819 matches
-
sine. Substantivele au fost înscrise, în consecință, la un gen sau altul, în funcție de istoria limbii: • masculine: crocodil, dinozaur, dromader, elefant, fluture, melc, pescăruș, pește, rac, rinocer, struț, șarpe, șoim etc. • feminine: albină, balenă, cămilă, ciocârlie, furnică, girafă, libelulă, molie, privighetoare, știucă etc. Se cuprind aici și unele substantive denumind ființe umane: • masculine: sugar, nou-născut, urmaș, ghid, critic literar, istoric literar, muzeograf etc. • feminine: rudă, călăuză, persoană etc. Arhigenultc "Arhigenul" În mod frecvent, raportul semantic în interiorul opoziției masculin-feminin se întrerupe. În interpretarea
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
apă și cca. 9% din suprafața totală a lacurilor artificiale (iazurilor) din județul Iași. În ceea ce privește producția de pește se apreciază că, înainte de 1989 se scoteau cca. 800-1000 Kg pește/ha, producția fiind constituită din specii precum : crap, crap chinezesc, caras, știucă ș.a. După 1989, producția de pește a scăzut, fiind însă greu de apreciat, deoarece unele iazuri au intrat în proprietate particulară. Având în vedere numărul de iazuri care există pe teritoriul comunei Șipote și factorii naturali favorabili, putem concluziona că
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
cel economic. Grigore Antipa, în 1933, când se realiza îndiguirea Brateșului, spunea: „producția de pește a scăzut de peste trei ori și au dispărut cele mai valoroase specii de pești, deoarece bălțile în care acești pești își depuneau icrele (sturionii, crapul, știuca) au dispărut.” S-a insistat mai mult asupra acestor resurse - apa și Lunca Dunării - deoarece se înscriu în potențialul nevalorificat al României, teren de experimente nefericite, dar și exemple de lipsă de interes pentru a pune în valoare cele două
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
bâtlani, gâște sălbatice și uneori chiar lebede care vin din țările nordice și mai staționează și pe iazurile noastre dacă iarna nu e grea. Dintre peștii care populează iazurile de pe teritoriul comunei Hudești amintim: crapul, novacul, crapul chinezesc, albitura, linul, știuca, somnul, carasul, bibanul și țiparul. De asemenea în apa iazurilor mai cresc și se înmulțesc și racii care până nu demult erau în emblema județului Dorohoi, iar prin mâl scoicile care au o carne așa de gustoasă. în Lunca Prutului
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Prutului sunt împrospătate cu apă și pește. Așa este cazul bălților: Răstoaca, Balta Nouă și către Bajura, Balta Căpitanului (Balta lui Gheorghiu). în aceste bălți și chiar în Prut se pescuiesc diferite specii de pește ca: mreana, crapul, carasul, bibanul, știuca și roșioara, mai rar somnul. Nu departe de sat se află Cetățuia, loc vestit de apărare în jurul căruia oamenii locului țes fel de fel de legende, după cum și satul Baranca dispune de o frumoasă legendă, după numele unei frumoase fete
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
spre zări îndepărtate. Luncile se scufundă în culorile și miresmele grădinilor cu legume proaspete. Biciuiți de sălcii plângătoare, cai sălbatici aleargă nestingheriți. În împrejurimi, cerul se reflectă în bălți formate din preaplinul râurilor care se revarsă. Între ape, stau camuflate știuci hrăpărețe, pândind spre bibani și carași nătărăi. Crângurile sunt scufundate de cântecul duios al privighetorilor. Purtate de vânt către văzduhuri, se împletesc cu trilurile ciocârliilor. Arcuite în lizieră, se lansează ca niște săgeți spre albastrul cerului stăpânit de șoimi nemiloși
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
