1,349 matches
-
nu fac parte din decor, am ajuns o entitate, cenepeul e un cod. mă ascultă sereiul, nici să mai vrăjesc nu pot, nica nu-i curat în lume, de nimic nu mai țin cont și mi-e dor de-o țâță caldă, s-o pândesc pe sub capot, să mai stai la mine-n brațe, doar așa, ca un acont. toată ziua stai pe gânduri, dar nu vezi nicio ieșire, toate ușile-s închise și-s păzite cu gealați; de-am schimba
ÎNTR-O LUME AIURITĂ... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346240_a_347569]
-
scrie iarna rupe lumea-n două ca să facă poate alta nouă Fir-ar timpului să-ți fie ninge iată ca-n copilărie oamenii-s de multe feluri hai cu sania în ceruri Să ne dăm frumos la vale dragoste printre țâțele tale Costel Zăgan, CEZEISME II Referință Bibliografică: CERERE DE ADUCERE-AMINTE / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1454, Anul IV, 24 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Costel Zăgan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
CERERE DE ADUCERE-AMINTE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368899_a_370228]
-
sau numai adormit nu cotează dacă pui votul acolo unde trebuie. De aceea nu este în interesul „nimănui” să se trezească „poporul” din somnul cel de moarte. De pildă țara are, conform statisticilor, 18 milioane de locuitori, incluzând copii de țâță și cei „în concediu” prin străinătăți și absolut toți sunt votanți LEGALI. Andrei Mureșanu, in secolul 19, a scris de bună credință versurile puse apoi pe o melodie a lui Anton Pan. Ca tribun și ziarist era șocat de lipsa
IMNUL ŞI CULORILE. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371007_a_372336]
-
CUNOȘTEAM CA PE MAMA. Le dezmierdam, le aduceam fânul cel mai bun, că și ele erau cele mai bune de lapte. Câte o dată le mulgeam, dacă făceam rost de vre-o găleată, dar mai des ne năpusteam flămânzi drept la țâța (ugerul) vacii și sugeam lapte ca vițelușii... Zâmbeam, eram fericiți! De abia acum am găsit răspunsul la întrebarea de unde aveau vacile noastre lapte și pentru noi?!.. Mi-am dat seama mult mai târziu... Când plecau acasă mulgătoarele, treceau pe lângă săniuș
COPILĂRIE – FLORĂRIE de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370021_a_371350]
-
Leonid Feghiu, zootehnicul ș.a. Da...ce amintiri triste azi, dar frumoase, plăcute atunci... Eu și Colliță Porcireanu o aveam pe Ruginica, care era foarte cuminte, ne primea la uger ca pe copiii ei, ne slobozea laptele ușor. Eu aveam două țâțe ale mele, iar Coliță pe altele două, dar pe care niciodată nu le încurcam. Erau și unele vaci, care nu întotdeauna primeau la uger și băieții erau nevoiți să caute altele. Dar până la urmă știau toate mulgătoarele, care sunt vacile
COPILĂRIE – FLORĂRIE de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370021_a_371350]
-
încăperea. Lary a urmărit pe ecranul calculatorului tot interviul. Intrând în biroul directorial a spus: - Te-ai descurcat de minune - Nu ți se pare că am fost prea severă cu el? Mai este doar un copil ! - Nici la copii de țâță n-aș accepta asemenea aere. Oare nu are părinți, oare nu a făcut școala? - Ba are părinți ocupați cu facerea banilor. A trecut prin școală ca gâsca prin apă și i-a fost cumpărată o diplomă. Este soarta multor tineri
MILENIUL 4 SĂNĂTATE ŞI ÎNVĂŢĂMÂNT de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370236_a_371565]
-
