1,612 matches
-
unde să ne așezăm cortul. Odată, în mijlocul nopții, am fost treziți de un zgomot asurzitor și de cutremurări. Cum în Delta nu sunt cutremure, vânzoleala era datorată trecerii prin imediată apropierea a unei turme de mistreți. Singurul nostru necaz erau țânțarii: deși ne dădeam cu dietil toluamidă, compus sintetizat de mine în acest scop, câteodată aceștia ne înțepau până și prin pânză cortului. Constatându-i eficacitea, la Crișan am jucat o farsă: am stat afară seară de vorbă cu cativa pescari
INTERVIU CU CLAUDIU MATASA, CONSUL ONORIFIC AL ROMANIEI IN STATUL FLORIDA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356971_a_358300]
-
acest scop, câteodată aceștia ne înțepau până și prin pânză cortului. Constatându-i eficacitea, la Crișan am jucat o farsă: am stat afară seară de vorbă cu cativa pescari care, cum e normal, isi tot dădeau palme sperând să alunge țânțarii. Cum eu mă dădusem cu insectifugul menționat, m-am lăsat descoperit până la mijloc și nu am făcut nici un gest de apărare. Fiind semiîntuneric, insectele nu se vedeau. Ironic, i-am întrebat pe pescari cum de sunt așa de sensibili, devreme
INTERVIU CU CLAUDIU MATASA, CONSUL ONORIFIC AL ROMANIEI IN STATUL FLORIDA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356971_a_358300]
-
porumbul rămas cu un an în urmă, fie cu câte o cană cu lapte cald. În fiecare seară, mamaie mă spăla și mă îmbrăca în pijama, mă culca învelindu-mă de teamă să nu răcesc sau să nu mă ciupească țânțarii în timpul verii, neuitând niciodată să-l înjure pe tata cu neamul lui, pentru că ieșisem mai mult “buzoiancă” decât de a lor. Fără să aștepte să o rog, de teamă să nu scot un țipăt, care se putea auzi “până în drum
GLORIE COPILĂRIEI I de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357074_a_358403]
-
frumusețile ei. Cu ajutorul micilor animale a trecut să aranjeze camerele, pe gustul ei. Fotoliile le-a împins spre pereții de sticlă pentru a savura panorama din această poziție, patul de baldachin l-a acoperit cu o mătase albă să îndepărteze țânțarii, explorând garderoba din dulapurile pline de haine, s-a îmbrăcat cu o rochie roz pal, ca o petală de trandafir. În momentul acesta și-a amintit de petala dăruită de vultur, a scos-o din batista de borangic și a
CASTELUL DE STICLĂ de SUZANA DEAC în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357206_a_358535]
-
exercițiu de protecție civilă, ferestrele erau camuflate zi-lumină cu jaluzele, pături, fețe de masă, folii de aluminiu. Era lepădată pe un geam, chiar și o fustă de stambă, înflorată, a unei femei măslinii. Iar seara începeau să cânte la ureche țânțarii, puhoaiele de țânțari; în subsolurile de blocuri buhușene bâzâiau îngrozitoare escadrile de țânțari. La Buhuși bate vântul numai prin halele fabricii de postav, în care cântă cucuvelele a prevestire; la Buhuși bate vântul prin țeasta câtorva, prin frigiderele majorității, pe sub
MARIA ŞALARU. ÎMPREUNĂ CU MELODIILE EI, PAHARUL DE COTNARI E VAST de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 920 din 08 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357189_a_358518]
-
civilă, ferestrele erau camuflate zi-lumină cu jaluzele, pături, fețe de masă, folii de aluminiu. Era lepădată pe un geam, chiar și o fustă de stambă, înflorată, a unei femei măslinii. Iar seara începeau să cânte la ureche țânțarii, puhoaiele de țânțari; în subsolurile de blocuri buhușene bâzâiau îngrozitoare escadrile de țânțari. La Buhuși bate vântul numai prin halele fabricii de postav, în care cântă cucuvelele a prevestire; la Buhuși bate vântul prin țeasta câtorva, prin frigiderele majorității, pe sub castanii și teii
