779 matches
-
de, ,îmbătrânire” sau, ,întinerire”, de, , masculinizare” sau, ,feminizare” a populației; schimbarea structurii pe medii și profesii, prin creșterea indicelui de urbanizare și a ponderii populației active ocupate în ramurile neagricole. Astfel de consecințe se resimt și la nivelul populației comunei Șipote, care suporta fenomenul de reducere și, , îmbătrânire”,prin plecarea unei părți din populația tânără, precum și fenomenul de deprofesionalizare, prin concentrarea tineretului școlarizat în mediul urban. Aceasta se asociază, după 1989, și cu un început de analfabetism, prin nefrecventarea școlii
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
după 1989, și cu un început de analfabetism, prin nefrecventarea școlii de către mulți copii de la sate, datorită incertitudinii realizării profesionale viitoare în sectoarele neagricole. După cum se observă din tabelul nr. 4 și din graficul din fig. nr. 4 , în cadrul comunei Șipote, numărul persoanelor plecate a fost mai mare decât al celor venite, atât înainte de 1989, cât și după acest an . Ecartul cel mai mare între cei veniți și plecați se înregistrează în anul 1990, când au venit 17 persoane și au
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
lor, n-au dus la formarea unor așezări rurale cu un număr mare de locuitori. Ele au avut o importanță deosebită numai în înmulțirea, ,odăilor”,unele din acestea constituindu-se în așezări permanente, așa cum s-a întâmplat și în zona Șipote (Odaia Cioara). Era firesc ca o parte a participanților la aceste fluxuri migraționiste să se integreze prin căsătorie în spațiul în care lucrau. V.Tufescu (1941) aprecia că apogeul acestor migrații sezoniere a fost atins în ultima parte a sec
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Rogojel,Ișalnița,Porțile -de- Fier I, Bicaz, Argeș ș.a.) și canalul Dunăre- Marea Neagră. Aceste migrații pentru muncă a căror cauză a reprezentat-o procesul de industrializare socialistă și colectivizarea forțată au antrenat și un număr considerabil de locuitori din comuna Șipote. Printre punctele de atracție ale acestora în Moldova s-au detașat orașele Iași și Galați, unde, de altfel, a sosit populație tânără de pe întreg teritoriul țării. O parte din populația care a plecat din comuna Șipote și-a menținut oficial
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
de locuitori din comuna Șipote. Printre punctele de atracție ale acestora în Moldova s-au detașat orașele Iași și Galați, unde, de altfel, a sosit populație tânără de pe întreg teritoriul țării. O parte din populația care a plecat din comuna Șipote și-a menținut oficial apartenența la gospodăria de origine. Această populație a cuprins membrii familiei plecați temporar pentru muncă,tineri care nu și-au întemeiat încă o gospodărie proprie, populația școlară și studențească, cât și alte categorii mai restrânse de
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
insuficiente rezultate din exploatarea agricolă. Printre marele orașe care au concentrat o navetă puternică se numără, în Moldova și orașul Iași. Acesta a polarizat fluxuri navetiste importante, în special, din comunele din apropiere, dar și din comune mai îndepărtate, precum Șipote, numărul mare de curse de autobuze din acea perioadă fiind favorizant în acest sens. Astfel, numărul participanților la navetă din satele comunei Șipote era de cca. 200 de persoane. În perioada actuală (1990-2000) intensitatea deplasărilor sezoniere și navetiste s-a
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
polarizat fluxuri navetiste importante, în special, din comunele din apropiere, dar și din comune mai îndepărtate, precum Șipote, numărul mare de curse de autobuze din acea perioadă fiind favorizant în acest sens. Astfel, numărul participanților la navetă din satele comunei Șipote era de cca. 200 de persoane. În perioada actuală (1990-2000) intensitatea deplasărilor sezoniere și navetiste s-a redus considerabil, datorită crizei economice și în special, dezorganizării activităților miniere, de construcții și din numeroasele întreprinderi ale industriei de transformare. În prezent
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
200 de persoane. În perioada actuală (1990-2000) intensitatea deplasărilor sezoniere și navetiste s-a redus considerabil, datorită crizei economice și în special, dezorganizării activităților miniere, de construcții și din numeroasele întreprinderi ale industriei de transformare. În prezent, satele din comuna Șipote sunt atrase într-un flux moderat al navetismului. Zilnic pleacă să lucreze în alte localități (Vlădeni, Plugari ) 20-25 de persoane, iar spre comună se deplasează 4-6 persoane. Alte tipuri de migrații sunt reprezentate de deplasările școlare . În cadrul acestora,tineri
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
