2,554 matches
-
cu certă valoare de adevăr pot fi așezate sub un A sau sub un B, rezultatul unei superpoziții va fi: xAxyB. Deci va fi o combinație a stărilor posibile A sau B. Ceea ce eu gândesc despre pisica ce va mânca șoarecele va fi o combinație dintre proiecția pe care o am despre un final fericit, În care pisica mănâncă șoarecele și vine să-mi toarcă fericită În brațe, și unul nefericit, când pisica scapă șoarecele și apoi vine și mă zgârie
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
fi: xAxyB. Deci va fi o combinație a stărilor posibile A sau B. Ceea ce eu gândesc despre pisica ce va mânca șoarecele va fi o combinație dintre proiecția pe care o am despre un final fericit, În care pisica mănâncă șoarecele și vine să-mi toarcă fericită În brațe, și unul nefericit, când pisica scapă șoarecele și apoi vine și mă zgârie din cauza frustrării. Ceea ce gândesc despre situația reală e o superpoziție a acestor posibilități. Studenții tăi, ca și În general
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
gândesc despre pisica ce va mânca șoarecele va fi o combinație dintre proiecția pe care o am despre un final fericit, În care pisica mănâncă șoarecele și vine să-mi toarcă fericită În brațe, și unul nefericit, când pisica scapă șoarecele și apoi vine și mă zgârie din cauza frustrării. Ceea ce gândesc despre situația reală e o superpoziție a acestor posibilități. Studenții tăi, ca și În general studenții noștri și noi Înșine nu suntem pregătiți pentru o gândire de tip superpozițional. Ne
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
apetență pentru ziaristică, va colabora la ,,Scena”, ,,Rampa”, ,,Facla”, ,,Curentul” (al cărui prim-redactor va fi), ,,Dreptatea”, ,,Aurora”, ,,Încotro” (unde va ocupa și funcția de director) ș.a.; semnează și Hef, Hefaistos, Nador, A. Prodan, V.Rd., Ap. Rodan, Skanderbeg, Skbg, Șoarecele de culise. Se face cunoscut ca autor al unor comedii de situații - Amedeu Stânjenel (1925, în colaborare cu Nicolae Vlădoianu), Aventurile d-lui Dorjan (1929), Regele chibriturilor (1932, în colaborare cu N. Constantinescu), al altora muzicale - Simona (1931), al unor
RODAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289292_a_290621]
-
problema de ordin prim a bunului public (în cazul de față, a răului public), întrucât prin acțiunea sa pisica impune efecte negative severe asupra șoarecilor, creând un pericol constant pentru fiecare dintre ei. Problema de ordin secund începe o dată cu propunerea șoarecelui bătrân (și înțelept) ca un clopot să fie legat de gâtul pisicii astfel încât, atenționați de apropierea ei, șoarecii să scape de pericol. Ea constă în faptul că, așa cum acțiunea pisicii determină efecte (negative) asupra tuturor din populație, tot așa sancționarea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de pericol. Ea constă în faptul că, așa cum acțiunea pisicii determină efecte (negative) asupra tuturor din populație, tot așa sancționarea pisicii are efecte (pozitive) pentru toți, ei vor beneficia de această sancțiune; da, numai că beneficiul pentru el însuși al șoarecelui ce își va asuma sarcina de a lega clopoțelul nu este suficient pentru a acoperi costul acțiunii sale. Este implicată aici atât de frecvent invocata chestiune în discuțiile despre bunul (răul) colectiv, anume aceea a celui (celor) care „profită” (beneficiază
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Povestiri petrilene și romanul „pentru copii și părinți” De ce plânge mama?. Vor urma trei culegeri de piese - Teatru (1976), Arca bunei speranțe (1982; Premiul Uniunii Scriitorilor, Premiul „I. L. Caragiale” al Academiei Române) și Bieții comedianți (1985; Premiul Asociației Scriitorilor din Craiova) -, Șoarecele B și alte povestiri (1983; Premiul Uniunii Scriitorilor), romanul „pentru copii și bunici” Dansul ursului (1988). Scriitorul își reorientează, în ultimii ani de viață, interesul dinspre zona teatrului (i se și jucaseră mai multe piese, pe diferite scene ale țării
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
sub vremi și sub povara propriei condiții imperfecte. Teatrul ilustrează, așadar, cel mai puțin structura ironică a autorului, apetența pentru formularea paradoxală și debordanta fantezie lexicală ce va fi preeminentă în scrisori, în jurnal, în mai multe proze din volumul Șoarecele B și alte povestiri și pe tot cuprinsul romanului Adio, Europa!. Dramaturgul nu admite ca mesajul său limpede să fie parazitat, ca fondul pieselor lui să fie alterat. Identificat, la bine și la rău, cu neamul său, el oferă versiuni
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
satiric și un umor (amar) intelectual de cea mai bună factură, desprinsă parțial din modelul „euphorionist” al Cercului Literar de la Sibiu, la una evocatoare și nostalgică, empatică și patetică, scufundând și recuperând puritatea copilăriei pierdute din apele matriciale ale poveștii. Șoarecele B și alte povestiri, volum conținând în mare parte texte scrise (și apoi pierdute) în anii de tinerețe, va fi dedicat colegilor din „fostul Cerc Literar de la Sibiu-Cluj (1941-1950)”, iar în sumar se regăsesc unele dintre cele mai izbutite proze
