821 matches
-
să renunțe la interdicția culinară prevăzută de Vechiul Testament, altfel Însăși creștinarea europenilor ar fi fost compromisă. Și În Transilvania este atestată credința privind „pângărirea” porcului prin atingerea lui de cruce. Iar românii din Moldova cred că evreii n-ar mânca știucă tot pentru că ar fi asociată cu crucea : „În capul de știucă se spune că se află toate instrumentele cu care a fost muncit Domnul Hristos : cruce, ciocan, cuie, scară” <endnote id="(259, p. 477)"/>. De aceea „jidanii nu mănâncă știucă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
europenilor ar fi fost compromisă. Și În Transilvania este atestată credința privind „pângărirea” porcului prin atingerea lui de cruce. Iar românii din Moldova cred că evreii n-ar mânca știucă tot pentru că ar fi asociată cu crucea : „În capul de știucă se spune că se află toate instrumentele cu care a fost muncit Domnul Hristos : cruce, ciocan, cuie, scară” <endnote id="(259, p. 477)"/>. De aceea „jidanii nu mănâncă știucă, pentru că are În frunte un os În formă de cruce” <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
știucă tot pentru că ar fi asociată cu crucea : „În capul de știucă se spune că se află toate instrumentele cu care a fost muncit Domnul Hristos : cruce, ciocan, cuie, scară” <endnote id="(259, p. 477)"/>. De aceea „jidanii nu mănâncă știucă, pentru că are În frunte un os În formă de cruce” <endnote id="(137, p. 83)"/>. Culese din Moldova și Bucovina, aceste credințe sunt stranii. Ele intră În contradicție cu faptul că peștii În general (cei „curați”, „care au aripioare și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În formă de cruce” <endnote id="(137, p. 83)"/>. Culese din Moldova și Bucovina, aceste credințe sunt stranii. Ele intră În contradicție cu faptul că peștii În general (cei „curați”, „care au aripioare și solzi” ; cf. Leviticul 11, 9) și știuca În mod special sunt - Încă din Evul Mediu - un aliment foarte uzual În bucătăria tradițională a evreilor din centrul și estul Europei <endnote id="(421, pp. 42-46)"/>. Prepararea pentru cina de vineri, de sabat, a Gefillte Fish („pește umplut”, mai
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mod special sunt - Încă din Evul Mediu - un aliment foarte uzual În bucătăria tradițională a evreilor din centrul și estul Europei <endnote id="(421, pp. 42-46)"/>. Prepararea pentru cina de vineri, de sabat, a Gefillte Fish („pește umplut”, mai ales știucă) a dat naștere În această zonă unei zicale evreiești : „Fără pește nu e Sabat” <endnote id="(248, p. 161)"/>. „Și vă hrăniți cu știuca/ umplută de Sabat”, spune Într-un poem Benjamin Fundoianu <endnote id="(492, p. 268)"/>. Moriț Feldman
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pp. 42-46)"/>. Prepararea pentru cina de vineri, de sabat, a Gefillte Fish („pește umplut”, mai ales știucă) a dat naștere În această zonă unei zicale evreiești : „Fără pește nu e Sabat” <endnote id="(248, p. 161)"/>. „Și vă hrăniți cu știuca/ umplută de Sabat”, spune Într-un poem Benjamin Fundoianu <endnote id="(492, p. 268)"/>. Moriț Feldman, personaj din proza lui Panait Istrati, mănâncă „știucă umplută și piroști” Într-o cârciumă din Cairo ținută de Goldenberg, un evreu originar din Focșani
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
zicale evreiești : „Fără pește nu e Sabat” <endnote id="(248, p. 161)"/>. „Și vă hrăniți cu știuca/ umplută de Sabat”, spune Într-un poem Benjamin Fundoianu <endnote id="(492, p. 268)"/>. Moriț Feldman, personaj din proza lui Panait Istrati, mănâncă „știucă umplută și piroști” Într-o cârciumă din Cairo ținută de Goldenberg, un evreu originar din Focșani. „Știucă umplută și piroști - comentează prozatorul -, [sunt] feluri de mâncare biblice pe care orice evreu cumsecade le oferă sâmbăta” celor din familia sa, „ca să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
umplută de Sabat”, spune Într-un poem Benjamin Fundoianu <endnote id="(492, p. 268)"/>. Moriț Feldman, personaj din proza lui Panait Istrati, mănâncă „știucă umplută și piroști” Într-o cârciumă din Cairo ținută de Goldenberg, un evreu originar din Focșani. „Știucă umplută și piroști - comentează prozatorul -, [sunt] feluri de mâncare biblice pe care orice evreu cumsecade le oferă sâmbăta” celor din familia sa, „ca să-i răscumpere pentru celelalte șase zile de mâncare proastă” <endnote id="(723, p. 575)"/>. Într-adevăr, În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Iașii anului 1840, „tot ce câștigă meseriașul ori muncitorul [evreu] cu mâna În șase zile cheltuiește În ziua a șaptea pe mâncare bună și lumânări” <endnote id="(844, p. 324)"/>. Când o familie evreiască nu avea totuși posibilitatea să gătească știucă de sabat, se prepara falșefiș („pește fals”, În idiș), „ce aducea la gust cu știuca umplută - nota Brunea-Fox În 1928 -, dar care de fapt era găină tocată și fiartă Într-o zeamă subțire Îndulcită” <endnote id="(791, p. 74)"/>. O
