PETRE ANGELIKI DUCĂ ȘI KUAJUTORUL, DE MUNKA AL LOCUITORILOR SĂTENI SPRE ETERNĂ POMENIRE TUTUROR" Biserică inițială a fost din zid de cărămidă gros de 75 de centimetri, în formă de corabie, cu tavan din șipca și trestie, învelita cu șindrila. Construită după mari inundații, cănd satul era în mutare pe actuala locație, biserica sărăcăcioasa și că interior și că exterior a răspuns însă nevoilor satului. Pictură era reprezentată prin șase sfinți pictați în mărime naturală în "Sfanțul Altar", alți șase
Mărginenii de Sus, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301178_a_302507]
-
materialul folosit fiind piatră, având hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Biserica avea la intrare un coridor lat de aproximativ 2 m, folosit la pomeni și la catehizarea copiilor. Biserica avea o singură intrare, iar ca material de acoperire a fost folosită șindrila. Cupola bisericii era din piatră. Naosul era despărțit de pronaos printr-un zid de piatră care avea două geamuri. Corul era așezat în naos și era construit din lemn, fiind sprijinit de două picioare de lemn foarte frumos lucrate. Geamurile
Poiana Aiudului, Alba () [Corola-website/Science/300265_a_301594]
-
biserică, iar credincioșii frecventau biserica din parohia Comănești. După cinci ani, în 1755, episcopul Sinesie Jivanovici hirotonea pe preotul Ioan, în vârstă de 30 de ani, pentru parohia Tăgădău. În anul 1750 este construită o biserică de lemn, acoperită cu șindrilă, cu hramul "Înălțarea Domnului", amplasată pe Dâmbul bisericii în vatra veche a satului. Datorită stării de degradare în care se afla, în 1782, în baza edictului de toleranță, parohia primește dreptul de a-și repara biserica, dar, cu ordinul către
Tăgădău, Arad () [Corola-website/Science/300307_a_301636]
-
Grigore-Dumitru Roșca, plecat profesor la Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Sfanțul Iosif Mărturisitorul” din Baia Mare, unde aduce lemn de stejar din Baia Sprie și în 3 săptămâni, în luna octombrie, ridică biserică „Sfanțul Iosif Mărturisitorul” până la acoperiș, procurând și 32000 buc șindrila din Dragomirești, iar în 11 septembrie 2001 dărâma un perete dintre două săli de clasă, așează o bârnă de stejar de pe un perete pe altul în locul peretelui dărâmat, finisează pereții, vopsește caloriferele și geamurile, zugrăvește în lavabil alb interiorul, dotează
Bocicoel, Maramureș () [Corola-website/Science/301568_a_302897]
-
lână și opinci (iarna), iar vara pantaloni lungi, destul de largi, cămăși albe și pălărie. Femeile purtau pe cap maramă neagră, iar fetele de diverse culori, rochii de pânză și opinci. Casele rusenilor, clădite din bârne de lemn și acoperiș de șindrilă erau formate din câte trei odăi încăpătoare: una în care își duceau traiul zilnic, o altă cameră pentru oaspeți și tindă. Școala din sat a fost edificată în anul 1910, fiind inițial tot din lemn. Se pare că a folosit
Rus, Maramureș () [Corola-website/Science/301589_a_302918]
-
CASA DE RUGACIUNE. ANU D (omnului) 1779 iulie 15„. Biserica este amplasată lângă șoseaua națională Baia Mare-Sighet, fiind împrejmuită cu un gard din piatră care datează din anul 1806, ceea ce atestă cifrele înscrise pe una din pietrele zidului, acoperit cu șindrilă. În antreul bisericii este o inscripție pictată în anul 1960 cu ocazia picturii bizantine executată de pictorul autorizat Pascu Vasile din Focșani. Sanctuarul începe cu un arc, apoi urmează boltitura în semicupolă, ferestrele având boltituri care se întrepătrund. Altarul este
Tăuții de Sus, Maramureș () [Corola-website/Science/301595_a_302924]
-
