1,067 matches
-
hipnotizată de frumusețea mării, păși în apă, ținând în mâini sandalele albe cu barete delicate. Ștefan înghiți în sec observând cum apa acoperea trupul Daliei până la șolduri. Când o văzu ieșind, simți boabe de mercur cum i se plimbă pe șira spinării. Imaginea acelei fete, voluptatea formelor acoperite doar de voalul bluzei ude, lipită de trup, rozetele sânilor zgribuliți de vântul rece al nopții, îl făcură să-și dorească pe loc acea făptură. Se lipi de spatele ei rece și ud
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376807_a_378136]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > AMETIST LUCID DECLAMÂND Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 1450 din 20 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Au murit caii, nechează călării Fiori de mătase trec prin șira spinării Se revarsă noaptea luna peste urbe Statuile plâng pe străzile curbe Pe care se plimbă ușor resemnate Figurile triste cu șeile-n spate Privind melancolic spre țărmul mării Cu fața prelungă ca semnu-ntrebării; De-a lungul plajei luminate și
AMETIST LUCID DECLAMÂND de ION UNTARU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376974_a_378303]
-
Acasa > Poezie > Imagini > AMETIST LUCID DECLAMÂND Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Au murit caii, nechează călării Fiori de mătase trec prin șira spinării Se revarsă noaptea peste urbe Statuile plâng pe străzile curbe Pe care se plimbă ușor resemnate Figurile triste cu șeile-n spate Privind melancolic spre țărmul mării Cu fața prelungă ca semnu-ntrebării; De-a lungul plajei luminate și lise
AMETIST LUCID DECLAMÂND de ION UNTARU în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376991_a_378320]
-
dint toate părțile și se lovesc de bordaj. Suprafața oceanului e albă, înspumată, și dă senzația de fierbere. Vântul încă n-a atins puterea maximă, iar vasul alunecă destul de lejer printre valuri. Primele umbre ale întunericului îmi provoacă fiori pe șira spinării. Mă uit la Corra întrebător. - Ai mai trecut printr-un uragan? - O dată. Eram tot pe „Princess”, foarte aproape de Caraibe, și n-a lipsit mult să ne răsturnăm. Noroc c-am ajuns la timp în port! - Acum suntem cam departe
DRUMUL APELOR, 24 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376322_a_377651]
-
febril pe întuneric și mănâncă popcorn din pungile jumbo size în orașul de provincie o pisică tărcată se furișează pe lângă zidul crăpat al unei alimentare - e atât de slăbită încât i se văd coastele și burta îi e lipită de șira spinării - doar foamea i se mai vede în ochii lărgiți de frică în drum spre tomberoanele de gunoi în orașul de provincie copleșit sub soarele nemilos de iunie deznădejdea se insinuează parșiv peste tot ... Citește mai mult în orașul de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376428_a_377757]
-
câțiva adolescenți excitați se pipăie febril pe întunericși mănâncă popcorn din pungile jumbo sizeîn orașul de provincie o pisică tărcatăse furișează pe lângă zidul crăpatal unei alimentare -e atât de slăbită încât i se văd coasteleși burta îi e lipită de șira spinării -doar foamea i se mai vedeîn ochii lărgiți de fricăîn drum spre tomberoanele de gunoiîn orașul de provincie copleșit sub soarele nemilos de iunie deznădejdea se insinuează parșiv peste tot... XIII. ADRIAN CREȚU, de Adrian Crețu , publicat în Ediția
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376428_a_377757]
-
ajutată de lumina zilei să cobor din patul cu patimi nocturne și să mă apropii de cana cu cafea. Înving, spre mirarea-mi de moment, apetitul pentru gustul amar și merg să mă spăl pe ochi. Fiorul de tranșare a șirei spinării mă amețește ca și cum eram într-un depozit de ambră și mosc și durere fizică nu simt, dar deodată ochii văd mai limpede oglinda veche cât casa. Atmosfera îmbibată cu miresme de vis în plină zi nu mă uimește și
CARTEA CU MIROS DE MIR ŞI TĂMÂIE de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376646_a_377975]
-
se încarcă cu oxigen. Aerul curat (chiar dacă mai simțeai din când în când și miros de fripturi sau pește prăjit), îți dădea puteri noi. Auzeai cum natura se trezește la viață. Vedeai cum stolurile de grauri zburau pe deasupra bălții, spre șirele de paie de in de pe deal, fâlfâitul aripilor părând o rafală de furtună primăvăratică. Parcă era o altă viață. Nu cea dintre pereții de beton ai blocurilor de la oraș. Simțeai seva pământului cum mustește, firul ierbii cum iese din pământul
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376758_a_378087]
-