poetului de cursă lungă”conturează destinul zbuciumat dar atât de sensibil al poetului: „stau pe o piatră de gând și ascult tăcerea din versuri.” Menirea poetului este: „Cale lungă, are poetul călcând pe lumina ce vine sorbind mierea cuvântului din țâța unei albine.” „Poeții nu mor niciodată,” „ci se-torc în cuvinte” și se așează la „Cina cea fără de taină” sau se refugează în „Gara poeților; „când prin noapte buzunărită de scaieți trece un tren de cuvinte cu poeți.” Fiecare poem
COMOARA DE PE PUNTEA VIEȚII, DE DORA ALINA ROMANESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370307_a_371636]
-
cu cărămidă, gol cu gol, zidul» „la care va fi pus și împușcat“ (Zidul, p. 17); paradoxizează în șoc plasticizant-revelator ninsoarea văzută-ntâia dată: «Când am văzut întâia ninsoare m-am speriat. / O zi întreagă am plâns, credeam că explodaseră / țâțele pline cu lapte ale mamei» (Alb, p. 20); etc. Impresionanta frumusețe / originalitate a „întregului poematic“ din Risipitorul de hârtie, de Costel Stancu, provine - în majoritatea textelor - din cele mai alese rafinării estetice ale paradoxismului - ctitorit de Vasile / Vasko Popa, Nichita
IERNI „TRECUTE FIX“) : DESPRE FLORILE ŞI ROADELE PARADOXISMULUI ÎN FAŢA TORNADEI DE HÂRTIE de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370593_a_371922]
-
unde un om îi cheamă. // Acolo unde cad odată / o mie de flori albe, /pe rana ca pieptul / cresc lacrimi ochioase / ca inima unui îndrăgostit. // O voce burtoasă ca spațiul / mă animă pe creștet / și-mi spune: «să cazi / spre țâța vacii în genunchi / să te ridici, să cazi spre înălțare»”. Un poet cu picioarele pe pământ și mintea dincolo de nori. „Tu, care ești / atât de puțin om, / doar cât să te zăresc, / și atât de mult lumină, / ai lăsat adânc
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
pus un drob de sare, ca să se echilibreze greutatea. Din când în când părinții mei, verificau să vadă dacă este totul bine cu mine, iar maica-mea, îi spunea lui tatei: -Măi Achime, oprește o țâră oile ca să-i dau țâță lu* Aronică, că i-o fi foame sărăcuțu*, apoi, tata striga la vătaful Vasile din fruntea oilor: -Vasâle, măă..., auz*!? Dă oile pe poiană, să ne hodinim și să îmbucăm și noi ceva și ăsta micu. Vasile fluiera la ceilalți
FIUL PĂMÂNTULUI- CONTINUARE. de ARON SANDRU în ediţia nr. 2220 din 28 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370742_a_372071]
-
ca un păgân. Mușchiul coapsei tale alb și moale Să îl încing, cu flăcări din obrazul meu. Focul lăcomiei curge-n bale, Aprins în jună prăbușirea mea de-ateu. O, chip cu suflet mototol și acru, Ți-aș săruta o țâță dilatată-n ochii mei; Virtual m-apropii cu un gând sacru Să te sărut, pe abdomen și chiloței. 04.01.14 Referință Bibliografică: Hai să ne iubim / Stelian Platon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1148, Anul IV, 21 februarie
HAI SĂ NE IUBIM de STELIAN PLATON în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362663_a_363992]
-
og! Mașina mea nu e ablă! Și nu-mi pa’e ău. Am un preten de la care împrumut cauciucurile în ziua reviziei. Iar planetarele...hă! --Chiar așa, hă! --Apoi, spune mneata, să-ți cadă-n brașe o sirenă, blondă, cu țâțele zbuciumate, dornice să le liniștești tu...Ah! Spune, ai băut vreodată visichi din gura sirenei? --Am ciupit-o odată de fund și m-a pârât la Umflatul. --Ei, și? --Ăsta mi-a tras o chelfăneală de m-am lecuit. În
TRANDAFIRUL SIRENEI-10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353270_a_354599]
-
sunt stele se mai aude câte un înger căzândlui Dumnezeu îi atârnă de pleoape lacrimi grele de plumbe atâta singurătate în aer pe mine mama nu m-a născut pe pământa scormonit în cer cu disperarecu laptele și sânge din țâțe șiruind ce mamă am avut!...
