523 matches
-
judecăți greșite și gândire stereotipă. 11. Dezvoltă abilități de a aborda conflictele grele, astfel încât să nu manifești neajutorare și disperare când te confrunți cu cei care sunt mai puternici, nu vor să se angajeze într-o soluționare constructivă sau folosesc șiretlicuri. 12. Trebuie să te cunoști pe tine însuți și să îți cunoști reacțiile tipice la diferite feluri de conflict. 13. Pe tot parcursul conflictului, rămâi o persoană morală - adică o persoană atentă și dreaptă. Negociatorul - 5 stiluri de comunicare: 1
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
cizmarului, în fața încrederii sale nezdruncinate în fiul său. Niciun cuvânt deplasat, niciun gest fals sau iritare, nimic. I-au spus lui Tommaso că tatăl său mărturisise totul și că e cazul ca și el să se decidă să-și recunoască șiretlicurile folosite pentru a fi crezut că e nebun și nelegiuirile pe care le săvârșise amestecând magia și știința precum și teologia eretică precum și neascularea față de orice autoritate a Imperiului și a Bisericii. Pe podeaua celulei, în anume zile, am văzut ieșind
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
a cărei experiență urma să o am vreodată. Dintr-un cosmopolit fragil, m-am transformat într-un antisemit fanatic"377. Mai mult, conducătorul fascist atașează, folosind cum îi stă în fire, conform observațiilor atente ale lui Kenneth Burke "unul dintre șiretlicurile sale asociative"378, momentului personal al transformării, descris adineauri, o "viziune" apocaliptică, potrivit căreia el, Hitler, "acționează în spiritul Atotputernicului Creator"379, în timp ce eliminarea evreilor devine, după conducătorul fascist, parte din planul divin! Kenneth Burke observă că perioada de tranziție
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
șmecheresc” este Încurajată și, uneori, chiar elogiată, riscând să devină un stil național de comportare. Dar un mod șmecheresc de existență, În care preocuparea principală este aceea de a obține succesul În mod facil, prin tot felul de vicleșuguri și șiretlicuri (care frizează chiar escrocheria, Înșelăciunea), reprezintă nu numai un mod superficial de existență, dar și unul incorect În raporturile cu ceilalți. Μ Nu este nici ușor, și nici prea plăcut să fii psiholog: ce poate fi mai greu decât faptul
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
mai ales în comedii, grație unui deznodământ fericit. La Shakespeare, cât și la Marivaux, decizia de a supraveghea pe cineva produce o doză de necunoscut, căci travestirea pusă în slujba obținerii de informații justifică recurgerea la camuflarea identității și la șiretlicuri menite să disimuleze sexul, pentru a se putea infiltra teritorii și a se apropia de personaje altminteri intangibile. În fiecare comedie a lui Shakespeare, travestirea se explică, în primul rând, printr-o misiune de spionaj, care nu este altceva decât
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
de tot ceea ce îi aparține, și asta prin orice mijloace. Ia-o pe drumuri lăturalnice ca să ajungi în centru: deviza oricărei supravegheri! Politica, aidoma teatrului - unde regăsim mecanisme asemănătoare -, se bazează în esența ei pe această convingere. Informațiile obținute prin șiretlicuri sunt, indiscutabil, cele mai credibile și, în consecință, cele mai utile în luarea deciziilor. Iată însă că unii agenți, mai vicleni și mai subtili decât confrații lor, s-au gândit că informația ar putea servi, de ce nu, la inducerea în
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
vălul face parte dintre acestea. El are meritul de a nu limita la actualitate un mecanism politic ce funcționează dintotdeauna. Funcția creează organul, ne spune un vechi adagiu. Politica îl confirmă și ea, căci, acolo unde există subterfugii, vicleșuguri și șiretlicuri puse în slujba Puterii, apare și un organ de execuție: agentul dublu, în cazul de față Narcis. Acesta navighează cinic de la un comanditar la altul, pentru a-și păstra poziția, înclinându-se după cum bate vântul, trecând fără scrupule de la Britannicus
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
să înfrunte un imperiu puternic și amenințător ca să-și apere patria. Răspunsul neîndurător menționat mai sus a fost de fapt o declarație de război, atestată istoric prin bătălia din 16-17 iunie 1462, pe care Vlad a câștigat-o, folosind diferite șiretlicuri, deși avea o armată inferioară numeric. I-a atacat pe turci noaptea cu numai câțiva oameni, pe care i-a condus el însuși. După ce s-au întors din luptă, potrivit cronicilor rusești, ,,pe aceia care fuseseră răniți în față i-