simplitatea ei rustică, prezentându-se în mod plăcut și impresionează prin înfățișarea ei modestă și pitorească în mijlocul satului, la umbra copacilor înalți, dar mai ales prin pictura ce se desfășoară de jur împrejurul ei, sub streașină largă și joasa a acoperișului de șindrilă înnegrită de vreme. Pictura naivă prezintă un colorit armonios și ar putea servi drept model pentru alte biserici sătești: ea întrunește o tehnică simplă cu sentimentul naiv ai poporului. Ca arhitectură, biserica nu prezintă nimic particular, s-ar putea spune
Comuna Cornu, Prahova () [Corola-website/Science/301663_a_302992]
-
la muchiile zidurilor fiind folosite și blocuri de piatră fățuită pentru regularizare. Un desen din secolul XVIII înfățișează pe latura vestică a turnului-clopotniță un mic pridvor cu cosoroabe și stâlpi de lemn, la vremea respectivă întregul edificiu fiind acoperit cu șindrilă. În secolul XIX pridvorul de lemn a fost înlocuit cu o tindă de zid. În altar pe peretele de răsărit, de-o parte și de alta a ferestrei axiale, se află doi îngeri diaconi (figuri parțial acoperite cu var) lăsând
Ribița, Hunedoara () [Corola-website/Science/300557_a_301886]
-
la plug) ori reazem (ex.la ruda carului, tînjală; poncăli= ciondăni ușor fără ceartă; potricală=preducea=dispozitiv de găurit piele, cauciuc, material textil la opinci, ciur de piele, cojoace; porñituri=alunecări de teren de regulă mai mici ca buiturile; prășcilă=șindrilă; peană=floare (model) cusută pe ceva; pcică=pică (cade); pâs=mâncare făcută din mălai (produs copt nu făina) mărunțit bine de regulă prăjit un pic cu ulei ori unsoare care se fierbe apoi în apă îndulcită de regulă cu liptari
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
extindă cu un „târnaț” (terasă în fața casei) sau „filigorie” (hol) și câte o cămară. Construcția era așezată pe un fundament de piatră, interiorul și exteriorul erau lipite cu lut și văruite într-o nuanță de alb-albastru. Acoperișul era confecționat din șindrilă. Cea mai veche casă de acest fel aparține familiei Sava, casă construită prin anii 1880-1890 de către Sava Luca. În 2006 casa era încă în picioare, deși la începutul anilor 1980 a fost schimbat acoperișul de șindrilă, și montat un acoperiș
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
Acoperișul era confecționat din șindrilă. Cea mai veche casă de acest fel aparține familiei Sava, casă construită prin anii 1880-1890 de către Sava Luca. În 2006 casa era încă în picioare, deși la începutul anilor 1980 a fost schimbat acoperișul de șindrilă, și montat un acoperiș din țiglă. Casa avea formă dreptunghiulară, iar acoperișul era mai înalt, pentru a rezista zăpezilor mari. Camerele aveau dimensiuni de 4X4, 4X5 sau 5X5 metri, tinda servind ca bucătărie și sufragerie, iar camera („casa dinainte” în
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
Motivul mutării satului, după afirmațiile bătrânilor, au fost frecventele incendii ce izbucneau în acea zonă de câmp deschisă, expusă vânturilor, Valea Streiului este o regiune cu predominența vânturilor. Incendiile erau favorizate de construcția caselor din lemn, acoperite cu paie sau șindrilă. Astfel de case mai existau și prin anii ’30 ai sec. XX. În sprijinul celor afirmate mai sus (a incendiilor), bătrânii povesteau despre existența până la colectivizare din anii 1960 a unui canal (iaz de moară), din care se lua apă
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
colectivizare, încât astăzi nu i se mai văd urmele. Așa cum a fost prezentat anterior, casele erau construite din lemn de brad, adus din pădurea seculară din vecinătatea satului (a cărei existență a dispărut de mult), erau acoperite cu paie sau șindrilă.Această pădure din vecinătate, se numea ” Dumbrava”, denumire păstrată și în Registrul cadastrului, pentru această zonă. Turcu Petru Ponoran, care consemnează aceste date despre trecutul satului își amintește din copilărie (începutul sec. XX) de două clădiri construite din lemnul din