MARIA ŞALARU. ÎMPREUNĂ CU MELODIILE EI, PAHARUL DE COTNARI E VAST de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 920 din 08 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357189_a_358518]
-
masă, folii de aluminiu. Era lepădată pe un geam, chiar și o fustă de stambă, înflorată, a unei femei măslinii. Iar seara începeau să cânte la ureche țânțarii, puhoaiele de țânțari; în subsolurile de blocuri buhușene bâzâiau îngrozitoare escadrile de țânțari. La Buhuși bate vântul numai prin halele fabricii de postav, în care cântă cucuvelele a prevestire; la Buhuși bate vântul prin țeasta câtorva, prin frigiderele majorității, pe sub castanii și teii cu benere, prin salcâmii cu ciori. E dusă pe apa
MARIA ŞALARU. ÎMPREUNĂ CU MELODIILE EI, PAHARUL DE COTNARI E VAST de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 920 din 08 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357189_a_358518]
-
Numai Dumnezeu știe ce va fi! Atunci am sărit din somn și am încercat să aflu unde sunt de fapt. Stupoare, eram în pat și mă trezisem, căci Coșava noastră care sufla pe aici de ceva vreme, deschisese plasa de țânțari de la fereastră și aceasta zdrăngănea, de mă trezise. Referință Bibliografică: TĂLMĂCIREA UNUI VIS / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 535, Anul II, 18 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
TĂLMĂCIREA UNUI VIS de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357419_a_358748]
-
Fii cumințel! Ei bine De vrei să stai, stai cât poftești! Sau cât ploaia va ține ...) Te-nvăț să scrii și să citești Și să te joci cu mine. Nu fi prostuț, nici fâstâcit, Nu tremura de frică. E un țânțar ce-a bâzâit.. Îl cheamă Năsturică. Oh, ce-am uitat! Aș vrea să-ți zic Dacă mă lași, Vărgatu’... Ești plin de dungi... Cât ești de mic...! Sau vrei să-ți spun Tărcatu’? De-atâția stropi, pe cer nu sânt
VERSURI de MARIA CIUMBERICĂ în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358217_a_359546]
-
de belea...Fii cumințel! Ei bineDe vrei să stai, stai cât poftești!(... Sau cât ploaia va ține ...) Te-nvăț să scrii și să citeștiși să te joci cu mine.Nu fi prostuț, nici fâstâcit,Nu tremura de frică.E un țânțar ce-a bâzâit.. Îl cheamă Năsturică.Oh, ce-am uitat! Aș vrea să-ți zicDacă mă lași, Vărgatu’...Ești plin de dungi... Cât ești de mic...! Sau vrei să-ți spun Tărcatu’? De-atâția stropi, pe cer nu sântNici lună
VERSURI de MARIA CIUMBERICĂ în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358217_a_359546]
-
Acasa > Manuscris > Amintiri > GABRIELA GENȚIANA GROZA - LA MÂNA LUI CRONOS Autor: Gențiana Groza Publicat în: Ediția nr. 515 din 29 mai 2012 Toate Articolele Autorului Deși născută prahoveancă Am susținut că sunt clujeancă, Dar un țânțar m-a dat de gol: ... În sânge mi-a aflat petrol! La întâlnirile mele cu elevii din Cluj sau din Tinca, preocupată fiind de clipa prezentă, rareori mă gândesc la eleva care am fost odinioară. Anul acesta însă, la cea
LA MÂNA LUI CRONOS de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 515 din 29 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358707_a_360036]
-
fariseilor fățarnici! Că dați zeciuială din izmă, din mărar și din chimen, dar ați lăsat părțile mai grele ale Legii: judecata, mila, credința; pe acestea trebuie să le faceți și pe acelea să nu le lăsați. Călăuze oarbe care strecurați țânțarul și înghițiți cămila! Vai vouă, cărturarilor și fariseilor fățarnici! Că voi curățiți partea din afară a paharului și a blidului, iar înăuntru sunt pline de răpire și de lăcomie. Fariseule orb! Curăță întâi partea dinăuntru a paharului și a blidului