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
mănâncă un fruct și cade într-un somn adânc. Căprioara se apropie de prințul adormit; el se trezește, o mângâie și o ia cu el. În momentul când prințesa își deplângea soarta rea, prințul și credinciosul său o aud, iar șiretlicul plănuit de Spin Lung împreună cu mama sa iese la iveală. În toate aceste narațiuni, ursitoarele (dar și îngerii) capătă identitatea unor voci ale destinului, pentru că ele prezic ceea ce destinul a fixat pentru un anume individ. b. Ursitorul - creator de destin
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
stare să reziste la joc mai mult decât ea. Se ivește dracul. După ce o biruie, o preface în stană de piatră, urmând să rămână așa până ce-l va învinge cineva. Se găsește un salvator. Acesta îl închide pe drac prin șiretlic într-un butoi cu vin. În basmul Fata cu trei pețitori [Ispirescu], un împărat cu trei feciori ia de suflet o fată, sărmană de părinți. Se făcu fata înțeleaptă și frumoasă, iar toți trei feciorii, fără să știe unul de
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
cum găsim la 11,7: ,, Cînd își vor isprăvi mărturisirea lor, fiara, care se ridi-că din Adînc, va face război cu ei, îi va birui și-i va omorî.” Dar Iahwe care era șo-mer prin întunericurile pămîntului pune de un șiretlic și ajunge el stăpînul cerurilor iar cei douăzeci și patru de bătrîni din jurul lui i-au zis plini de recunoștință: ,,Îți mulțumim Elohim atotputernic ce ești și care erau și care vii, că ai pus mîna pe puterea ta cea mare, și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
că MWW. În tradiția talmudică, unele litere puteau reprezenta și cifre, iar litera W se folosea pentru cifra șase, litera M de la începutul cuvîntului Magog fiind un W răsturnat. Uite că sînt mai isteț decît el și i-am descoperit șiretlicul pe care îl consi- dera infailibil. Gog este divinitatea supremă a geților adică Sîntu iar neamul Ma-gog sînt geții, adică strămoșii noștri ca purtători ai religiei crucii în timp, de peste opt mii de ani și în spațiu, pe la sciți
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
învoiască pe deplin și să dea fiarei stăpînirea lor împărătească, pînă se vor îndeplini cuvintele lui Iahwe.” Basme, trăsnăi și scorneli întunecate Iahwiță, și uite, cît te ții tu de viță drăcească, pînă la urmă tot ți-am dat de șiretlic chiar dacă ești maestru în această îndeletnicire. Claudius a condus imperiul mai mult de la Sirmium din Iliricum sau Mitrovița de astăzi din estul Ser-biei. Aurelian a stat mai mult prin campanii militare, iar Probus a adus capitala la Sirmium. Dioclețian a
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
1/8 + 1/16 + ... - 2 secunde. Ahile nu numai că face un număr infinit de pași pentru a alerga pe o distanță finită, ci face acest lucru în doar 2 secunde. Grecii nu puteau recurge la acest mic și clar șiretlic matematic. La ei nu exista conceptul de limită, deoarece nu credeau în zero. Termenii șirurilor infinite nu aveau limită sau destinație; păreau să devină tot mai mici, fără a se prevedea un final anume. Drept urmare, grecii nu știau cum să
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
duce ceva la bun sfârșit“) a dat naștere termenului de algebră. De asemenea, el a mai scris o carte despre simbolurile matematice hinduse, care a permis noilor cifre să se răspândească repede în lumea arabă - împreună cu algoritmii, văzuți ca fiind șiretlicurile de a înmulți și împărți ușor numerele hinduse. De fapt, cuvântul algoritm a rezultat dintr-o pronunțare greșită a numelui lui al Khowarizmi. Deși arabii au preluat notarea din India, restul lumii s-a obișnuit să spună că cifrele sunt
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
capăt cursei lui Ahile. Deși seria lui Zenon are termeni infinit de mici, putem aduna toți pașii, rămânând încă pe tărâmul finitului: 1 + 1/2 + 1/4 + 1/8 + 1/16 + ... = 2. Primul care a recurs la un astfel de șiretlic - să adune un număr infinit de termeni pentru a obține un rezultat finit - a fost un logician britanic din secolul al XIV-lea, Richard Suiseth. Suiseth a luat un șir numeric infinit: 1/2, 2/4, 3/8, 4/16
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
fluenții sunt y și x; Newton a presupus că y și x se schimbă, sau fluctuează, odată cu trecerea timpului. Ratele lor de schimbare - fluxiunile lor - se notează cu y, respectiv x. Metoda lui Newton de diferențiere se baza pe un șiretlic în notație: lăsa fluxiunile să se schimbe, însă numai în mod infinitezimal. De fapt, nu le lăsa timp să fluctueze. În notația lui, y urma să devină instantaneu (y + oy.), în timp ce x se transforma în (x + ox). (Litera o reprezenta