acolo, sau nu? --Haoleu, șefu’! îl cunoaștem ca pe...De câte ori n-am fost noi p-aicea... --Băă, voi sunteți surzi? Cum îi zice satului? --N-are importanță, spuse mustăciosul. Este-n drumul nostru, mergi înainte! Lui Mototolea i se scurseră pe șira spinării niște broboane de îndoială. --Băă, unde mă duceți voi? De ce m-am luat eu după niște hăbăuci? Opri mașina. Mustăciosul deschise portiera, se uită în peisajul pâclos un minut și ceva, apoi îi spuse calm lui Mototolea: --Nu te
FRAGMENT 2- TUNARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376783_a_378112]
-
spune poezioare, ca să ne bucure, măcar că eu n-o pot vedea. Și în vreme ce mâinile lui îmi împrăștie răul din încheieturile oaselor, continuă să vorbească așezat și calm, ca un ardelean autentic ce este. Degetele lui pricepute înaintează de-a lungul șirei spinării mele ca într-un dans, cu alunecări meșteșugite și apăsări ondulate, rapid repetate și dintr-odată încetinindu-și înaintarea, în mișcări leneșe. Palmele fac scurte popasuri, pentru ca să reînceapă ușoare pendulări, comunicând nebănuit de subtil cu mușchii și nervii, după
LUMINIŢA DIN FLOAREA OCHIULUI de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373039_a_374368]
-
din 23 iulie 2015 Toate Articolele Autorului 17.Dialog cu coasa-n ceafă Dar când a privit în depărtare și a văzut cum strălucea în soare coasa lui Mărășteanu, iar după el, mulțimea agitată, a simțit un fior rece pe șira spinării. Nu și-a închipuit că amărășteanul va îndrăzni să vină la târla lui cu tot satul. A murmurat ca pentru el: și satul a înnebunit? Ăștia care...îmi mănâncă din palmă? Las’ că-i ușui eu! Însă,Tache, chițăia
SRL AMARU-17 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373187_a_374516]
-
dincolo, de unde căzuseră. Zevzecii de camarazi se amuzau copios pe tema noii și vechii înfățișări, dar el era zguduit de imperativul ieșirii din această capcană! Doar gândindu-se numai la lipsa apei și hranei... și îl apucau fiori reci pe șira spinării. Așadar, după minute bune de hărmălaie a celorlalți și de tăcere din parte-i, reluă inițiativa: -Gata, ajunge! Trebuie să ieșim cumva din situația asta! Hai să ne organizăm puțin... Flower-Power chicoti înveselită de forța tiradei Americanului, ceilalți băieți
CAP.9 (PARTEA A II-A) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372112_a_373441]
-
să-și prezinte lucrarea de diplomă, simțea că nu-i în stare să se concentreze, motiv pentru care a cerut președintelui comisiei, permisiunea să fie lăsată mai la urmă. Fața îi era aprinsă și o transpirație rece îi curgea pe șira spinării. Și acum ca de obicei, în amfiteatru erau distinse persoane - soți, soții sau prieteni - venite ca, prin prezență, să-i încurajeze pe cei dragi. După ce a primit încuviințarea de la comisie și sfatul prietenesc să stea pe scaun, ca să se
de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372132_a_373461]
-
1633 din 21 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Nu corupe și nu fura Nu tâlhării și nu cerșii Nu transforma scopul comunitar într-un scop personal Nu dărâma pentru a nu construi nimic Nu minții și nu manipula Nu încovoia șira spinării Nu fi egoist Nu fi rău, ci fi bun Nu fi slab, ci fi puternic Nu uita că ești, doar vremelnic @ viorel muha Referință Bibliografică: Cele 10 porunci pentru români / Viorel Muha : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1633
CELE 10 PORUNCI PENTRU ROMÂNI de VIOREL MUHA în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379675_a_381004]
-
la cumnatu-său, Mărin Firfirică: ‒Cumnate, hai, că Ilie e mort pă undeva! Hai să-l cătăm! ‒ Da’ dă unde dlacu știi tu fă, că flati-meu e molt? Ai? dă unde știi? o întrebă el peltic și surprins, străbătut brusc pe șira spinării de un fior rece, care-i făcu pielea ca de găină. ‒ Păi, nu veni azi noapte acasă și eu îl visai urât, cu un copil dă mână. O fi lămas pe la muieli pă undeva, dă-l dlacu! Ba nu
CA ECATERINA TEODOROIU -PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374748_a_376077]
-
trebuie să îndulcească amarul, să amorțească dorul, să întâmpine iubirea. Poezia nu e despre cum > și niciodată altfel. Restul sunt doar cuvinte fachiruite, strâmbe, aduse de spate, cu capul spart și ochii scoși. Cât să-mi trezească un fior pe șira spinării. Ca atunci când vezi un ied cu gâtul tăiat, țipând ca un copil”. („POEZIA TREBUIE SĂ VINDECE SUFLETE” - site-ul „Dialoguri culturale”, 9 ianuarie 2016, rubrica „Caligrafii”) X Cu siguranță, Cultura română este și va rămâne patria creștină a cuvintelor
CU DURERE ŞI DRAGOSTE PENTRU ARTISTUL CONTEMPORAN, DE FLORIN T ROMAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2265 din 14 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371718_a_373047]
-