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
în special de sărbători, iar alții erau angajați la păzitul vitelor. Casele construite în Livadia aveau pivniță, prispă (târnaț) și parter, nu aveau etaj. Clădirea avea zidurile făcute din piatră, cărămidă sau lemn, iar acoperișul era acoperit la început cu șindrilă și în zilele noastre cu țiglă. Majoritatea caselor aveau două încăperi cu ferestre mai mici, o cameră fiind destinată servirii mesei și locuitului, iar cea de a doua pentru dormitul întregii familii. Cu timpul s-a construit o casă mai
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
brad, etc.). Construcția casei avea un singur nivel, cu pivniță pentru păstrat proviziile sau adăpostit animalele și pod în care puteau fi puse uneltele gospodărești sau iarna era afumată carnea de porc și slănina, pentru conservare. Acoperișul casei era din șindrilă sau paie, până la începutul secolului XX, ceea ce favoriza producerea frecventă a incendiilor, iar din secolul XX s-a trecut la folosirea țiglelor pentru acoperirea caselor. Majoritatea caselor aveau două încăperi: - o cameră unde locuiau, mâncau și dormeau, iar în cursul
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
animalelor în timpul iernii. Șura era construită la început din lemn, iar ulterior s-a trecut la cele din piatră sau cărămidă, la proprietarii mai bogați. Referitor la acoperișul șurii se știe că acesta a fost la început de paie sau șindrilă, iar în secolul XX s-a trecut la acoperirea cu țiglă. În secolul XIX-XX în curtea gospodăriei a mai apărut o mică clădire, formată din 1-2 camere, în care se făceau o serie de activități gospodărești, ceea ce scutea locuința de
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
primăvara până toamna, iar în cursul verii era foarte multă ,muscărie”. În curte mai erau și ,cocina”pentru porci, care avea deasupra cotețele pentru păsări și ,cotarca” pentru păstrat porumbul, făcută din nuiele, ca să asigure circulația aerului, și acoperită cu șindrilă. În funcție de starea materială a gospodarului în curte se mai găsea o magazie de mărimi diferite, pentru depozitat uneltele agricole ,șoprul”. După șură erau depozitate clăile de fân pentru iarnă, ,șirezile” de paie sau ,tuleii” de porumb și țarcul oilor. În
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
năframe, etc., - ciopoare - turme, - cipcă - broderie, - ciubăr - vas de lemn mai mare în care se păstrau brânza,carnea conservată etc., - comne - cămară, - conci - cerc de sârmă, de stâns părul la ceafa femeilor în coc, - cotarcă - lăcaș din nuiele, acoperit cu șindrilă, pentru păstrat porumbul pe știulete până la recolta viitoare, - coteț - lăcaș pentru păsări, - doage - mici scândurele din lemn de fag sau brad folosite pentru confecționarea diverselor vase din gospodărie, - fodori - manșete, - inie - ie, - ițe - componentă a războiului de țesut, - îmblăcit - operația
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
puține se mai găsesc astăzi în comună, sunt construite după același tip, din bârne de lemn de brad ale căror capete se prelungesc dincolo de cheutori. În construcția acestor case nu se găsește fier, până și cuiele cu care este prinsă șindrila pe acoperiș sunt făcute tot din lemn. La casele mai noi se găsesc bineînțeles și cuie de fier, lucrate de fierari. Acoperișul este foarte înalt, având coama îngustă. În fața casei se află prispa potrivit de largă, cu stâlpi sau fără
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]