7,108 matches
-
anii 50 mi-a vorbit într-o seară-noapte, acasă la el, profesorul Crohmălniceanu. Mi-a povestit cîte ceva din amintirile sale din anii 50-60, în mai multe asemenea nopți. Stăteam în sufragerie, pe o canapea. Croh vorbea încet, aproape în șoaptă. După o primă perioadă în care scrisese cu un entuziasm pe care și-l condamna retrospectiv despre așa-numitele comandamente ale realismului socialist, profesorul, om de stînga încă din prima tinerețe, începe să devieze. În urma unui mare concurs literar pentru
Glasul neiertător al Patriei. Anii 50. by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8412_a_9737]
-
de producție, care se apropie în grabă pentru a-l informa că e prea târziu pentru toaletă. Mulți începători sufereau de vezici stresate în ultima clipă și ajungeau să stea un ceas încheiat cu lenjeria umedă. - |ă..., începu el în șoaptă, n-am nimic. Dar cine-i puștiul? - Robin Williger, îi răspunse asistentul tot în șoaptă. - Și ce caută aici? - Are cancer. - Spune-i lui Oprah că trebuie să vorbesc cu ea imediat! - Prea târziu. Nick apucă cleștișorul lavalierei și și-
Christopher Buckley - Fumatul strict permis () [Corola-journal/Journalistic/7744_a_9069]
-
pentru toaletă. Mulți începători sufereau de vezici stresate în ultima clipă și ajungeau să stea un ceas încheiat cu lenjeria umedă. - |ă..., începu el în șoaptă, n-am nimic. Dar cine-i puștiul? - Robin Williger, îi răspunse asistentul tot în șoaptă. - Și ce caută aici? - Are cancer. - Spune-i lui Oprah că trebuie să vorbesc cu ea imediat! - Prea târziu. Nick apucă cleștișorul lavalierei și și-o desfăcu de pe cravata Hermés, cea portocalie cu model ca blana de girafă. - Atunci o să
Christopher Buckley - Fumatul strict permis () [Corola-journal/Journalistic/7744_a_9069]
-
De ce trei? Pentru că weekendul are două zile. Numai în cea de-a treia zi (foarte probabil o zi de lucru) jocurile sunt făcute, atunci începe lumea să ridice din sprâncene, să țâțâie din buze, iar râsetele amuzate se transformă în șoapte de îngrijorare. Înainte vreme, beția cruntă era salutată ca o perioadă în care oamenii buni deveneau răi, de obicei din motive întemeiate. Poate iubirea vieții lor îi trădase, poate o persoană iubită se stinsese, poate fuseseră trimiși în șomaj, ori
O antologie a decadenței () [Corola-journal/Journalistic/7771_a_9096]
-
mâini răsucite cu gheare ca niște șerpi/ noi tăceam noi o priveam curioși căci/ nu știam chiar deloc de ce ne chemase// câțiva șoareci au trecut printre picioarele/ noastre nici n-am clipit măcar pentru că/ Oona începuse să ne vorbească în șoaptă/ despre Scrâșnitorul/ foarte mult ne-a povestit poate ore în șir/ era noapte era frig ascultam apoi am ieșit/ buimaci din beci Scrâșnitorul era mereu în/ spatele nostru scrâșnea nuci de fier între/ dinți scrâșnea pietre în pumni oglinzi mari
Poezie timidă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7992_a_9317]
-
vivacitate asociativă, în registru suprarealist: "Turnurile - oglinzi absorbite// privirea sapă mlaștini de fum, roți ruginite printre turnuri/ ochii alintați cu invidie, molestați cu lacrimi supersonice/ bătuți cu trandafiri sălbatici sfâșiați cu cornul de terebentină/ în auzul remorcat de vuietul cerului/ șoapte printre cortine de sânge, trompete prin sfere abstracte// iubirea noastră se împiedică de acțiuni intranzitive/ de căderi impersonale de meteoriți/ găsește adăpost sub lupele cangrenate/ în toamna cu o singură zăpadă - hârtii plutind ca îngerii arși/ și iubirea noastră - dezlănțuire
Aproape departe by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8009_a_9334]
-