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cheltuiește În ziua a șaptea pe mâncare bună și lumânări” <endnote id="(844, p. 324)"/>. Când o familie evreiască nu avea totuși posibilitatea să gătească știucă de sabat, se prepara falșefiș („pește fals”, În idiș), „ce aducea la gust cu știuca umplută - nota Brunea-Fox În 1928 -, dar care de fapt era găină tocată și fiartă Într-o zeamă subțire Îndulcită” <endnote id="(791, p. 74)"/>. O altă legendă românească explică „de ce nu mănâncă jidanii raci” : pentru că ei ar fi oameni raționali
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
că la Viena Dr. Luftner programase să organizeze pe vas o recepție fastuoasă, de la care numai Franz Josef și împărăteasa Sisi lipseau, nava a fost aprovizionată cu tot ce-și poate dori un "capitalist" icre negre, icre roșii, icre de știucă, morun, calcan, salam de Sibiu, afumături, brânzeturi în coajă de brad, mesteacăn, tei și ce-o mai fi, vinuri de Valea Călugăreasca, Murfatlar, Târnave, țuică bătrână... Cred că nici la vestitul ospăț al lui Sardanapal nu erau atâtea produse. Pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
că la Viena Dr. L... programase să organizeze pe vas o recepție fastuoasă, de la care numai Franz Josef și împărăteasa Sisi lipseau, nava a fost aprovizionată cu tot ce-și poate dori un "capitalist" icre negre, icre roșii, icre de știucă, morun, calcan, salam de Sibiu, afumături, brânzeturi în coajă de brad, mesteacăn, tei și ce-o mai fi, vinuri de Valea Călugăreasca, Murfatlar, Târnave, țuică bătrână... Cred că nici la vestitul ospăț al lui Sardanapal nu erau atâtea produse. Pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
pagini vrednice de Ariosto. De o mare fineță de tonuri este desenul de atenții miniaturale al Cameleonului. Romanul colcăie de astfel de măiestrii caligrafice, precum este exuberant în expresii plastice. Vidra e "jigania cu talpă de gâscă, cu colții de știucă", "vulpea peștelui și peștele vulpii". Dulful (balena) e "porc peștit" și "pește porcit". În cursul operei sunt și numeroase "eleghii" în aceeași cadență populară și cu o nespus de inteligentă tratare cultă a metaforei țărănești: " Eu m-am vechit, m-
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
vreme, mai ales că permitea aluziile politice. Dar vreun fabulist care să atingă limitele artei nu întîlnim, și basarabeanul Al. Donici (1806-1866) face figură onorabilă doar printr-o cadență mai sprintenă, ca în această fabulă unionistă: Racul, broasca și o știucă Racul înapoi se da, Într-o zi s-au apucat Broasca tot în sus sălta, De pe mal în iaz s-aducă Știuca foarte se izbea Un sac cu grâu încărcat. Și nimic nu folosea. Și la el toți se înhamă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
face figură onorabilă doar printr-o cadență mai sprintenă, ca în această fabulă unionistă: Racul, broasca și o știucă Racul înapoi se da, Într-o zi s-au apucat Broasca tot în sus sălta, De pe mal în iaz s-aducă Știuca foarte se izbea Un sac cu grâu încărcat. Și nimic nu folosea. Și la el toți se înhamă: Nu știu cine-i vinovat, Trag, întind, dar iau de samă Însă, pe cât am aflat, Că sacul stă neclintit, Sacul în iaz nu s-
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
spiritului cronicilor și face abuz de shakespearianism. Anna debitează insanități ca o Ofelie: Racul are două clește Și au prins în ele-un pește; Peștele a dat din coadă, Când a vrut racul să-l roadă. Racul zice: stai, măi știucă! Eu nu-s pește, ci-s nălucă... ANTON NAUM, D. OLLĂNESCU-ASCANIO, I. CARAGIANI De la "rafinatul Naum" (1829-1917) au rămas poeme fastidioase ca Aegri somnia, lungă meditație asupra caducității, și o imitație după Reineke Fuchs al lui Goethe, Povestea Vulpei, istorie
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
înfometate (obligate de el să postească), le citește din predicile sfântului Doroftei e de un umor franciscan. În legendele asceților diavolul combate mai vârtos pe cei îndîrjiți pe calea binelui. Aci Necuratul se întrupează în alimente nevinovate, pește de baltă, știucă, biban, plătică. Dar totdeodată izbânda ascetului e cu atât mai mare și mai parfumată de sfințenie cu cât ispita a fost mai grozavă. De aceea Ghervasie, în tradiția patrologică, provoacă fățiș duhul răului, punîndu-și înainte mâncări ispititoare, pentru a sili