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
petrilene și a domiciliului obligatoriu în Isarlâkul craiovean, cu prilejul singurei călătorii făcute în Occident, în iarna lui 1981, constată că nu ar putea respira în climatul de libertate individuală și socială întâlnit în Vest. Ca și Adio, Europa!, volumul Șoarecele B și alte povestiri arată un remarcabil stilist, un prozator pentru care limba română (plus altele, de el cunoscute), în diferite registre de utilizare, nu mai prezintă secrete. Autorul o modulează, aparent fără efort, trecând de la limbajul comun la jargonul
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
registre de utilizare, nu mai prezintă secrete. Autorul o modulează, aparent fără efort, trecând de la limbajul comun la jargonul filosofic ori științific, de la expresia neaoșă la neologismul „internaționalist”, totul într-un debit formidabil, care ajunge să îl definească. Povestirile din Șoarecele B... sunt eșantioane de stil, mostre de îndemânare lexicală și discursivă. S. nu este și nu vrea să pară obiectiv, detașat, imparțial, fără ingerințe în lumea ficțională configurată. Personajele, faptele și acțiunile lor nu sunt înfățișate în lumina proprie, ci
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
i-a obligat să evolueze: autorul „colaboraționist”, respirând prin nările sale fine realismul socialist (Începutul călătoriei), cadrul de nădejde din învățământul „progresist” (Caz disciplinar), savantul deopotrivă meditativ și pragmatic, perfect adaptat la regimul democrației populare (Doi intelectuali de rasă și Șoarecele B), ori intelectualul onest prins în malaxorul sistemului, acesta fiind figurat kafkian-birocratic (Bivolițele) sau marxist-educativ (Caz disciplinar). Povestirea Perpetuum mobile și, la un nivel artistic superior, Cimex lectularia sunt, în terifianta lor circularitate, niște epure perfecte ale societății contemporane ieșite
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
ce nu poate decât să îl dezarmeze în fața lichelelor triumfătoare. Iar în Cimex lectularia, surparea, implozia sunt ale lumii înseși, pradă a unui inamic tăcut și cumplit care își ocupă lent teritoriul, ia, treptat, universul în posesie: ploșnițele. Bivolițele și Șoarecele B, poate cele mai bune proze scrise de S., își datorează excelența unei structurări bipolare. Există un nivel la care personajele se mișcă, se străduiesc, se agită, își vorbesc, cât și altul, mai înalt, de la care o forță implacabilă se
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
la marginea nebuniei și transformându-l, la final, într-o adevărată epavă umană. Dezvoltarea serială a acestei involuții e făcută cu minuție, fără exagerări ce ar fi putut dezechilibra construcția narativă. De o exactitate aproape matematică este decupajul parabolic din Șoarecele B, în care un profesor de psihologie experimentală, Fronius, își pune toată voința intelectuală în efectuarea unui experiment ce urmează să dovedească logica fără cusur a colaborării. Fronius este cât pe ce să răstoarne teoria lui Darwin, sub ochii neîncrezători
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
de psihologie experimentală, Fronius, își pune toată voința intelectuală în efectuarea unui experiment ce urmează să dovedească logica fără cusur a colaborării. Fronius este cât pe ce să răstoarne teoria lui Darwin, sub ochii neîncrezători ai bătrânului profesor de ontologie: șoarecele A și șoarecele B, forțați, dresați, reușesc să se abțină alternativ, ajutându-se reciproc în consumarea râvnitului cașcaval. Minunea, însă, durează puțin. Corecția naturii nu se poate face, șoarecele A, mai prost, dar mai puternic, ajunge să își exploateze tovarășul
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
Fronius, își pune toată voința intelectuală în efectuarea unui experiment ce urmează să dovedească logica fără cusur a colaborării. Fronius este cât pe ce să răstoarne teoria lui Darwin, sub ochii neîncrezători ai bătrânului profesor de ontologie: șoarecele A și șoarecele B, forțați, dresați, reușesc să se abțină alternativ, ajutându-se reciproc în consumarea râvnitului cașcaval. Minunea, însă, durează puțin. Corecția naturii nu se poate face, șoarecele A, mai prost, dar mai puternic, ajunge să își exploateze tovarășul de laborator experimental
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
teoria lui Darwin, sub ochii neîncrezători ai bătrânului profesor de ontologie: șoarecele A și șoarecele B, forțați, dresați, reușesc să se abțină alternativ, ajutându-se reciproc în consumarea râvnitului cașcaval. Minunea, însă, durează puțin. Corecția naturii nu se poate face, șoarecele A, mai prost, dar mai puternic, ajunge să își exploateze tovarășul de laborator experimental, transformându-l în victimă, în sclav. Comunismul ipocrit (stratificat, în fapt, tot pe clase de robi și exploatatori) și capitalismul sălbatic (în care exploatarea e făcută