suportate supele de zarzavat (cu cartofi, morcov, varză, pătrunjel), supe cu zdrențe de ou și făină, ciorbă de vită, legume verzi fierte, salate de legume (lactuca, morcov, spanac, pătrunjel, ardei gras, tomate, sfeclă roșie, varză), carne de pește slab (păstrăv, știucă, lin, liban, șalău, cod), ulei de somon, rasol de vită slabă sau de pasăre fără piele (mai ales pieptul mai sărac În grăsimi), omletă din albuș, uleiuri vegetale bogate În acizi grași nesaturați (din măsline). Se recomandă gospodinelor ca, În locul
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
supele cu zdrențe de ou, legumele verzi fierte (fasole păstăi, mazăre crudă), salate de legume (cu pătrunjel, țelină, mărar, spanac, lobodă, morcov ras, lactuca, castraveți, ardei gras). Mai pot fi consumați cartofi fierți sau copți, carne de pește slab (păstrăv, știucă, lin, biban, șalău, cod), carne de vită slabă sau de pasăre (sub formă de rasol). La masă se servește pâine prăjită, mămăligă, chifle, tăieței, macaroane, fulgi de ovăz, orez, ouă moi, ochiuri românești fierte În apă, budinci, papanași. În fiecare
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
verde, cimbru, frunze de cicoare, ceapă, usturoi -2-3 căței zdrobiți, tomate, țelină). Frunzele de pătrunjel au efecte colagoge, cu stimularea musculaturii netede. La amiază se mai pot servi carne de pasăre fiertă, carne slabă de vițel și pește slab (șalău, știucă, păstrăv, biban, calcan, mreană, guvizi). Dintre făinoase sunt admise griș, orez, macaroane, fidea, tăiței, arpacaș, fulgi de ovăz, pâine albă prăjită sau pesmet și biscuiți. Ca desert se pot consuma prăjituri uscate, tarte cu fructe, plăcinte cu mere sau brânză
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
și supe de legume (cu adaus de mărar, pătrunjel, leuștean, tarhon, spanac, tomate, cartofi, morcov, conopidă, sfeclă roșie, urzici, pentru excitarea secreției gastrice). Se mai recomandă supele degresate din carne de vită, pasăre și pește slab de apă dulce (șalău, știucă, lin, păstrăv, biban), brânză de vaci, iaurt, telemea desărată, unt proaspăt și untdelemn, orez, griș, pâine uscată sau prăjită, biscuiți, paste făinoase și fulgi de ovăz. Sarea se admite În cantități moderate pentru a asigura excitația gastrică. Un efect foarte
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
ouă moi, frișcă, piure de cartofi și de legume fierte și pasate. Timp de alte 20-30 de zile se poate trece la o alimentație diversificată, În funcție de preferințele bolnavului: -carne slabă de vacă, vițel, pasăre și pește slab (șalău, păstrăv, biban, știucă) preparate rasol În cantitate de 100-200 g/zi și perișoare fierte; -brânză proaspătă de vaci, caș, urdă, telemea desărată, lapte fiert cu făinoase, unt, smântână, frișcă proaspătă; -legume proaspete, cartofi piure, fasole verde, salată verde, morcov, dovlecei și supe de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
cu lapte acru și morcov ras. Din această fază se poate Începe consumul de carne de pasăre sau vițel, fără grăsime, care se prepară prin fierbere, Înăbușire sau sub formă de perișoare fierte la aburi. Se adaugă pește alb, slab (știucă, șalău, păstrăv, biban), preparat numai rasol. De asemenea se consumă legume fragede cu celuloză moale (morcov, spanac, salată verde, conopidă, dovlecei, păstăi de fasole), cartofi (fierți, copți sau piure). Sunt admise prăjituri cu mere dulci, brânzoaice, creme de vanilie și
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