mai întâi un sentiment de uluire, pentru că, la drept vorbind, nu credeam că se va prăbuși vreodată Imperiul Sovietic. Eram consternați, dar exista în ființa noastră încuviințarea de nezdruncinat că acest lucru trebuia să se întâmple! Noi vorbeam doar în șoaptă despre revenirea la românismul cultural, la matricea noastră stilistică firească de care am fost înstrăinați. Am fost terorizați de istorie, cum spunea Mircea Eliade, am fost supuși unui proces metodic de deznaționalizare, de mancurtizare (termenul îi aparține lui Cinghiz Aitmatov
Mihai Cimpoi:,,Bătălia pentru limba română a fost una de fiecare zi" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8014_a_9339]
-
din literatura contemporană, prin ieșirea la rampă a scriitorilor români contemporani. Ca exemple - două apariții editoriale relativ recente, despre care se vorbește și se scrie elogios, ca revelații pentru un public larg: Confesiunile unui cafegiu de Gheorghe Florescu și Cartea șoaptelor de Varujan Vosganian. Și, semn de normalitate a vieții literare de la noi, își reiau prezența vie, uneori incendiară, istoria și critica literară: Istoria critică de Nicolae Manolescu, Iluziile literaturii române de Eugen Negrici trec bariera specializării filologice spre marele public
Eseul ca dar prețios by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/6917_a_8242]
-
că, de regulă, își cerea iertare. înzestrat cu o imaginație bogată, în permanentă ebuliție, își compusese o biografie spectaculoasă, și Adela se contaminează de la el. Ne vine greu să credem că studentul recalcitrant l-ar fi înjurat, fie și în șoaptă, pe profesorul George Ivașcu la un examen, iar acesta, drept "recompensă" l-a chemat să lucreze la "Contemporanul". Prezența stenică, pus mereu pe taclale, plin de vervă și de umor, George Muntean i-a fermecat pe mai toți convivii, așa încât
Remember by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/7066_a_8391]
-
jos, ca de bunicul când se întorcea de la cârciumă în cele trei labe ale lui făcându-l uitat pe banca de metal din fața blocului. În imaginația și memoria ei se înțepenise figura liderului de sindicat pentru care - îi povestise în șoaptă surorii ei - l-ar fi abandonat pe bunicul fără nici o remușcare, ba atașându-i de pulover chiar un bilețel cu inscripția: "Mă, te-am părăsit, fin'că bei ca un porc și mi-ai degradat prestigiul de nu mi-l
Posibilul amant al bunicii Parmenia... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/8079_a_9404]
-
de pasiunea formidabilă a unor maeștri și a tinerilor veniți, în plină vară, de peste tot din lume, să studieze cu ei. Nemți, canadieni, coreeni, jamaicani, români, austrieci își așteaptă rîndul, disciplinat, pentru studiu individual. Se uită pe partituri, vorbesc în șoaptă despre artiștii mari ai lumii, despre cei cu care fac acum master class-ul, despre concertele care au fost și care vor fi în acest interval. Se aud vocile intrumentelor și atîtea limbi ale pămîntului într-o armonie impresionantă. Pesimismul
Dincolo de caniculă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8087_a_9412]
-
sora mea și cu mine mergem la cimitir. Tata este înmormântat pe parcela familiei noastre, într-un colț depărtat al cimitirului din Elmont. Stăm în liniște în fața mormântului marcat sărăcăcios. Ne înconjoară vacarmul cicadelor. Mama și sora mea citesc în șoaptă rugăciunile tradiționale: ŤOdihnește-te în pace, bărbatul și soțul meu. Tu ai fost piatra de temelie a casei mele și bucuria căminului meu. Tu mi-ai luminat întunerciul. Dar acum am rămas singură și fără sprijin..." S-ar cuveni să închid
Ce sunete ați vrea să auziți pe patul de moarte? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8088_a_9413]
-
Tudorel Urian Varujan Vosganian șochează de două ori publicul prin publicarea extraordinarului său roman, Cartea șoaptelor. Întâi prin titlu. Nimic nu pare mai indepărtat de structura vulcanică a cunoscutului politician decât acest exercițiu de delicatețe, cu un nume ce sfidează inepuizabilele resurse retorice ale foarte vocalului parlamentar Varujan Vosganian: Cartea șoaptelor. Apoi, prin momentul apariției. Este