fie sănătoși și roșii în obraz peste an, zicând: “La anul și la mulți ani cu sănătate!”. În zona de sud-est a țării, după ce-i taie picioarele, și i le așează pe pântece, i se face porcului la ceafă, în dreptul șirei spinării, o tăietură în formă de cruce pe care altul o presară cu sare urând celor de față: “Să-l mâncați sănătoși!”, iar după ce se termină de tranșat carnea, gospodina casei invită pe toată lumea la pomana porcului. Vă invit pe
IGNATUL – DE LA MIT LA SINCRETISM RELIGIOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371754_a_373083]
-
Acasa > Redactia > Autori > ADELA EFRIM Autor: Adela Efrim Publicat în: Ediția nr. 1950 din 03 mai 2016 Toate Articolele Autorului Dimineți neamputate fii dimineața * gândului meu când ziua se crapă despică șira spinării paralizează zvârcolirea zorilor * ochilor mei când lumina încolțește nopți pârjolește priviri * palmelor mele încorsetate de atingeri ce se sparg la întoarcerea cu fața către răsărituri * fii tu * si niciodată nu îți voi amputa diminețile Adela Efrim Referință Bibliografică: Adela
ADELA EFRIM de ADELA EFRIM în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369267_a_370596]
-
Daca guvernul nostru ar fi totdauna atât de bine informat încît să știe cu siguranță dincotro bate vântul și care este espresia ce cată s-o dea fizionomiei sale, lucrul ar fi ușor pentru oameni cari știu a citi printre șire și pricep mai mult decât li se spune, căci, pe lângă indicațiuni cât de slabe, s-adaugă instinctul totdauna viu al patriotismului, care simte pericolele și le ocolește. Dar acest instinct al nostru a fost adeseori indus în eroare prin atitudinea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
29 iulie 1880] ["DIN SORGINȚI OFICIOASE... Din sorginți oficioase nu ne învrednicim mai nicicând a afla vro deslușire în privirea cestiunilor la ordinea zilei, iar daca găsim uneori articole cari pretind a lumina opinia publică, cată totdauna a citi printre șire și a observa până unde ele vor s-o inducă în eroare. Corespondenții foilor străine sânt cu rare escepțiuni, sub inspirația sferelor oficioase, încît nici din relațiile lor nu se poate alege mult; cu toate acestea rămâne constatat că, precum
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
câte 20 lei pogonul de pădure sau munte. Iacă... un gheșeft! Daca Eforia n-a pierdut nimic din această afacere a Pietrei-Arse, în tot cazul rău a fost ars răposatul colonel Cretzulescu! Precum văd și orbii, Domnul este acuzat, în șirele de mai sus, de-a fi făcut un gheșeft în detrimentul unei fondațiuni publice sau în detrimentul averii unui om ce murise. Tot Domnul era numit pe atunci agent al d-lui de Bismarck etc. Aceasta în organul principal al opoziției de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în vedere această prescripție și să uzeze de ea în mod larg în contra uzurpatorilor ce se introduc pe furiș în sânul lor. [ 16 octombrie 1880] ["ÎNTÎLNIND PE CÎTE-UN OM... "] Întâlnind pe cîte-un om nedreptățit de natură, fără tărie în șira spinării, fără coeziune în creieri, fără putere musculară, ne vine întrebarea: La ce-o mai fi existând și creștinul acesta în lume? Nu era mai bine să fi voit Dumnezeu să nu-l lase să facă umbră pămîntului? Cu toate
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
când ziceți că lipseau de toate sau atunci când ziceați că acest material ajungea pe 24 de ani? [ 26 noiembrie 1880] {EminescuOpXI 420} ["AR ÎNSEMNA A MERGE DEPARTE... Ar însemna a merge departe cu naivitatea dacă am crede o iotă din șirele prin cari foile guvernamentale pretind a se bucura de neizbânda anteproiectului austriac în Comisia Dunăreană. Dacă e adevărat pe de-o parte că Austria însăși a retras anteproiectul din discuțiune, e sigur pe de alta că, în momentul în care
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
la ceas: phii! cînd s-a făcut nouă? cum mai trece vremea cu ei! Pe la nouă jumătate, cînd Hatmanu îmi dă amical peste dreapta cu pensonul: hoțule mic, Strigătul, ai? Munch, ai? bate cineva. Cine? Vonica. Un frison îmi linge șira spinării. Nu te teme, nu te teme, zice oaspetele și mă conduce înapoi la tablou. Salutări de la cineva? întreb încă tremurînd. A, da, de la... Ceilalți, de pe pat întreabă-ntr-o voce: de la? de la... lungește el suspansul. De la, de la Ili...? încearcă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
lumea bună, cea a Vestului (unde Radio București trimite, cînd și cînd, cîte un corespondent). Degeaba; relatările bat tot înspre Răsărit. Cu tot tacîmul, adică și cu pronunția marcat rusească a numelor (Baris Elțîn). Simt un frison, frison vechi, pe șira spinării. Și, capac, ieșind pe bulivar, mai și văd plimbarea căciulilor cu urechi siberiene. Brrr! e chiar frig. În anii cînd era "salonard francez" (povestește Virgil Ierunca), Cioran dădea reprezentații de groază. Mai abitir, unde se adunau transfugii noștri. La
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]