piure de cartofi, iaurt, brânzeturi nefermentate, telemea desărată, urdă, șvaițer, unt, margarină, ochiuri românești, budinci, ulei neprăjit, pâine albă neprăjită, biscuiți de casă, compoturi moderat Îndulcite. Treptat, se introduc În alimentație carne fiartă de vacă, vițel, pasăre și pește slab (știucă, șalău, biban, guvizi, calcan, mreană), ouă moi, paste făinoase (griș, macaroane, fidea, tăiței, arpacaș, fulgi de ovăz), sufleuri, creme, tarte, prăjituri. Mai sunt indicate mere coapte la cuptor, pere fără coajă, afine, coarne, gutui. Ca lichide se beau sucuri de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
gazde primare), cu trecere prin ovine, iepuri de câmp și șoareci (ca gazde intermediare). -Botriocephalus latus are lungimea cea mai mare (8-12 metri) și prezintă 3.000-4.000 de proglote. Infestarea la om se face prin consumul cărnii de pește (știucă, biban, somn, păstrăv). -Hymenolepsis nana este cestodele cel mai mic (10- 20 mm) care provine de la un om purtător sau de la șobolani și șoareci. Se transmite prin apă, zarzavaturi și fructe infestate și apare mai frecvent la copii. În România
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
Ithaca, postafță Eugen Lungu, Chișinău, 1999; Mărul îndrăgostit de vierme, Timișoara, 1999; Rața și Arhimede, Chișinău, 2000; Cavalerul Înzadar, pref. Tudor Palladi, Chișinău, 2001; Lumea din spatele oglinzii, Chișinău, 2001; Dacă vrei să fii Columb, Chișinău, 2002; Filmul copilăriei, Chișinău, 2002; ȘTIUca la școală, Chișinău, 2002; Corabia de la mansardă, Chișinău, 2003; Zaruri pictate, Chișinău, 2003. Traduceri: Maxim Gorki, Opere alese, III-IV, Chișinău, 1981-1982 (în colaborare); N. Matveeva, Jucăriile pădurii, Chișinău, 1982; L. N. Tolstoi, Opere alese, II, Chișinău, 1985 (în colaborare); Cinghiz
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290005_a_291334]
-
pe uliță, Concertul primăverii; Ion Creangă: Capra cu trei iezi, Punguța cu doi bani, Ursul păcălit de vulpe, Cinci pâini, Amintiri din copilărie; Barbu șt. Delavrancea: Bunicul, Bunica, Neghiniță, Palatul de cleștar; Alexandru Donici: Greierul și furnica, Racul, broasca și știuca, Musca; Petre Dulfu: Isprăvile lui Păcală; Victor Eftimiu: Omuleț, Vreau să trăiesc printre stele, Fluierul ciobănașului, Zâna viselor; Mihai Eminescu: Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie, Revedere, Ce te legeni, La mijloc de codru, Somnoroase păsărele, Scrisoarea III, Povestea
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
Cosmin Budeancă. Interviul se află în AIO-IICCR, având cota 74. Pe aici prin sat au venit rușii? Da. Pe la mine au fost... Eu aveam 7 ani, eram în grădină la mama și cu războiul ne ascundeam sub gard, că trecea știuca (Stuka - n.n.), avionul ăla care merge repedea... De atuncea știu de el. Și ne ascundeam sub gard ca să nu ne vadă... Mi-era frică... Eu m-am speriet și mi-a turnat mama cositor... (râde-n.n) Eram copchil atuncea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
se pregăteau simplu la cuptor, învelite în hârtie de pergament. Era un pește foarte bun și gustos dar foarte gras, niciodată nu am reușit să mânânc mai mult decât o singură scrumbie. Se găseau în zonă icre foarte bune de știucă, mari ca cele de Manciuria (cele de crap erau foarte mici). Un borcan mare de jumătate de kg costa 10 lei, mâncam cu lingura fără să le mai înmulțim cu griș, cu franzelă, cu maioneză sau alte născociri. Locuitorii deltei
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