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cea de reproducere artificială. De remarcat faptul că multe specii de pești sunt policiclice, depunând ponta în momente succesive ale perioadei de reproducere (crap, caras, lin, etc.) Astfel, pentru ciprinidele cu importanță economică mare, salmonidele sau alte specii (somn, șalău, știucă, lin, etc.) în urma studiului caracteristicilor reproducerii naturale, s-a procedat la imitarea cât mai veridică a condițiilor de mediu care asigură o pontă valoroasă și s-au obținut generații de urmași după dorința practicianului. Această tehnologie, numită a reproducerii „dirijate
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
reproducătorii depunănd mai ușor ponta (prin „mulgere”), la ciprinidele asiatice stabilirea momentului optim al acestei faze tehnologice („mulgerea” produselor sexuale) este mult mai dificilă. In schimb, la sturioni și chiar la unele specii obișnuite de apă dulce (cum ar fi știuca), ponta nu se poate obține decât prin incizarea abdomenului reproducătorului, care este apoi cusut și treptat se reface, astfel că după doi ani se poate reutiliza. Tehnologia de reproducere artificială a peștilor are în componență și grija pentru progenitură, în
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
Din aceste considerente, politica de stat din anii ’80, de a înființa câte o stație de reproducere în fiecare județ, s-a dovedit falimentară. Astăzi au rămas câteva stații unde se reproduc speciile din complexul chinezesc, iar somnul, șalăul, 64 știuca, linul, au fost abandonate. Si la salmonide numărul stațiilor de reproducere s-a redus vizibil, factorul economic spunându-și cuvântul ca peste tot în economia posdecembristă. 3.2. Selecția la pești Desigur că încă de la primele preocupări de reproducere a
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
kilometri de municipiu Iași. Aici, pe o suprafață de cca. 1.600 ha., între calea ferată Iași-Dorohoi și DJ Iași-Hârlău, în aval față de confuența răului Jijia cu pârâul Miletin, se desfășura o „pădure” de stuf și papură, în care domneau știuca, bibanul și câteva specii pașnice, alături de specii de păsări ihtiofage. Prin construirea unui dig de apărare la râul Jijia, cu lungimea de 14 km., și a unui dig protector la calea ferată, lung de 10 km., s-a scos de sub
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
cheltuielile necesare cu manopera în faza tehnologică de alimentare cu 80%. Acest sistem de alimentare, superior sistemelor folosite în piscicultură (site și casete din plasă de sârmă cu ochiul de 162 0,8 mm), împiedică total pătrunderea alevinilor de caras, știucă, șalău, biban, ceea ce nu realizeală alte sisteme de filtrare. Acest filtru, amplasat pe canalul de alimentare este dimensionat în funcție de durata perioadeide umplere a eleșteului de creștere și de volumul de apă necesar. Am introdus pentru prima dată în amenajările piscicole
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
cea mai mare amenajare piscicolă din Moldova, Complexul Piscicol Movileni, punct de lucru al SC PISCICOLA Iași, în aval de confluența pârâului Miletin cu râul Jijia, între gara Larga Jijia și gara Vlădeni, a apărut o imensitate de apă unde știuca, bibanul, crapul și crapul topless cohabitează cu minunatele și grațioasele lebede, cu gălăgioșii și veșnicii înfometați pescăruși, cu frumoasele berze, cu molatecii și 194 greoii bâtlani, cu suplele egrete, cu brutalii și durii cormorani, cu miile de fluierași și becaține
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
cu molatecii și 194 greoii bâtlani, cu suplele egrete, cu brutalii și durii cormorani, cu miile de fluierași și becaține, într-un decor vegetal de basm. Aici pescarii se pot întâlni cu,,lupul apelor dulci'' - așa după cum mai este numită știuca, pește ce poate să sperie pe mulți prin dimensiunile pe care le atinge. Cea mai longevivă știucă din lume a trăit 267 de ani. Scheletul se găsește reprezentat într-o gravură, în castelul Lauttern (Germania). Știuca a fost lansată de
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
fluierași și becaține, într-un decor vegetal de basm. Aici pescarii se pot întâlni cu,,lupul apelor dulci'' - așa după cum mai este numită știuca, pește ce poate să sperie pe mulți prin dimensiunile pe care le atinge. Cea mai longevivă știucă din lume a trăit 267 de ani. Scheletul se găsește reprezentat într-o gravură, în castelul Lauttern (Germania). Știuca a fost lansată de împăratul Frederich Barbarosa în lacul Hailborn în anul 1230 și a fost pescuită în anul 1497. Lungimea
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]