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
1(ox) + (ox)2 Deoarece y = x2 + x + 1, putem reduce termenii y, din partea stângă a ecuației, și x2 + x + 1, din partea dreaptă a ecuației, lăsând-o neschimbată. Astfel, obținem: oy = 2x(ox) + 1(ox) + (ox)2 Acum urmează necinstitul șiretlic. Newton a declarat că, din moment ce ox este foarte, foarte mic, (ox)2 este și mai mic: dispare. Că este, în esență, egal cu zero și poate fi ignorat. Astfel, obținem: oy = 2x(ox) + 1(ox), ceea ce înseamnă că oy/ox
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
instrument de lucru. Colin Maclaurin și Brook Taylor, poate cei mai buni matematicieni britanici din epoca izolării de continent, au descoperit cum să utilizeze analiza matematică pentru a rescrie funcțiile într-o formă complet diferită. De exemplu, după ce utilizau anumite șiretlicuri de analiză matematică, și-au dat seama că funcția 1/(1 - x) poate fi scrisă sub forma: 1 + x + x2 + x3 + x4 + x5 + ... Deși cele două expresii arată total diferit, ele reprezintă (cu mici excepții) unul și același lucru. Aceste
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
operația de derivare. În loc să împartă la zero, cum făceau Newton și Leibniz, matematicienii moderni împart la un număr pe care îl lasă să tindă spre zero. Fac împărțirea - perfect legal, din moment ce nu există zerouri - și apoi iau în considerare limita. Șiretlicurile de a face dispărute infinitezimalele ridicate la pătrat, pentru ca apoi să se efectueze împărțirea la zero, în vederea obținerii derivatei, nu mai erau necesare (vezi anexa C). Această logică poate semăna cu despicarea firului în patru, cu un argument la fel de mistic
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
la al doilea număr. Cum putem fi siguri că noul nostru număr diferă de cel de-al doilea de pe listă? Ei bine, am determinat deja prima cifră de după virgulă a noului nostru număr, astfel încât nu putem recurge chiar la același șiretlic; putem însă face altceva, la fel de bun. Al doilea număr de pe listă are cifra a doua 8. Dacă noul nostru număr ar avea cifra a doua 7, putem fi siguri că el nu este același cu numărul al doilea de pe listă
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
noastre, derivatele au un fundament teoretic solid, fiind definite în raport cu niște limite. Conform definiției, derivata unei funcții f(x) [notată f´(x)] este: f′ (x) = lim f(x + e) - f(x)] eε → 0 Pentru a vedea cum această formulă elimină șiretlicul lui Newton, haideți să luăm în considrerare funcția pe care am folosit-o pentru a demonstra fluxiunile lui Newton: f(x) = x2 + x + 1. Derivata acestei funcții este egală cu: f ′(x) = lim [(x + e) 2 + x + e + 1 - (x2
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
cumpără: decorul japonez în Au bord du lit de Maupassant, falsă servitoare cu rolul de a servi drept momeală soțului în Sauvée de Maupassant. Aristocrata și burgheza, negustoreasa și midineta se mișcă în cadrul ierarhiilor stabilite de ban, cu complicațiile și șiretlicurile inerente 20. Noile clase sunt calificate din această perspectivă drept "classes d'argent et de désargent" [Bancquart, 1984, p.19]. Forță banului, ascunsă și expusă totodată, face să înflorească la Paris feeria modernității, da strălucire Parisului și subiecților săi. Capitala
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
subiect poetic și pentru pictorul Olivier Bertin, care reușește să surprindă complexitatea acestui tip estetic și devine pictorul titular al Parizienelor 144. Dacă bărbatul are nenorocul să iubească cu adevărat o Pariziana, el suferă. Dacă protagonistul din Epingles râde de șiretlicurile celor două amante ale sale, cel din L'Epingle este cuprins de o pasiune disperată față de "une des filles leș plus cotées de Paris", care l-a torturat și ruinat. Dar dragostea pentru Pariziana este pentru el o boală incurabilă
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Zola și Maupassant au descris femeile în raporturile lor cu bărbatul sau cu bărbații: fie tatăl, soțul, amantul sau fiul lor. La Zola și Maupassant semnificațiile personajului feminin sunt sexualitatea și alteritatea 223. Dragostea este reprezentată de naturaliști că un șiretlic al speciei feminine, care neagă toată valoarea sentimentului amoros, pentru a-l readuce la o manifestare a instinctului genezic; aceasta concepție se integrează perfect noii poetici a românului, elaborată contra romanescului. Pentru romancieri, căsătoria devine nucleu de tensiune, de conflicte
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]