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
2, București, 1978; De ce plânge mama?, Craiova, 1973; ed. 2, îngr. Elisabeta Sîrbu, Craiova, 1994; Povestiri petrilene, Iași, 1973; ed. 2, Craiova, 1994; Catrafusele, București, 1974; Teatru, Craiova, 1976; Hațeg ’77 (Rapsodie transilvană), București, 1977; Arca bunei speranțe, București, 1982; Șoarecele B și alte povestiri, București, 1983; Bieții comedianți, Craiova, 1985; Dansul ursului, București, 1988; Jurnalul unui jurnalist fără jurnal, vol. I, îngr. Marius Ghica, Craiova, 1991, vol. II, îngr. Elisabeta Sîrbu, postfață Marin Sorescu, Craiova, 1993; ed. I-II, îngr
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
metafore având la dispoziție itemii. • descoperirea a cât mai multor cuvinte care încep cu silabele date: ma-, pa-, mu-, ver-, mi-, ac-; • stabilirea a cât mai multor asemănări între cei doi termeni ai fiecărui cuplu: prună -piersică oră - săptămână pisică - șoarece munte - lac lalea - garoafă pătrat - cerc Sarcini imaginativ - inventive: Găsirea finalului unei povești date; • Elaborarea intrigii care a dus la un anumit deznodământ; • Imaginarea unui posibil dialog cu învățătorul întâlnit după 20 de ani; • Arătând elevilor imagini - scene (sau povestindu
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
râului”; “*” „Ștafeta gunoiului”; „ Marele tăinuitor”. „Cercul naturii” Scopul jocului este ca elevii să înțeleagă conexiunile, legăturile care se fac între plante și animale. Se împart elevilor etichete cu numele unor plante și animale cum ar fi: lup, grâu, vierme, pasăre, șoarece, iepure, iarba, arbore, cerb, bufniță, insectă, oameni. Aceste etichete se prind în piept. Elevii se vor uni în perechi în funcție de legăturile dintre plantele și animalele pe care le reprezintă: elevul care reprezintă „iarba” se va uni cu elevul care are
Educaţia ecologică prin activităţi extracurriculare. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Răican Georgeta () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1220]
-
În loc să manifeste răspunsuri ca cele enumerate, pisica va sta la pândă și va ucide cu sânge rece șobolanul. Prin tehnici similare s-au obținut comportamente agresive și la șobolani. Un șobolan crescut În laborator, care nu a omorât niciodată un șoarece și nici nu a văzut un alt șobolan omorând, poate trăi liniștit În aceeași cușcă cu un șoarece. Dar dacă se stimulează hipotalamusul șobolanului, animalul se va năpusti asupra șoarecelui cu care Împarte cușca și-l va omorî; În acest
AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
-
Prin tehnici similare s-au obținut comportamente agresive și la șobolani. Un șobolan crescut În laborator, care nu a omorât niciodată un șoarece și nici nu a văzut un alt șobolan omorând, poate trăi liniștit În aceeași cușcă cu un șoarece. Dar dacă se stimulează hipotalamusul șobolanului, animalul se va năpusti asupra șoarecelui cu care Împarte cușca și-l va omorî; În acest caz, răspunsul animalului stimulat este similar cu cel manifestat de un șobolan sălbatic (o mușcătură puternica la gât
AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
-
șobolan crescut În laborator, care nu a omorât niciodată un șoarece și nici nu a văzut un alt șobolan omorând, poate trăi liniștit În aceeași cușcă cu un șoarece. Dar dacă se stimulează hipotalamusul șobolanului, animalul se va năpusti asupra șoarecelui cu care Împarte cușca și-l va omorî; În acest caz, răspunsul animalului stimulat este similar cu cel manifestat de un șobolan sălbatic (o mușcătură puternica la gât, care lezează măduva spinării). Se pare că stimularea determină manifestarea unui răspuns
AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
-
micii împreună. Vocabular: asfințit: apus de soare a prăda: a fura urdiniș: deschizătură într-un stup de albine nerod: prost, neghiob, nătărău norod: multime cu meșteșug: cu pricepere cosciug: sicriu Răspundeți întrebărilor de mai jos: 1. Ce și-a propus șoarecele să facă? 2. Cum se vedea el pe lângă o albină? 3. Cum l-au pedepsit albinele? 4. Ce ințelegeți din ultima strofă? Nu ajunge, vreau să zic, Să fii mare cu cel mic, Că puterea se adună Din toți micii
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
mai înainte, desigur că băieții de la „Divertis” ar fi ajuns la Canal, iar acum ar fi fost membri AFDPR. Ar fi pățit-o ei și atunci, dacă frica politrucilor n-ar fi păzit bostănăria. De altfel, acest joc de-a șoarecele și pisica cu cenzura nu era complet lipsit de riscuri. O mulțime de regizori, după vreo montare îndrăzneață, au plecat să monteze în altă parte. După ce te prindeau că „i-ai fentat”, cenzorii deveneau mult mai vigilenți și-ți tăiau
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]