al navetismului. Zilnic pleacă să lucreze în alte localități (Vlădeni, Plugari ) 20-25 de persoane, iar spre comună se deplasează 4-6 persoane. Alte tipuri de migrații sunt reprezentate de deplasările școlare . În cadrul acestora,tineri de la sate, inclusiv cei din comuna Șipote, se îndreaptă spre instituțiile de învățământ mediu,special sau superior de la orașe,în vederea obținerii unei calificări mai înalte. Astfel, un număr de cca. 200 elevi (cca. 13%), frecventează cursurile școlilor profesionale, liceale, postliceale sau universitare în orașe. După 1990, deplasările
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
1989 în cea mai mare măsură la asigurarea necesarului de unelte agricole și alte produse de folosință pe termen lung și mediu,comerțul ambulant în târguri tinde să-l înlocuiască. Astfel, la iarmarocul renumit din fiecare zi de joi, de la Șipote, țăranii se aprovizionează cu majoritatea produselor necesare prin intermediul acestui tip de comerț,la care participă comercianți din diferite regiuni. Migrațiile pentru muncă în străinătate (Italia, Grecia,Germania, Spania) antrenează în ultimii ani un număr important de populație, atât din rândul
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
în ultimii ani un număr important de populație, atât din rândul bărbaților,cât și din rândul femeilor. O parte din participanți a plecat legal, în timp ce o altă parte a plecat ilegal. Aceste tipuri de migrație au, , contaminat” și locuitorii comunei Șipote, la ele participând, mai ales, persoane din rândul populației tinere, numărul acestora ridicându-se la peste 100 persoane. III. 3. Repartiția spațială a populației Distribuția populației în spațiu se exprimă, în general,prin densitatea populației pe unitatea de suprafață. Densitatea
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
la:17721773;1774;1806;1820;1830;1840. Dar calcule precise s-au putut face numai pe baza rezultatelor de la recensămintele populației, începând cu sec. al XIX-lea (1859-1860). Astfel, conform recensămintelor de la începutul sec. al XX-lea, densitatea populației comunei Șipote a înregistrat o creștere de la cca. 40 loc./Km² în 1912, la cca. 49 loc./ Km² în 1930. Deși nu a fost o creștere spectaculoasă, datorită primului război mondial, evoluția densității populației a continuat să fie ascendentă și după al
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
în 1992 și 66,2 loc/ Km² în 1996. Se apreciază că dimensiunea,, cuverturii umane”, a potențialului uman al unei regiuni este în strânsă legătură cu particularitățile naturale și cu profilul socioeconomic al acelei regiuni. Așadar, evoluția densității populației comunei Șipote este specifică zonelor din Câmpia Moldovei, cu un pronunțat profil agricol-cerealier. În 1972, I.Șandru,V. Băcăuanu și Al.Ungureanu constatau că zona comunei Șipote se caracterizează printr-o densitate de valoare mijlocie (70-90 loc/ Km²), specifică localităților din zonele
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
cu particularitățile naturale și cu profilul socioeconomic al acelei regiuni. Așadar, evoluția densității populației comunei Șipote este specifică zonelor din Câmpia Moldovei, cu un pronunțat profil agricol-cerealier. În 1972, I.Șandru,V. Băcăuanu și Al.Ungureanu constatau că zona comunei Șipote se caracterizează printr-o densitate de valoare mijlocie (70-90 loc/ Km²), specifică localităților din zonele defrișate, ce se întinde sub forma a două fâșii, cu direcția SE- NV. Comuna Șipote face parte din fâșia ce se întinde de la Țibana, Șcheia
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Șandru,V. Băcăuanu și Al.Ungureanu constatau că zona comunei Șipote se caracterizează printr-o densitate de valoare mijlocie (70-90 loc/ Km²), specifică localităților din zonele defrișate, ce se întinde sub forma a două fâșii, cu direcția SE- NV. Comuna Șipote face parte din fâșia ce se întinde de la Țibana, Șcheia și Grajduri, din Podișul Central Moldovenesc, cuprinzând Coasta Iașilor între Mogoșești și Bârnova și avansând spre nord prin Dumești, Ierbiceni, Focuri, până la Andrieșeni. I.Șandru și P.Poghirc apreciau în
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
ce se întinde de la Țibana, Șcheia și Grajduri, din Podișul Central Moldovenesc, cuprinzând Coasta Iașilor între Mogoșești și Bârnova și avansând spre nord prin Dumești, Ierbiceni, Focuri, până la Andrieșeni. I.Șandru și P.Poghirc apreciau în 1987 că zona comunei Șipote face parte din ariile cu densități generale medii, cu accesibilitate medie, marcate de izodistanța de peste 15 Km ( fiind situată în partea nordică a județului), cu disponibilități de forță de muncă în mediul rural. În prezent, prin densitatea medie pe care
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
ariile cu densități generale medii, cu accesibilitate medie, marcate de izodistanța de peste 15 Km ( fiind situată în partea nordică a județului), cu disponibilități de forță de muncă în mediul rural. În prezent, prin densitatea medie pe care o are comuna Șipote (cca.58 loc/Km ² în 2002), aceasta se încadrează în categoria densităților cuprinse între 50-75 loc./ Km² (V.Nimigeanu, 2001), ce caracterizează spații rurale întinse din Câmpia colinară a Jijiei, Câmpia Română,Podișul Dobrogei, Podișul Getic,puternic afectate de migrația