a reconstituit „România care mi-e dragă” În orașul egiptean Alexandria. A deschis acolo „o crâșmă românească”, intitulată „La dorobanțul român”, unde cânta un „lăutar pur-sânge țigan român” și se serveau „băuturi naționale”, mititei și fleici pe grătar, dar și „știucă umplută evreiește”. Personajul și faptele sale sunt autentice, ne asigură Istrati În 1927, „deși incredibile și de neadmis pentru mentalitatea fasciștilor” <endnote id="(723, pp. 677-679)"/>. În pofida participării entuziaste a evreilor din România la Războiul de Independență, imediat după Tratatul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
să renunțe la interdicția culinară prevăzută de Vechiul Testament, altfel Însăși creștinarea europenilor ar fi fost compromisă. Și În Transilvania este atestată credința privind „pângărirea” porcului prin atingerea lui de cruce. Iar românii din Moldova cred că evreii n-ar mânca știucă tot pentru că ar fi asociată cu crucea : „În capul de știucă se spune că se află toate instrumentele cu care a fost muncit Domnul Hristos : cruce, ciocan, cuie, scară” <endnote id="(259, p. 477)"/>. De aceea „jidanii nu mănâncă știucă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
europenilor ar fi fost compromisă. Și În Transilvania este atestată credința privind „pângărirea” porcului prin atingerea lui de cruce. Iar românii din Moldova cred că evreii n-ar mânca știucă tot pentru că ar fi asociată cu crucea : „În capul de știucă se spune că se află toate instrumentele cu care a fost muncit Domnul Hristos : cruce, ciocan, cuie, scară” <endnote id="(259, p. 477)"/>. De aceea „jidanii nu mănâncă știucă, pentru că are În frunte un os În formă de cruce” <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
știucă tot pentru că ar fi asociată cu crucea : „În capul de știucă se spune că se află toate instrumentele cu care a fost muncit Domnul Hristos : cruce, ciocan, cuie, scară” <endnote id="(259, p. 477)"/>. De aceea „jidanii nu mănâncă știucă, pentru că are În frunte un os În formă de cruce” <endnote id="(137, p. 83)"/>. Culese din Moldova și Bucovina, aceste credințe sunt stranii. Ele intră În contradicție cu faptul că peștii În general (cei „curați”, „care au aripioare și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În formă de cruce” <endnote id="(137, p. 83)"/>. Culese din Moldova și Bucovina, aceste credințe sunt stranii. Ele intră În contradicție cu faptul că peștii În general (cei „curați”, „care au aripioare și solzi” ; cf. Leviticul 11, 9) și știuca În mod special sunt - Încă din Evul Mediu - un aliment foarte uzual În bucătăria tradițională a evreilor din centrul și estul Europei <endnote id="(421, pp. 42-46)"/>. Prepararea pentru cina de vineri, de sabat, a Gefillte Fish („pește umplut”, mai
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mod special sunt - Încă din Evul Mediu - un aliment foarte uzual În bucătăria tradițională a evreilor din centrul și estul Europei <endnote id="(421, pp. 42-46)"/>. Prepararea pentru cina de vineri, de sabat, a Gefillte Fish („pește umplut”, mai ales știucă) a dat naștere În această zonă unei zicale evreiești : „Fără pește nu e Sabat” <endnote id="(248, p. 161)"/>. „Și vă hrăniți cu știuca/ umplută de Sabat”, spune Într-un poem Benjamin Fundoianu <endnote id="(492, p. 268)"/>. Moriț Feldman
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pp. 42-46)"/>. Prepararea pentru cina de vineri, de sabat, a Gefillte Fish („pește umplut”, mai ales știucă) a dat naștere În această zonă unei zicale evreiești : „Fără pește nu e Sabat” <endnote id="(248, p. 161)"/>. „Și vă hrăniți cu știuca/ umplută de Sabat”, spune Într-un poem Benjamin Fundoianu <endnote id="(492, p. 268)"/>. Moriț Feldman, personaj din proza lui Panait Istrati, mănâncă „știucă umplută și piroști” Într-o cârciumă din Cairo ținută de Goldenberg, un evreu originar din Focșani
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]