PETRE IOAN CREŢU [Corola-blog/BlogPost/353492_a_354821]
-
Să-mi fie dor de-un strop de ploaie? Să fi avut copii o droaie? Sa fie-un dor dulce-acrișor, Portocală sau vreun merișor, De vreun harbuz sau...murătură? De vreun sărut dulce pe gură? Să-mi fie dor de țâța mamii Ori de-a tatii, feroci, sudalmii? Să-mi fie dor să merg la școală, Să zac în pat răpus de-o boală? Îmi vine așa, în nări o boare Să pup un sân de fată mare, În brațe-aș
MI-E DOR DE UN SĂRUT PE SUFLET! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 484 din 28 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354379_a_355708]
-
cunoaște sau recunoaște) mental adevărul. Am auzit o „rugăciune” care nu a putut fi interpretată de cel ce o făcea, însă când l-am întrebat „ce zice”, mi-a făcut un semn ce mă punea deja în rândul „copiilor de țâță”. Totuși eu mi-am notat-o și când am întrebat, de față cu el, un Evreu, acesta ne-a spus că este dintr-o cântare ce se face la ei la morți! Nu știu dacă a fost, sau nu, pe
DEZGUST FATA DE FOLCLORUL ROMANESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354363_a_355692]
-
flecare putrede mătuși ce ascultau prin clenci la uși albastre glezne de năluci tăcerea-mi seacă de lucarnă cap sec de banița în toamnă de surdovleac și nulpistol iubirea e un fel de gol caline fete-n urbea deal dospite țâțe ca de cal pe vine strâmte de fustiță gineam la păsărica criță... Referință Bibliografică: Jocuri erotice cu cumnățica surdă / Adrian Grauenfels : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2162, Anul VI, 01 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Adrian Grauenfels
JOCURI EROTICE CU CUMNĂŢICA SURDĂ de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352642_a_353971]
-
uite arlechinul, Dincoace un clovn parșiv Caracatizând rechinul, Hai la circul milostiv! Hai la șarpele ce zboară, O zi zboară, o zi nu, Azi nu zboară c-o să moară În partida de Kung Fu. Hai la măscăreli la tele, Poponețe, țâțe, popi... Popândăi și păcănele, Hai la plopii fără plopi... Să m-ngropi, musiu nea Iancu Pe parola mea, parol, Trece-un tanc ca într-un banc cu Ițici teocheși niet iavol... Nu vedeți, orbilor, că se Joacă alba-neagra-n dric, Că
PĂCĂCIOŞI ŞI PĂCĂLAŞI... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354125_a_355454]
-
părinții și zicea că lumea-i spune Ciubucică și nu avea habar de anii ce-i avea. Se pomenise printre oi și băciul îi dădea mâncare, cămeșă și nădragi purtați. Povestea spune că atunci când foamea îl răzbea lua în gură țâța oii și-ntins pe spate se oprea din supt doar când era în saț de burtă. Cânta din frunză de găselniță și scrijelea ciomegele cu moacă. Avea culcuș într-un fânar și înopta în paie, acoperit cu-un țol jegos
CIUBUCICĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357177_a_358506]
-
beatrice cu genuchii tăi cu price unde-și fac dracii arșice, cu coapsa caldă în pânză, tinerică ca o mânză, și ca o divină țață să mă strângi tare în brață, să zac pe genuchiul tău, blestemat de dumnezeu, candela țâțelor tale s-o aprind la născătoare și s-o sting la asfințit când e vreme de iubit amor, lăcomie, rut, dragoste de împrumut, să-ți salt poalele catrinții nu cu mâna, ci cu dinții și să nu cârtești o iotă
BALADA VISĂTORULUI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357215_a_358544]
-