Un Pateric armenesc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6950_a_8275]
-
publicarea extraordinarului său roman, Cartea șoaptelor. Întâi prin titlu. Nimic nu pare mai indepărtat de structura vulcanică a cunoscutului politician decât acest exercițiu de delicatețe, cu un nume ce sfidează inepuizabilele resurse retorice ale foarte vocalului parlamentar Varujan Vosganian: Cartea șoaptelor. Apoi, prin momentul apariției. Este incredibil cum acest roman, probabil cel mai consistent publicat în literatura română de după căderea comunismului, de o densitate epică și ideatică impresionantă (pe întinsul celor 520 de pagini cititorul nu are nicio clipă de respiro
Un Pateric armenesc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6950_a_8275]
-
acest roman cu adevărat ieșit din comun. Garabet Vosganian, Setrak Melichian, Măgârdici Ceslov, Dicran Bedrosian, Sahag Șeitanian, Onik Tokatlian. Misak Torlakian, Hartin Fringhian, Micael Noradunghian, Levon Zohrab, Armen Garo, Eșek Simion, Krikor Minasian, Anton Merzian, doar câțiva dintre eroii Cărții șoaptelor, sunt nume care nu spun mare lucru la nivelul istoriei celei mari. Sunt oameni cu destine diferite, pe care pașii i-au purtat în diverse colțuri ale lumii, în urma cărora au rămas însă povești pline de tâlc, experiențe revelatorii, lecții
Un Pateric armenesc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6950_a_8275]
-
mari. Sunt oameni cu destine diferite, pe care pașii i-au purtat în diverse colțuri ale lumii, în urma cărora au rămas însă povești pline de tâlc, experiențe revelatorii, lecții de viață transmise din generație în generație. Într-un fel, Cartea șoaptelor este un soi de Bildungsroman al edificării propriului eu al scriitorului și omului Varujan Vosganian prin intermediul relatărilor despre faptele și vorbele celor bătrâni. Personajul principal este bunicul Garabet Vosganian, cunoscut de autor în copilărie , care la rândul său, i-a
Un Pateric armenesc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6950_a_8275]
-
după terminarea celui de-al doilea război mondial. De-a lungul romanului Varujan Vosganian simte, periodic, nevoia de a-i explica cititorului mai puțin avizat intențiile sale legate de o scriere aflată la granița dintre istorie și ficțiune precum Cartea șoaptelor. Încă din primele pagini precizează că ea este un fel de variantă la Cartea morților: "În Cartea șoaptelor sunt scrise numele celor morți. Despre ei vorbeau, din vârful buzelor, Siruni și bunicul Garabet" (p. 36). Din punct de vedere compozițional
Un Pateric armenesc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6950_a_8275]
-
a-i explica cititorului mai puțin avizat intențiile sale legate de o scriere aflată la granița dintre istorie și ficțiune precum Cartea șoaptelor. Încă din primele pagini precizează că ea este un fel de variantă la Cartea morților: "În Cartea șoaptelor sunt scrise numele celor morți. Despre ei vorbeau, din vârful buzelor, Siruni și bunicul Garabet" (p. 36). Din punct de vedere compozițional, nu este, în sens strict, o carte de istorie (care să urmărească o cronologie exactă), ci o încercare
Un Pateric armenesc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6950_a_8275]
-
o carte de istorie (care să urmărească o cronologie exactă), ci o încercare de conservare peste timp a unor stări de conștiință. Pentru că, scrie autorul, "chiar dacă am șterge din ea orice înșiruire de ani și orice socoteală a zilelor, Cartea șoaptelor și-ar păstra toate înțelesurile. Lucruri de acest fel s-au întâmplat întotdeauna oamenilor de pretutindeni. De fapt, Cartea șoaptelor, în miezul ei rămâne aceeași pentru orice timp, ca un coral de Johann Sebastian Bach, ca o poartă îngustă prin