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
a piramidei, în caz contrar forma acesteia devine asimetrică. În această situație se modifică atât structura pe grupe de vârstă a populației, producând „îmbătrânirea” sau, ,întinerirea ” acesteia, cât și structura pe sexe, prin, ,feminizarea” sau,,masculinizarea”populației. În cazul comunei Șipote, se observă că piramida vârstelor (fig. nr. 5 ), realizată pe baza datelor recensământului din 1992 este puternic deformată, apărând îngustări sau supradimensionări ale grupelor de vârstă reprezentate. Astfel, se constată că aceasta suferă o contracție evidentă la grupele de vârstă
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
femei, iar pe de altă parte datorită unor practici ale sexului masculin, cu incidență mai mare a îmbolnăvirilor (consum de alcool, fumat). Astfel, urmărind tabelul nr. 7 și fig. nr. 7, se observă că până în 1990 populația masculină din comuna Șipote deținea o pondere cuprinsă între 44,2% și 47,9 % din populația totală, semnalându- se o ușoară, ,feminizare” a zonei, ponderea femeilor depășind cu cca. 4% pe cea a bărbaților. Această situație se datorează plecării forței de muncă masculine spre
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
valori peste 101,1, ajungând în 2002 la valoarea de 106,3. Structura pe sexe începând cu anul 1992 și continuând cu anii următori confirmă tendința de creștere a ponderii bărbaților față de femei, cu valori de peste 51%, ceea ce plasează zona Șipote peste media țării (49% ), a Moldovei ( 49,5%) și a municipiului Iași (48,7) . Aceste evoluții ale ponderii sexului masculin sau feminin nu au fost explozive,diferențele dintre cele două sexe nedepășind valoarea de 4-5 %, ceea ce confirmă o structură
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
49,5%) și a municipiului Iași (48,7) . Aceste evoluții ale ponderii sexului masculin sau feminin nu au fost explozive,diferențele dintre cele două sexe nedepășind valoarea de 4-5 %, ceea ce confirmă o structură pe sexe relativ echilibrată în cadrul comunei Șipote. III.4.3. Structura națională Din punct de vedere al structurii naționale, populația comunei Șipote este foarte omogenă, fiind constituită în majoritate absolută din români. Încă din timpuri foarte vechi, cea mai mare parte a locuitorilor comunei au fost autohtoni
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
feminin nu au fost explozive,diferențele dintre cele două sexe nedepășind valoarea de 4-5 %, ceea ce confirmă o structură pe sexe relativ echilibrată în cadrul comunei Șipote. III.4.3. Structura națională Din punct de vedere al structurii naționale, populația comunei Șipote este foarte omogenă, fiind constituită în majoritate absolută din români. Încă din timpuri foarte vechi, cea mai mare parte a locuitorilor comunei au fost autohtoni, lor adăugându-li-se în Evul Mediu și, îndeosebi, în sec. XIX-XX, o proporție mică
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
și, îndeosebi, în sec. XIX-XX, o proporție mică de populație imigrată din ariile de maximum demografic ( Subcarpați și Podișul Central Moldovenesc). Tot din rândul populației imigrate fac parte și lipovenii și ceangăii, ultimii stabiliți în unele sate din apropierea comunei Șipote (Fântânele, Gropnița, Focuri) și în satul Iazu-Vechi. Recensământul din 1992 certifică majoritatea absolută a etniei române, precum și a populației vorbitoare de limbă română în toate satele comunei, exceptând satul Mitoc, unde o singură persoană s-a declarat ca fiind de
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
infim, de 0,01% reprezintă altă naționalitate decât cea română. Recensământul din 2002 certifică majoritatea absolută a românilor în toate satele comunei. III.4.4. Structura confesională Recensămintele populației au abordat și structura confesională a acesteia. Astfel, la nivelul comunei Șipote, majoritatea populației, reprezentând un procent de 98,9% este de religie ortodoxă,existând și 4 biserici ortodoxe în satele Șipote (construită de Luca Arbore - Foto nr. 6),Hălceni, Chișcăreni, Iazu-Vechi si una în construcție la Iazu-Nou (Foto nr. 7),precum și
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
satele comunei. III.4.4. Structura confesională Recensămintele populației au abordat și structura confesională a acesteia. Astfel, la nivelul comunei Șipote, majoritatea populației, reprezentând un procent de 98,9% este de religie ortodoxă,existând și 4 biserici ortodoxe în satele Șipote (construită de Luca Arbore - Foto nr. 6),Hălceni, Chișcăreni, Iazu-Vechi si una în construcție la Iazu-Nou (Foto nr. 7),precum și o biserică romano-catolică la Iazu-Vechi. Populația de alte confesiuni decât cea ortodoxă deține cote minoritare, respectiv, 1,1%. Este vorba
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]