pe o parte, cu ochii deschiși, privind cerul atât de senin în dimineața aceea. Ca și cum natura n-ar vrea să lase nimic să se piardă, ci totul trebuie să se transforme dintr-o formă în alta, cățelușul cauta cu febrilitate țâța mamei. Laptele, încă, mai era cald... Afară se așternuse o liniște ca de priveghi. În mașină, din cuștile pline, tăcerea condamna această primăvară care venise parcă... prea târziu! Referință Bibliografică: O primăvară târzie / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
O PRIMĂVARĂ TÂRZIE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 514 din 28 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357434_a_358763]
-
societate care nu-și respectă valorile și-n care poeții o duc din ce în ce mai greu: “Avem păcatul, totuși, de-a mânca, / Dar și păcatul de-a muri de foame - / Pâinea-i produs de lux, în țara mea - / Produs de lux - și țâțele de mame - // Maternitatea este un păcat, / Este păcat, și-a zăbovi în rugă, / Păcatul cere bani, de consumat,/ Și banii la păcate, te înjugă - // Virtuțile, de mai încap în școli, / Pe piața prețioaselor păcate, / Nu merită - o viață - nici doi
CALIGRAFII PE SUFLETUL INIMII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357403_a_358732]
-
și de protecția noastră. Ea este matca perpetuării speciei. Și când mă gândesc la încurajările primitive ale galeriei ahtiate din jurul ringului, doritoare de senzații tari, doritoare să vadă arcade sparte și sângele curgând din rănile deschise: - Lovește-o fă' la țâțe - Lovește-o fă' la... Îmi vine să îmi pun mâinile în cap, să închid ochii și, dacă s-ar putea, să nici nu mai știu că în zilele noastre se mai petrec astfel de lucruri oribile. Acum două mii de ani
ZÂNA MEA CEA BUNĂ, 8 de ION UNTARU în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357863_a_359192]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > EU AM CRESCUT DE MIC ÎN DORUL PÂINII Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 540 din 23 iunie 2012 Toate Articolele Autorului Eu am crescut de mic în dorul pâinii, Iar mama țâța goală mi-o dădea; Flămând, pe baricadele minciunii, Cântam că-mi este dragă țara mea. La școală m-a mințit învățătoarea, Că limba cea mai dulce o vorbesc Și mă rugam smerit la Născătoarea, Să biruiască neamul românesc. Și m-
EU AM CRESCUT DE MIC ÎN DORUL PÂINII de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358347_a_359676]
-
mama. În jumătatea din spate, despărțită de restul curții prin patru cireși mari de soiuri diferite, mama sădise o micuță pepinieră de paisprezece caiși și patru meri, lângă hotarul cu parcela de struguri de masă Muscat negru de Hamburg și „țâța vacii” sau Muscat de Italia care, am mai spus-o și-o voi mai repeta obsesiv spre pomenirea dureroaselor lacrimi vărsate de nașul meu Bebe: circa 4.000 de metri pătrați acum îi erau plocon, nici măcar de „bog-da-proste”, rusului Pietricică
CINE N-ARE CARTE, N-ARE PARTE! de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 503 din 17 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358417_a_359746]
-
nu măgarul!). Fetele s-au așezat care pe unde, pe pereți erau lipite poze cu pieisaje de prin Caraibe, pline de soare și de culoare și de cocotieri, mașini luxoase pe capotele cărora se tîrau ca lipitorile niște purtătoare de țîțe bronzate, imagini cu scări interioare, baruri cochete și tavane susținute cu grinzi de lemn și cîteva naturi moarte decupate cu mare atenție - pentru că fără artă nu putem trăi, dobitoace proaste ce sînteți, le explica ea, iar sexul își are și
PARFUMUL PUSILOR DE PORTELAN 49-52 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358310_a_359639]