Un Pateric armenesc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6950_a_8275]
-
de conștiință. Pentru că, scrie autorul, "chiar dacă am șterge din ea orice înșiruire de ani și orice socoteală a zilelor, Cartea șoaptelor și-ar păstra toate înțelesurile. Lucruri de acest fel s-au întâmplat întotdeauna oamenilor de pretutindeni. De fapt, Cartea șoaptelor, în miezul ei rămâne aceeași pentru orice timp, ca un coral de Johann Sebastian Bach, ca o poartă îngustă prin care oamenii trec, aplecându-se sau strângându-se unii în alții" (p. 311). Experiențele pilduitoare zugărvite în roman aparțin de
Un Pateric armenesc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6950_a_8275]
-
experiența acestor destine sfârșite tragic (din pricina felului în care au căzut zarurile istoriei, mai mult decât din cauza presupuselor opțiuni greșite ale celor în cauză) conferă învățăturilor cărții greutate existențială și relevanță. Observă cu un aer aproape obiectiv Varujan Vosganian: "Cartea șoaptelor, nefiind scrisă pentru curțile împărătești, povestește mai ales despre învinși. Care, fie că erau dintre cei slabi, fie că au ales ei înșiși să se numere printre cei învinși, fiindcă ceea ce voiau ei să cucerească, nu se afla pe lumea
Un Pateric armenesc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6950_a_8275]
-
s-o povestească și alții s-o țină minte, s-ar putea transforma în legendă, adică povestea cea mai puțin exactă cu putință. Am folosit cifre nu pentru că am avut nevoie de amănunte în plus la poveștile noastre spuse în șoaptă, ci pentru că era singurul mod în care puteam prezenta cu limpezime succesiunea evenimentelor. Dacă, în afara ei, povestea poate fi potrivită pentru oricare timp și oricare loc, înlăuntrul ei este important să se știe cine naște pe cine, cine moștenește pe
Un Pateric armenesc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6950_a_8275]
-
este important să se știe cine naște pe cine, cine moștenește pe cine, cine blestemă pe cine și cine anume poate rămâne personaj al poveștii, deci se poate povesti despre el, chiar și după moarte. În această ultimă privință, Cartea șoaptelor e oarecum neobișnuită, căci, spre deosebire de alte istorii, aici moartea e doar un detaliu, iar mai importantă decât moartea și, deci, decât viața, e memoria." La fel ca scrierile evreiești despre Șoah, Cartea șoaptelor își propune să fie un obstacol în
Un Pateric armenesc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6950_a_8275]
-
după moarte. În această ultimă privință, Cartea șoaptelor e oarecum neobișnuită, căci, spre deosebire de alte istorii, aici moartea e doar un detaliu, iar mai importantă decât moartea și, deci, decât viața, e memoria." La fel ca scrierile evreiești despre Șoah, Cartea șoaptelor își propune să fie un obstacol în calea uitării. Ea trebuie să aducă aminte de drama revoltător de puțin cunoscută a unui popor, dar și de chipurile unor oameni ale căror fapte și vorbe i-au umplut autorului sufletul și
Un Pateric armenesc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6950_a_8275]
-
Ea trebuie să aducă aminte de drama revoltător de puțin cunoscută a unui popor, dar și de chipurile unor oameni ale căror fapte și vorbe i-au umplut autorului sufletul și mintea, făcându-l să fie ceea ce este astăzi. Cartea șoaptelor este un document inconturnabil despre drama poporului armean. Două tragedii la distanță de numai câteva decenii (pogromul turcilor și ocupația sovietică, extinsă după 23 august 1944 și asupra teritoriului României) aproape că au reușit să șteargă un popor de pe fața
Un Pateric armenesc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6950_a_8275]