PAŞTELE DREPTMĂRITORILOR CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344587_a_345916]
-
nu intre furnicile sau gândacii. Am băgat la umbra cortului tot bagajul, iar ce era perisabil, am agățat în curentul aerului rece de pe insuliță, de crengile pomilor, apoi am avut grijă ca ușa cortului să fie bine închisă, de frica țânțarilor și la sfârșit, ne-am îndreptat atenția spre locurile mai potrivite pentru instalarea uneltelor de pescuit. Fiecare și-a ales un loc unde să pescuiască, fără să-l încurce pe celălalt. Eu m-am așezat în fața cortului. Malul era înalt
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
această situație. Specula orice neatenție de-a mea, numai ca să mă enerveze, așa că am aruncat și eu două lansete de pe suporți. Petreceam astfel, veseli și mulțumiți de condițiile superbe de “cazare”și de “muncă”. Din când în când, câte un țânțar ne aducea aminte că suntem în habitatul lor. Aveam cu noi și spray împotriva lor, ba chiar și o alifie vietnameză, cu miros de camfor, care mai tăia cheful țânțarilor să-și arate tandrețea față de pielea noastră. Ziua nu erau
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
cazare”și de “muncă”. Din când în când, câte un țânțar ne aducea aminte că suntem în habitatul lor. Aveam cu noi și spray împotriva lor, ba chiar și o alifie vietnameză, cu miros de camfor, care mai tăia cheful țânțarilor să-și arate tandrețea față de pielea noastră. Ziua nu erau prea periculoși și numeroși, căci stăteau ascunși prin frunzele copacilor și prin stuful din spatele păduricii. Ori de câte ori lansam și nu eram atent, forfacul[xv] ajungea în crengile pomilor de pe malul celălat
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
pentru a nu avea surprize cu eventualii vizitatori neinvitați, cum ni se mai întâmplase odată, pe malul Ghiolului Pietrei, aproape de Murighiol, când am rămas amândoi fără scule în acea noapte. Somnul ne-a cuprins repede, căci în cort nu erau țânțari și se simțea mai bine răcoarea serii, iar până dimineața, niciun eveniment nu ne-a tulburat liniștea. La trezire, primul lucru pe care l-am făcut a fost să ne montăm din nou sculele și să facem focul pentru cafea
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
În acea zi, ne-am propus s-o lăsăm mai ușor cu băutura și să ne axăm pe pescuit. Deja, treningurile de pe noi erau murdare de la umezeala de pe mal și am fi preferat să stăm în șorturi, însă teama de țânțari nu prea ne dădea ghes și nu ne stimula deloc. Mămăliga rămasă de la cină am amestecat-o cu pâine și, astfel, ne-am umplut momitoarele.Apa era curgătoare în acel loc și nu puteam folosi vergi[xvii] fixe cu plute
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
alte locuri de staționare a pescarilor, că mai fuseseră și alți norocoși, care s-au bucurat de capturi frumoase. Se găseau și lemne din belșug, așa că am adunat o rezervă considerabilă, suficientă ca să aprindem un foc mare, care să alunge țânțarii. Cina se compunea de kaizer, salam la proțap și ouă fierte. Trebuia să scăpăm de hrana perisabilă, iar cea în conserve rămânea pentru ultima parte a weekendului. Era vineri seara și nu aveam televizor. Doar un tranzistor amărât, agățat de
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
prevenim vizita vreunui animal flămând, furnici sau gândaci. Era plăcut să vezi cum, după cină, la un ultim pahar cu bere, mai aruncam, din când în când, câte o mână de sare pe foc, să facă scântei și să îndepărteze țânțarii. Parcă aveam un foc de tabără pe o insulă pustie și semănam cu doi haiduci, rătăciți de pe malul mării, prin coclaurile deltei. Numai că romantismul acesta nu ținea mult: cum părăseai perimetrul focului, cum te atacau țânțarii în haită... Am
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
și să îndepărteze țânțarii. Parcă aveam un foc de tabără pe o insulă pustie și semănam cu doi haiduci, rătăciți de pe malul mării, prin coclaurile deltei. Numai că romantismul acesta nu ținea mult: cum părăseai perimetrul focului, cum te atacau țânțarii în haită... Am mai prins amândoi câțiva pui de somn, cel mai mare având puțin peste kilogram, trofeul lui Gică. Dezamăgiți, dar totuși optimiști în ceea ce privește următoarea zi, ne-am strâns sculele, le-am depozitat în cort, apoi ne-am pregătit
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
trecere. cade toamna-n călindar, îi fac domnului o rugă, și-i fac inimii un dar, un vin bun de buturugă. cade toamna peste noi, e blestem de zile mari, cu ploaie și cu noroi și cu-o droaie de țânțari. bate vânt, lacrima pică, plânge inima amară, după câte o veronică până pe la primăvară. bate vântul frunzele, ploaia cântă la fereastră noaptea-și țese pânzele, plâng garoafele în glastră. inimă de putregai, cazi în toamna mea năucă, n-am un
CADE TOAMNA ÎN PAHARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 625 din 16 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358808_a_360137]
-
reacție în lanț și iar primăvară ceață în deltă - canoia alunecând după lebădă curcubeu în zări - brusc curtea școlii-i plină de origami sejur în deltă - din sânge-o picătură taxa de mediu gata concediul - amintire de la băi blânda de țânțar cri - cri în iarbă - tot mai ușor îmi pare drumul spre casă luna lui cuptor - în bulboană se scaldă până și umbra frunza pe valuri - pentru păstrăvul flămând încă un eșec cerul mohorât - în firidă gutuia lampă de veghe luna
IOAN RASINARU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358916_a_360245]
-
de pe pat sînt singurele martore ale nopții trecute. Pe corp am încă urmele mușcăturilor tale, mă ard și nu mă lasă să te uit... În noaptea asta mă voi preface că dorm și te voi aștepta să apari din nou Țânțar nenorocit ! Referință Bibliografica: Să ne amintim de umorul lui EUGEN LOVINESCU / Stan Virgil : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 245, Anul I, 02 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Stan Virgil : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
SA NE AMINTIM DE UMORUL LUI EUGEN LOVINESCU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359294_a_360623]
-
care și le dădea din belșug pe tot corpul, drogherie adevărată... iar pe mine din “slugoi” nu mă scotea. E-he!... pentru că-mi fătă iapa gradul de sergent, înghții șmotru, nu glumă: madam era alergică la praf, muște, albine și țânțari, iar Mărinică era dator să le omoare ca “prințesa Pupăza” să nu care cumva să dea nas în nas cu ele. Păi nu era să se ducă peste râul Stinx când, un amărât de paianjen, de-ăla galben... care-l
PARTEA A V-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359274_a_360603]
-
care și le dădea din belșug pe tot corpul, drogherie adevărată... iar pe mine din “slugoi” nu mă scotea. E-he!... pentru că-mi fătă iapa gradul de sergent, înghții șmotru, nu glumă: madam era alergică la praf, muște, albine și țânțari, iar Mărinică era dator să le omoare ca “prințesa Pupăza” să nu care cumva să dea nas în nas cu ele. Păi nu era să se ducă peste râul Stinx când, un amărât de paianjen, de-ăla galben... care-l
PARTEA A III-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359341_a_360670]